METODE ACTIVE CE STIMULEAZA CREATIVITATEA ELEVILOR LA LIMBA ROMANA

METODE ACTIVE CE STIMULEAZA CREATIVITATEA ELEVILOR LA LIMBA ROMANA

a)    Conceptul de creativitate

b)    Metode interactive - prezentare generala

c)     Gandirea creatoare si gandirea critica

d)    Exemple de metode ce stimuleaza creativitatea:

dezbaterea

problematizarea

jocul de rol

brainstorming-ul

sinectica

philips

mozaicul

lectura in perechi

stiu/vreau sa stiu/am invatat

eseul

ciorchinele

proiectul

portofoliul

METODE ACTIVE CE STIMULEAZA CREATIVITATEA ELEVILOR LA LIMBA ROMANA

a)    Conceptul de creativitate

Conceptul de creativitate are trei aspecte psihologice: procesul creativ,

produsul creativ si personalitatea creatoare⁹.

Procesul creativ este fapt, modalitatea in care ia nastere o idee creativa. Exista patru etape ale acestui proces:

pregatirea

incubatia - sesizarea unei probleme care genereaza o stare

indoielnica, aceasta devenind mobilul intregii activitati de cautare a solutiei.

iluminarea momentul aparitiei spontane a solutiei.

verificarea - faza in care se materializeaza ideea intr-un

fapt explicit, perceptibil (poem, tablou, etc.).

Produsul creativ reprezinta modalitatea palpabila de apreciere a

activitatii. Acest produs la care s-a ajuns in urma parcurgerii intregului proces creativ trebuie sa fie nou si original.

Reusita creatoare este conditionata in acelasi timp si de cunoasterea si respectarea procesului de creatie - aspectul interior al activitatii creative.

Referitor la personalitatea creatoare se pot identifica doua tipuri de gandire care stau la baza creativitatii:

gandirea divergenta - care presupune abilitatea de a produce

intr-un mod neuzual si neconventional un repertoriu de solutii inedite pentru rezolvarea unei anumite probleme;

gandirea asociata - care implica producerea de noi pornind de

la combaterea anumitor imagini sau concepte aparent independente.

Elementele fundamentale ale creatiei sunt: fluenta sau abilitatea de a genera cat mai multe raspunsuri la o problema data; flexibilitatea sau capacitatea subiectului de a-si manifesta rapid fluxul ideilor in scopul gasirii unor solutii noi; originalitatea sau aptitudinea subiectului de a oferi raspunsuri neuzuale la problemele ridicate.

b)    Metode interactive - prezentare generala

Metodele activ-participative nu trebuie rupte de cele traditionale deoarece

ele marcheaza un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor didactice.

" A activa inseamna, deci, a mobiliza, a angaja intens toate fortele psihice de cunoastere ale elevului, pentru a obtine in procesul didactic performantele maxime, insotite constant de efecte instructiv educative, optimale in toate componentele personalitatii"¹⁰.

Activizarea este o actiune de instruire si autoinstruire, dezvoltare a

personalitatii prin stimularea metodica a activitatii sale.

Ea presupune activitati ca: trezirea interesului pentru cunoasterea inteligentei si a celorlalte functii psihice; cultivarea spiritului investigativ si a atitudinii epistemice prin antrenarea elevilor la organizarea si evaluarea muncii didactice si extrascolare.

Activizarea implica utilizarea unui ansamblu de mijloace pedagogice care duc la angajarea individualitatii fiecarui elev in procesul didactic.

Utilizarea metodelor active asigura structurarea proceselor si mecanismelor gandirii si o motivatie adecvata pentru invatare si actiune.

Noua metodologie didactica, adecvata obiectivelor invatamantului actual, impune o reconsiderare a metodelor si mijloacelor de invatamant astfel incat acestea sa determine activizarea optima a elevilor atat in plan intelectual - prin cultivarea unei atitudini euristice, investigatoare - cat si prin formarea spiritului de initiativa.

Aceste metode au o eficienta formativa maxima deoarece il angajeaza pe elev sa participe cu un efort personal la actul invatarii. Elevul va uza de cunostintele dobandite anterior, transformandu-se din detinator in utilizator de creier, estompandu-se rigiditatea si formalismul, dand frau liber ideilor, predictiilor, gandirii.

Daca invatatorul abordeaza activitatea de predare-invatare in aceasta viziune interactiva va reusi sa faca elevii sa treaca peste retineri, sa-ti exprime in mod deschis opiniile personale, sa vorbeasca despre evenimentele la care participa, despre calitatile si defectele lor. Elevii pot fi pusi in situatia de a-si exercita, in clasa, principalele insusiri care-i definesc personalitatea si astfel devin parteneri activi, dar si colaboratori, parteneri ai invatatorului in activitatea instructiv-educativa organizata in scoala.

Crearea si mentinerea unui climat de incredere, asigurarea unei atmosfere de lucru aprinde motivatia elevilor, sensibilizeaza, creeaza "surpriza" si astfel stimuleaza.

Metodele active se pot clasifica in:

Metode ce favorizeaza intelegerea conceptelor si ideilor valorifica

experienta proprie a elevilor, dezvolta competente de comunicare si relationare, de deliberare pe plan mintal si vizeaza formarea unei atitudini active: discutia, dezbaterea, jocul de rol.

Metode care stimuleaza gandirea si creativitatea, ii determina pe

elevi sa caute si sa dezvolte solutii pentru diferite probleme, sa compare, sa analizeze situatii date: studiul de caz, rezolvarea de probleme, jocul didactic, exercitiul.

Metode prin care elevii sunt invatati sa lucreze productiv cu altii si

sa-si dezvolte abilitatile de colaborare si cooperare: mozaicul, cafeneaua, proiectul in grupuri mici.

c)     Gandirea creatoare si gandirea critica

Aceste metode active utilizate in orice segment curricular - limba si

comunicare, matematica si stiinte, educatie plastica, educatie civica, implica in mod special stimularea formarii si dezvoltarii gandirii creatoare si a gandirii critice.

Termenul de "gandire critica" e definit ca:

produs la care ajunge gandirea noastra - gandim critic din obisnuinta;

un proces activ intentionat sau spontan.

Cel ce gandeste detine controlul asupra informatiei, o integreaza, o adapteaza. Are loc cand cel ce invata isi pune o serie de intrebari: " Ce semnificatie au aceste informatii pentru mine?", "Cum pot folosi aceste cunostinte?", "Cum se leaga aceste cunostinte cu cele dinainte?".

Aceste definitii sunt sprijinite si de cercetarile din psihologia cognitiva, filozofie si educatia multiculturala:

invatarea eficienta, de durata consta in gasirea sensului informatiei

si ideilor cu care avem de-a face; asta se intampla cand cei ce invata participa activ la procesul de invatare;

invatarea este mai profunda cand elevii folosesc mai multe strategii

de gandire;

gandirea critica si gandirea creatoare se dezvolta in independenta

una cu alta deoarece ambele sunt simulate cand invatatorul utilizeaza in lectii metode active, cand invatatorul utilizeaza in lectii metode active, cand acesta apreciaza diversitatea de idei si experiente, cand are incredere in capacitatea fiecarui elev de a gandi liber;

Iar elevul pentru a gandi critic trebuie sa gandeasca creator, adica:

sa-si dezvolte increderea in fortele proprii si in valoarea propriilor

idei;

sa se implice activ in procesul de invatare;

sa fie pregatit pentru a formula si demonta judecati.

Invatatorul este un model puternic de urmat pentru elevi. El ii invita pe elevi sa reflecteze, sa speculeze, sa creeze un raspuns. Elevii trebuie sa ajunga "sa stie ceea ce stiu". Reflectia si analiza critica necesita luarea in considerare cu atentie si creativitate a modalitatilor in care noile cunostinte pot fi aplicate celor preexistente si acestea modificate pentru a face loc celor noi.

Acesta este un proces activ. De obicei nu are loc in mod spontan. Elevilor trebuie sa li se dea timp pentru a activa cunostintele anterioare si a reconstitui schemele.

Predarea are ca scop dezvoltarea gandirii si implica procese cognitive si metacognitive.

Cele cognitive sunt cele prin care elevii trebuie sa se gandeasca la continut, idei si sensuri, informatii si cunostinte.

Cele metacognitive sunt cele prin care elevii trebuie sa se gandeasca si la gandirea lor.

Elevii sunt critici si creativi intr-o forma activa daca devin capabili de a reflecta mai bine la informatia noua pentru ca au acces si control sporit asupra propriei gandiri. Pot manipula mai usor informatiile noi pentru ca au incredere in capacitatile lor.

Pot fi utilizate cu succes in cadrul lectiilor de "Limba si Comunicare" o serie de metode care stimuleaza si creativitatea si gandirea critica: brainstorming, jocul de rol, dezbaterea, studiul de caz, cubul, problematizarea, metoda ciorchinelui, metoda "stiu/vreau sa stiu/am invatat", jurnalul cu dubla intrare, mozaicul, invatarea prin cooperare, etc.¹¹

Gandirea critica se manifesta in procesul de formare a deprinderii de citire care cuprinde trei etape:

perceperea literelor si recunoasterea cuvintelor - denumita citire corecta

(sau lectura literara);

intelegerea continutului textelor si mesajelor oferite de acestea - citire

constienta (sau lectura functionala);  

aprecierea valorii textelor si evaluarea informatiei obtinute din textul citit

- citire critica (sau lectura evaluativ critica).

Referitor la cea de cea de-a treia etapa se poate afirma ca apare relativ tarziu - clasele a III-a si a IV-a.

Motivarea logica, psihologica si pedagogica si lingvistica ne indreptateste sa invocam unele argumente:

acest tip de citire are privilegiul si limitele unei mai puternice

subiectivitati;

citirea isi propune sa realizeze o alfabetizare/formare stiintifica a

sensibilitatii elevilor fata de arta limbajului prin familiarizarea elevilor cu un tezaur literar si stiintifico-literar complex si variat;

de asemenea, citirea faciliteaza patrunderea si intelegerea de catre

elevi a personalitatii umane si a societatii mediind cunoasterea unor probleme considerate ca apartinand altor discipline: psihologie, filozofie, istorie, sociologie, dar care le prezinta la modul cel mai viu si mai usor de insusit cu putinta prin intermediul unor experiente si situatii umane individuale.

Astfel, in textele lirice poate fi abordata intreaga gama a sentimentelor umane, de la bucuria produsa de inocenta naturii pana la melancolia omului in fata trecerii timpului. Textele epice, la randul lor pot infatisa reteaua complicata a relatiilor omenesti obtinand mecanismele psihologice, motivatia actiunilor personajelor, modelele si structurile caracterologice: tablouri sociale, destine umane individuale, procese complexe de formare si maturizare (cata forta educativa poate genera sensibilitatea elevului trezita de ecoul transformarilor inregistrate de personajele unor texte ca "Amintiri din copilarie").

Prin textul literar, invatatorul il conduce pe elev in asimilarea si dezvoltarea unor criterii de evaluare critica a mesajelor continute de aceste texte, le formeaza modele atitudinal-motivationale cu nucleu in valorile autentic umane, morale, stiintifice, filozofice, etc.

Perceperea operei literare se realizeaza la acest nivel prin imbinarea abordarii creative cu cea critica, sau a cea estetico-emotionala cu cea rationala. O astfel de percepere, pe care am putea-o numi artistico-analitica deriva din nevoia de a intelege opera literara.

"A intelege literatura inseamna a avea puterea de a raporta impresiile, trairile autorului, la propria ta experienta de viata, a stabili legaturi noi nu numai cu cunostintele cunoscute, ci si cu emotiile, simturile pe care le-a trait"¹².

d)    Exemple de metode ce stimuleaza creativitatea

Exemple de metode ce stimuleaza creativitatea utilizate la Limba Romana

contribuie la realizarea competentei "Limba si Comunicare, insusirea elementelor de baza ale deprinderii scrisului si cititului; dezvoltarea capacitatii de exprimare a elevilor folosind reguli de constructie a comunicarii; dezvoltarea capacitatii de comunicare in dialog, relatare, descriere; activizarea, nuantarea, imbogatirea vocabularului.

Insusirea deprinderilor de citire si scriere corecta de catre elevi este conditia fundamentala a activitatii instructiv-educative in scoala. Stapanind deprinderile de citire si scriere corecta, elevii isi dezvolta tehnici de munca individuala si iti extind universul de cunoastere.

Unele din metodele cu care invatatorul modeleaza traseul dezvoltarii creativitatii elevului se bazeaza pe argumentare.

Argumentarea este starea de democratie a limbajului. Ea permite instantelor comunicative sa-si exprime si sa-si sustina opiniile astfel incat sa se ajunga la o concluzie care va fi in favoarea celui care aduce argumente mai puternice. Tehnica argumentarii se invata inca din primii ani de scoala chiar si la orele de limba romana¹³.

Exista o serie larga de posibilitati in care elevul sa fie pus in situatia de argumentare:

dezbaterea - pe marginea unui subiect impus (exemplu: o idee

dintr-un text);

problematizarea - ceea ce deosebeste dezbaterea de o simpla

discutie este amploarea problemei supusa rezolvarii prin efort intelectual, schimbul organizat de informatii, reflexii, observatii, precum si pozitia de coordonare a invatatorului. Face parte din metodele bazate pe creativitate si activitatea grupurilor.

Dezbaterea perfectioneaza cunostintele dobandite anterior, le generalizeaza si le transfera noi si ofera mijloacele necesare evaluarii reciproce. Discutiile educa spiritul critic, cultiva obiectivitatea, stimuleaza initiativa si spontaneitatea.

Dupa scopul urmarit dezbaterile pot fi:

cognitive (insusire de notiuni);

orientative (schimb de opinii pentru intelegerea unei probleme);

constructive (formarea atitudinilor);

polemice (argumentarea opiniilor).

Elevii formuleaza ipoteze, expun, explica, analizeaza si concluzioneaza. Ei isi dezvolta capacitatea de a se exprima concis, logic, coerent. Cadrul didactic mediaza discutia, indruma dezbaterea in limitele temei, ajuta la formularea concluziilor.

La Limba Romana pot fi dezbatute o serie de aspecte dintr-un text: de exemplu, trecerea ireversibila a timpului din poeziile lui Mihai Eminescu.

Varianta a euristicii este problematizarea sau invatarea prin problematizare. Dupa Eduard Claparede problema se afla in prim planul actului intelectual si se defineste ca: dificultate care se cere rezolvata prin identificarea directiei in care trebuie orientata cercetarea. Olga Oprea remarca existenta a doua categorii de probleme¹⁴:

solicita gandirea convergenta: pot fi rezolvate algoritmic;

angajeaza gandirea divergenta: se rezolva euristic prin solutii

cautate.

Astfel este necesar ca scolarii:

sa distinga instantele participante la comunicare;

sa problematizeze, adica sa ia la cunostinta si sa comunice despre

ce e vorba in textul analizat;

sa elucideze si sa clarifice subiectul discutat prin identificarea

argumentelor (cauza-efect) oferite de discurs.

Pentru a putea sesiza logica argumentativa a unui text, cum ar fi "Fat-Frumos din lacrima" se pot urma o serie de etape - lectura-ascultare; reperare-restituire; reformulare; producere (construire) de argumente.

Introducand argumente gradabile (nasterea miraculoasa a lui Fat-Frumos; faptele de vitejie, destin exceptional, viata vesnica) dupa o schema logica, bine pusa la punct (cauza-opozitie-ipoteza-concluzie) creatorul ne conduce spre concluzia finala, convingandu-ne de faptul ca destinele exceptionale (ca al lui Fat-Frumos) sunt menite unei vieti vesnice "iar daca ar fi adevarat ce zice lumea ca pentru fetii-frumosi vremea nu vremuieste, apoi poate c-ar fi trait si astazi".

Acestei structuri isi aduce contributia o argumentatie finala, o analiza fragmentara a textelor. Analiza pe text este destinata in special formarii competentei de comunicare orala sau scrisa. O etapa preliminara analizei propriu-zise a textului argumentativ este sensibilizarea elevului la conditiile de realizare a unei activitati argumentative. Un rol important il joaca ceea ce numeam mai sus etapa lectura-ascultare.

Lucrand cu un segment de varsta 8-10/11 ani, mai receptiv la comunicarea orala decat la cea scrisa, invatatorul devine actor. El trebuie sa puna in evidenta toate elementele discursului pentru a sublinia valentele retorico-argumentative ale textului: intonatia, mimica, etc. sugerate in text prin indicatiile scenice sau prin semnele de punctuatie.

Referitor la textul amintit, de exemplu episodul in care Fat-Frumos se intalneste cu doua vietati aflate la ananghie - tantarul si racul - care il roaga sa-i ajute - aici se foloseste un ton tangui si plangaret. Acest ton este primul pas spre sesizarea argumentelor de catre elevi si duce la obtinerea unei concluzii finale corecte: Binele invinge Raul.

Dupa aceasta etapa de suscitare a interesului, urmeaza parcursul argumentativ. Elevul trebuie sa fie capabil sa distinga instantele participante la comunicare, sa problematizeze adica sa ia cunostinta si sa comunice despre ce este vorba in textul analizat, sa clarifice subiectul discutat prin identificarea argumentelor (cauza-efect) oferite de discurs, sa probeze cele afirmate prin reformularea unor argumente, evaluarea celor existente.

Creativitatea elevilor din ciclul primar este stimulata la maximum prin intermediul jocului.

Caracteristica esentiala a jocului didactic este unitatea dintre activitatea de invatare cu forma distractiva, placuta si antrenanta.

Jocul didactic se realizeaza in mai multe etape:

stabilirea riguroasa a continutului jocului in functie de obiectivele

urmarite;

integrarea metodica a jocului in activitatea didactica: la inceputul,

pe parcursul sau la incheierea activitatii;

prezentarea jocului: mod de organizare, reguli, dirijarea lui de catre

invatator, criterii de evaluare.

Pentru a fi eficient jocul trebuie:

sa corespunda gradului de dezvoltare intelectuala a elevilor,

intereselor si preocuparilor lor;

sa fie organizat in forme originale, antrenante;

sa dea tuturor elevilor satisfactia de a participa si sa le stimuleze

calitatile intelectuale ale elevilor.

Exista o varietate de jocuri folosite pentru exersarea aparatului fonator, pronuntarea clara a sunetelor si cuvintelor.

De exemplu: jocul " GASESTE CUVANTUL!" utilizat la clasa I-a in scopul

activizarii vocabularului si sesizarii corespondentei fonem-grafem.

Reguli de joc: invatatorul scrie pe tabla litera "i" si mai scrie una

din cifrele 1,2,3.

Sarcina elevului este de a gasi cate un cuvant care sa cuprinda sunetul "i" o data, de doua, de trei ori. Exemplu: in (1); inima (2), inimioara (3).

Alt joc numit "SCARA CUVINTELOR" e utilizat in scopul consolidarii despartirii cuvintelor in silabe si precizarea vocabularului.

Reguli de joc: conducatorul jocului scrie o silaba de inceput. Ea trebuie sa fie completata cu ale silabe, astfel inca sa se obtina spre final cuvine de 3-4 silabe.

Desen cu scara

De asemenea, sunt jocuri de cultivare a corectitudinii gramaticale sub aspectul formei (morfologice) si al structurii logice (sintaxa), jocuri de nuantare a exprimarii prin crearea dirijata a figurilor de stil.

Jocurile literare au si ele continuturi diverse: gasirea numelui autorului unei opere literare, numirea operelor unui autor, identificarea personajului dupa caracterizare sau dupa replica, enumerarea mai multor opere cu aceiasi tema.

Valentele formative si educative ale jocului:

educa memoria, atentia, imaginatia, disciplina, ordinea, spiritul de

competitie;

stimuleaza dorinta de a citi mai mult;

formeaza capacitatea de selectare, de comparare, de asociere, de

exprimare orala, spontana si expresiva.

Jocul este mai atragator, mai antrenant,daca sunt integrate filme, diapozitive, discuri, casete, imagini colorate pe carton, jetoane, portrete de scriitori,etc.

Avand in vedere importanta jocului in viata scolarului mic, precum si functia formativa a jocului, am folosit cu succes in cadrul lectiilor de citire, jocul de rol. Prin aceasta metoda copilul este pus in situatia de a deveni el insusi "actor", interpreteaza anumite roluri, ceea ce duce la dezvoltarea unor procese psihice fundamentale - gandirea (critica si creatoare), dar si formarii unor comportamente cerute de rol. Jocul de rol angajeaza resursele intelectuale si morale ale copilului contribuind la formarea si dezvoltarea personalitatii acestuia.

Privind jocurile simbolice ale copiilor, putem observa ca acestia se antreneaza pentru jocul de rol cu caracter specific: "De-a scoala", "La magazin", "De-a doctorul".

Imbinand ineditul cu spontanul si imaginarul cu efortul solicit, folosind jocul didactic in procesul de predare-invatare, activitatea didactica devine mai interesanta, mai atractiva. In joc elevul angajeaza intreg potentialul psihic, isi ascute observatiile, isi dezvolta spiritul de cooperare, de echipa. Jocul ii determina pe copii sa participe activ la procesul de invatare, ca protagonisti, nu ca spectatori.

Jocul de rol aplicat sub forma practicarii unor roluri ce reprezinta personaje din povesti, fabule, fragmente literare da prilej elevilor sa traiasca mult mai viu si mai intens ceea ce invata elevul. Elevul poate deveni "un subiect activ al educatiei, un actor care va gandi clar si coerent".

Metoda, ca atare, se bazeaza pe ideea ca se poate invata nu numai din experienta directa cat si din cea simulata. Are ca avantaj faptul ca elevii pot invata despre ei insisi, despre persoanele si lumea din jur intr-o maniera placuta si atragatoare.

Ca etape se pot aminti:

Stabilirea obiectivelor si a temei/problemei.

Selectarea si impartirea "rolurilor".

Stabilirea modului de desfasurare a jocului de rol:

- narator +personaje care mimeaza

- personaje

- proces cu argumente pro si contra

Pregatirea unui cadru optim de desfasurare

Interpretarea jocului de rol.

Evaluarea activitatii: "actor" + "spectator".

Anumite texte, fie ele narative sau lirice, pot fi transformate in adevarate procese literare.

La clasa a II-a textul "Merele albastre" a dus la posibilitatea inscenarii unui adevarat proces. Cele doua fetite Elena si Maria au devenit parti in proces, un copil judecator iar alti copii reprezentau merele albastre si merele rosii.

Cand ii explica doamnei invatatoare cum au aparut merele albastre, fiecare fetita se simte vinovata. Merele rosii, devenite procurori in proces, o acuza pe Maria pentru aceasta adevarata catastrofa care a adus la viata niste mere atat de ciudate. Elena incearca sa-si asume responsabilitatea, dar merele rosii sunt cele care nu accepta nici un fel de scuza din partea ei. Merele albastre au sarit in apararea Mariei, motivand va lor le place culoarea pe care o au, fiind mult mai interesante astfel. Aceste mere au devenit avocatii apararii. Lacrimile ca de margaritar ce au cazut pe obrajii Mariei si peste merele ciudate le-au dat stralucire, ceea ce echivaleaza cu "un adevarat certificat de nastere" a conchis judecatorul.

Astfel s-a pronuntat sentinta cu valoare de invatatura: "Intotdeauna trebuie sa ne ajutam unii pe altii".

Un alt text, liric de data aceasta transformat in proces literar a fost: "Balada unui greier mic" de George Toparceanu.

Numele judecatorului: Toamna

Numele reclamantului: Greierele

Numele procurorului: Opinia publica

Numele apararii: Elevii

In derularea procesului apararea a incercat sa o incrimineze p furnica:

avea destula hrana;

nu trebuia sa-l spuna pe greier la toata lumea;

putea sa-l ajute macar o data;

ar fi putut sa-l avertizeze pe greier din vara.

De asemenea procurorii au argumentat:

greierele este prea lenes;

toata vara a cantat;

nu prea-i place sa munceasca.

Toamna si-a precizat si ea partea de vina: a venit prea repede, pe nepregatite.

Prinsi in iuresul jocului, copiii au argumentat, au polemizat, chiar si cei mai timizi s-au antrenat in discutii.

Utilizand jocul de rol am sesizat o crestere semnificativa a gradului de antrenare a elevilor, de intelegere a textului literar, de abordare creativa a ideilor aparute.

O alta abordare a jocului in scopul imbogatirii si nuantarii vocabularului poate sa imbrace forme diferite care sa vizeze aspectul literal al cuvantului, sintagma sau fraza, domeniul figurilor retorice si sfera imaginatiei creatoare.

Conform unei anumite clasificari, exista patru tipuri de jocuri¹⁵:

literal

lexicale

ale figurilor retorice

de imaginatie.

Jocurile literale presupun "initierea literei". Ele trimit la un fel de geneza

a limbajului, oferind bucuria de a gusta cuvantul in toata complexitatea sa foneto-semantica. Ele vizeaza dezinhibarea si stimularea capacitatii de asociere.

De exemplu: "Jocul literelor" mi-a servit la imbogatirea vocabularului,

dezvoltarea atentiei si a spiritului de observatie.

Am cerut elevilor sa-si exprime preferinta pentru o litera din

alfabet. Urmatoarea sarcina a fost sa noteze in dreptul ei si cuvinte

care incep cu litera respectiva. De exemplu: litera M - mama,

munte, mare. Cei mai multi au exemplifica prin cuvinte care

numesc experienta directa, mai rar notiuni abstracte. In continuare

le-am cerut sa-si imagineze cu se aseamana o litera de tipar.

Exemplu: M - un munte, un pod rupt, doi dinti de ferastrau.

A - o scara mica, o claie, metrul tamplarului.

S - sarpele din iarba, carligul de pescuit care nu a prins

nici un peste. 

Sporindu-i gradul de dificultate l-am continuat intr-o forma noua - "Jocul cuvintelor

Am luat cuvantul descompunandu-l in elementele lui grafice, ortografice, unele sub altele.

Elevii au scris cate un cuvant in dreptul literei respective apoi au alcatuit propozitii cu cuvintele obtinute:

Exemplu: U - urca

M - muntele

B - bucuros

R - Radu

A - acum

"Acum Radu urca bucuros muntele".

Propunand cuvantul "CHITARA" au aparut cuvintele: cuminte, harnica, Irina, tarziu, albastrii, rau, atenta, cu care am pornit in alcatuirea unei compuneri:

"Irina a visat ca era la curtea unui imparat. Imparatul era un om rau. Irina era cuminte, harnica si atenta. Pentru ca a veni tarziu acasa, imparatul a certat-o. Din ochii ei albastrii au inceput sa curga lacrimi amare".

Pentru ca elevii au fost incantati si urmarind aprofundarea acestui mod de lucru, le-am dat ca tema pentru acasa, sa alcatuiasca o compunere pornind de la cuvantul "BRADUL".

S-a ajuns la cuvintele: barza, rama, alba, dimineata, usor, lucioasa, apoi la comunicarea scrisa.

"Dimineata s-a asezat ca o rama pe pamant. O barza inalta cauta mancare pe malul apei lucioase. Un val usor ii arunca din apa un pestisor. Barza cea alba se sperie, iar pestisorul zglobiu scapa nevatamat".

Figurile retorice clasice pot fi predate deghizat sub forma de joc, conceput de regula ca o competitie. In faza initiala se ofera un material ilustrativ bogat, cules cu spirit critic si supus unui comentariu de ordin stilistic. Faza urmatoare este a creatiei de figuri retorice originale pe o tema anume. Exersarea prin exercitii variate, orale si scrise este esentiala.

Pentru imbogatirea vocabularului am utilizat "Jocul comparatiilor". Comparatia - vazuta ca apropiere de doua obiecte, fiinte, actiuni in baza unor insusiri comune. Sa prezinti copiilor un substantiv, sa le ceri sa gandeasca un epitet potrivit, sa alegi unul pentru care sa caute comparatii adecvate, reprezinta un exercitiu care da rezultate excelente. Reproduc o creatie a unei eleve, Nadia Mirela Timis pe tema " Toamna":

Amurg de toamna

Ca niste fuioare de ceata norii mangaie chipul soarelui. Lumina curge ca firele de nisip printre degetele dealului. Un prun ca un steag de nunta isi scutura fructele in fantana serii. Dintr-un cuib ca o relicva se inalta o pasare patata cu stele. Lacrimile luceafarului picura in paharul inserarii.

Pasesc pe morminte de frunze si scriu poeme lungi ca ploile toamnei.

Sau pe tema: "Ce-ar fi viata fara poezie?"

Viata fara poezie este

Ca cerul fara stele,

Ca pruncii fara copilarie,

Ca raul fara izvoare,

Ca padurea fara freamat,

Ca iarna fara zapada,

Ca gradina cazuta-n paragina,

Ca pasarea furata de cantec.

Oameni,

Aparati viata de dusmanii poeziei!

Paula Basmanschi

In lucrarile sale Jean Piaget dezvolta teoria "celor doua lumi"¹⁶. Copilul traieste concomitent in lumea dorintelor, capriciilor si jocurilor sale, si in lumea adultilor care este una a obiectivitatii si a limbajului logic. In joc si prin joc copilul transforma lumea si se transforma pe sine scotand la iveala un univers pur, acela al emotiilor si senzatiilor sale transferate intr-o sfera noua, aceea a textului care vine sa adauge infinita varietate de forme a lumii.

La indemnul invatatorului de a face o "calatorie in noi insine" elevii recurg la metafore, provoaca metamorfoze, inchid ochii si-si exprima trei dorinte pentru a afla "Cine sunt eu?"

Ninge

Sunt un fulg amarat.

Doi nori m-au luat de mana

Si m-au coborat in curtea bunicilor mei,

Langa fantana.

Delia Timis

Sau:

Eu sunt o strofa dintr-o poezie.

Am fugit dintre surorile mele intr-un poem strain

La el se traia bine: imi placea sa ma joc cu literele lui

Atata m-am jucat cu ele incat, dupa atata amestecare,

s-a compus un poem nou,

apoi am ajuns intr-o carte.

Pe o fila lipseste

o strofa dintr-o poezie-aceea eram eu.

Da, da, chiar eu eram aceea.

Vasile Danci

Existenta copilului este jocul precum vorbea poetul Tudor Arghezi: "Copilul rade: bucuria si intelepciunea mea este jocul"¹⁷.

Din experienta scolara am constata ca jocul deschide misterele creatiei si ofera un cadru adecvat pentru dezvoltarea personalitatii copiilor: "S-a constat pe buna dreptate ca in joc incep sa se puna bazele personalitatii si caracterului copiilor"¹⁸. Rolul si importanta jocului didactic consta in faptul ca el faciliteaza procesul de asimilare, fixare si consolidare a cunostintelor. Sarcinile sale pun elevul sa elaboreze solutii noi de rezolvare, diferite de cele cunoscute, potrivit capacitatilor intelectuale. Aceasta metoda faciliteaza cresterea capacitatii creatoare a elevilor. Pentru o mai mare eficienta ea poate fi folosita ca activitate organizata, fie ca moment al unei lectii fie in cadrul activitatii de completare sau optionale. Jocurile didactice desfasurate intr-un climat educational cu deschideri largi asupra noului, organizate pe grupe de elevi pot prefigura metode de stimulare a creativitatii de tipul brainstorming-ului.

Creativitatea ca formatiune complexa de personalitate, se formeaza si se exerseaza cu metode cat mai adecvate structurii sale, metoda care sa actioneze pe tot parcursul scolarizarii elevului, iar din acest punct de vedere, jocurile didactice satisfac cerinta la nivelul claselor primare.

Invatarea in echipa

Investigarea atenta si riguroasa a ariei continuturilor propuse de programele scolare il conduce pe invatatorul creativ catre folosirea cu usurinta a metodelor de invatare in echipa, chiar daca ea presupune mai multa miscare si zgomot.

Pentru realizarea climatului afectiv stimulativ, gruparea dupa preferintele elevilor este criteriul cel mai important; la copiii cu varsta scolara mijlocie si mare contand mult afinitatile personale si mai putin factorul intelectual sau interesele componentilor echipei.

Se poate aprecia ca "un numar de 6-7 elevi permite o activitate eficienta, deoarece sarcinile de lucru se distribuie bine intre toti membrii si se realizeaza optim cooperarea pentru finalizarea cerintelor formulate de invatator"¹⁹.

Eficienta activitatii grupurilor este influentata de mai multi factori: nivelul dezvoltarii intelectuale ale membrilor echipei, relatiile dintre elevi, numarul optim de membrii, varsta acestora, continutul activitatii, specificul disciplinei.

Prin obiectivele cadru si obiectivele de referinta, noul curriculum pentru clasele I-IV permite si impune conceperea de sarcini de lucru ce pot fi rezolvate in echipa, sarcini ce tin de comunicare, cooperare, colaborare, cum sunt - la Limba si Literatura Romana: punerea accentului pe strategii si proceduri de exploatare si de investigare caracteristice activitatii comunicative.

Brainstorming-ul

Ca metoda intuitiva de creatie in grup, brainstorming-ul a fost sistematizat in 1948, de profesorul Alexander Osborn de la Universitatea Buffalo (SUA) in cartea "Applied imagination". Termenul "brainstorming" este format din cuvintele "brain"- creier si "storm" - furtuna. Metoda este cunoscuta sub mai multe denumiri:

a)      furtuna in creier - sugereaza intensitatea activitatii imaginative;

b)      metoda Osborn - de numele celui care a sistematizat-o;

c)      asalt de idei - datorita numarului mare de idei cu care se lucreaza;

d)      filosofia marelui da - pentru ca intr-o etapa sunt acceptate toate ideile;

e)      evaluarea amanata - pentru ca actul imaginatiei e separat de cel al gandirii critice.

In practica acestei metode se porneste de la doua principii²⁰:

1. Principiul amanarii criticii si autocriticii: creatia si critica nu se pot realiza in acelasi timp; de aceea in faza creatiei ideilor este interzisa critica. Toate ideile, chiar cele absurde sunt acceptate, ele nefiind discutate imediat. Studiile comparative au demonstrat ca amanarea evaluarii are o eficienta de peste 70% a numarului de idei raportate la timpul in care au fost emise.
2. Principiul asigurarii calitatii prin cantitate: primele idei sunt raspunsuri banale; cresterea cantitatii de idei determina direct proportional aparitia ideilor inedite care pot rezolva problema aflata in discutie.

Metoda este eficienta daca membrii grupului isi imbunatatesc ideile

personale. Orice idee enuntata poate sugera ceva nou pentru al membru. Astfel, metoda prezinta o serie de avantaje:

solicita participarea activa a elevilor;

dezvoltarea capacitatii de a analiza, de a lua decizii;

exerseaza atitudinea creativa;

optimizeaza relatiile interpersonale.

Metoda descrisa trebuie sa respecte o serie de etape cum ar fi:

Alegerea prealabila a temei pentru ca elevii sa

cunoasca ceea ce au de discutat.

Selectarea elevilor care vor fi membrii ai grupului.

Exprimarea tuturor ideilor legate de tema abordata in

mod special.

Inregistrarea acestora pe tabla.

Pauza pentru "asezarea" ideilor emise.

Afisarea ideilor rezultate ale fiecarui grup.

Activitatea grupului are numeroase avantaje cum ar fi: multitudinea si

diversitatea ideilor; stimularea intelectuala prin stabilirea unor relatii de competitie intre membrii grupului.

Liderul grupului este considerat, de obicei invatatorul, care organizeaza

asaltul de idei si grupul este organizat tot de el in cerc pentru a facilita vizualizarea partenerilor in timpul exprimarii ideilor.

Un alt rol al invatatorului²¹:

stabileste data si locul sedintei;

selecteaza membrii grupului;

propune subiectul;

formuleaza o lista personala de sugestii;

coordoneaza sedinta;

scoate grupul din impas;

stimuleaza implicarea echilibrata in discutie a membrilor grupului.

In lectiile de Limba Romana aceasta metoda se poate folosi mai ales in

cele cu un puternic mesaj etic. Chiar in cadrul abordarii metodei lecturii explicative - care reprezinta, de fapt, un complex de metode cum ar fi: lectura, explicatia, conversatia, povestirea, demonstratia, exercitiul - poate fi introdus si un scurt moment de brainstorming in scopul intelegerii textului analizat. Avand la baza conversatia dar si observatiile si impresiile personale ale elevilor se poate realiza intelegerea actelor unor personaje puse in anumite situatii si interactiuni. Astfel, elevii pot fi pusi in anumite situatii si interactiuni. Astfel, elevii pot fi pusi in situatia de a continua ei insisi o povestire pornind de la o problema data de invatator si continuta in textul respectiv. De asemenea pot schimba finalul unei povestiri, aducand fiecare membru al grupului cate o idee si in final punandu-se de acord asupra celei mai interesante si creative idei de rezolvare a finalului povestirii.

De exemplu: Povestirea "Cheile" de Tudor Arghezi, in care cei doi copii Mitu si

Barutu sunt aspru pedepsiti de parinti deoarece au umblat prin

dulapurile incuiate, poate avea un final creat de elevi.

Intr-o ora prealabila s-a efectuat un joc de rol pentru cunoasterea si

intelegerea mai buna a continutului si mai ales a cauzelor actiunii

personajelor. Elevii impartiti in doua grupuri au reprezentat

"acuzarea" si "apararea" celor doua personaje:

Mesajul textului este urmatorul: orice lucru ascuns starneste curiozitatea, mai ales la copii, copii trebuie sa inteleaga ca nu pot face treaba parintilor si de aceea este necesar sa respecte cerintele acestora.

In ora urmatoare clasa de elevi impartita initial in doua grupuri "acuzarea" si "apararea" isi poate pastra aceasta impartire insa pentru a solutiona o problema din doua puncte de vedere - utilizand brainstorming-ul cu schimbari de roluri:

Grupul A: Cum ar fi tratati copiii si fapta lor de catre invatator?

Grupul B: Cum ar trebui sa fie tratati parintii considerand ca ei ar

fi vinovati de incuierea dulapurilor?

Invatatorul este cel care organizeaza simultan si coordoneaza activitatea elevilor din ambele grupuri notand pe tabla ideile finale ale ambelor grupuri.

Astfel s-a ajuns la urmatoarele idei dupa realizarea sedintei de brainstorming:

Utilizarea acestei metode ii face pe elevi sa-si dezvolte capacitatea de empatie, de a se pune in rolul altor persoane cautand solutii originale pentru rezolvarea unor probleme stimulandu-le imaginatia creatoare.

O metoda asemanatoare este sinectica sau metoda asocierii libere a ideilor. Cuvantul vine din grecescul synecticos care sugereaza principiul fundamental al metodei: asocierea unor idei aparent fara legatura intre ele. Ea a fost elaborata de profesorul J.J. Gordon in "Operational Approach to Creativity", 1961. metoda foloseste analogia sau metafora pentru a permite ca problema sa fie privita dintr-un alt unghi. Fiind o metoda de stimulare a creativitatii de grup urmareste:

- sa induca stari psihologice ca implicarea, detasarea, empatia, jocul cu ideile;

- sa creeze abilitatea de a rezolva problemele prin intelegerea mecanismelor emotionale ale procesului creator;

- exprimarea libera a impulsului creator;

- mentinerea tensiunii emotionale prin amanarea gasirii solutiei;

- reducerea tensiunii emotionale in momentul verificarii solutiei finale.

Grupul sinectic se constituie pe baza:

constitutiei emotionale - se evita ca membrii grupului sa fie elevii care se bucura exagerat sau care se demobilizeaza de esec;

reprezentativitatii - a preferintei si interesului membrilor pentru Limba Romana in cazul nostru.

Liderul este, in general invatatorul care urmeaza un drum bine stabilit:

sedinta in care se prezinta problema si are loc "excursia sinectica";

elaborarea unui model pe baza solutiei propuse;

experimentarea si aplicarea modelului.

O problema greu de abordat devine familiara raspunzand mai intai la

intrebarea: "Cu ce se aseamana?". O problema extrem de banala poate deveni interesanta daca punem mai intai intrebare: "Cum ar fi daca s-ar asemana cu.?". Se pot face si unele asociatii ciudate care sa conduca la idei noi.

In ciclul primar metoda este putin modificata si are o tenta de joc. Astfel, cea ce a fost o data pentru totdeauna bine stabilit se transforma intr-un univers problematic, incat se creeaza serioase premize pentru aparitia unui nou mod de intelegere.

Intrebarea trebuie astfel formulata incat sa stimuleze gandirea divergenta. Pentru aceasta este suficienta alegerea unui subiect si a unui predicat. De pilda: "Ce s-ar fi intamplat daca ai fi asemuit cu maestrul universului?". Acest gen de intrebari implica in cel mai inalt grad sensibilitatea copiilor. Primele raspunsuri au creat conditiile propice unei revanse jucause; prin inversarea rolurilor s-a ivit o lume pe dos care ne-a oferit mai degraba satisfactii morale decat estetice.

Si alte intrebari asemanatoare pot fi productive pentru textul literar: "Ce s-ar intampla daca rechinii s-ar preface in copii?"; "Ce s-ar intampla daca, in timp ce vorbesti, cuvintele s-ar preface in lucrurile despre care vorbesti?"

Un copil a vazut cum din oglinda izvoraste un fir de apa: "De ce din oglinda?"- a intrebat "Pentru ca apa de la robinet a inghetat de uimire."- a raspuns.

Acest gen de intrebari - "Ce s-ar intampla daca.?" - adresate copiilor ofera raspunsuri uneori neasteptate:

"Ce s-ar intampla daca:

vioara ar zbura

am locui in mare

am fi fluturi

creionul ar putea sa vorbeasca".

Exemplu: "Soarele ar zambi unui copil. Copilul ar sta tot timpul uitandu-se in

ochii soarelui. Intr-o zi a vrut sa plece, dar nu s-a mai putut misca,

fiindca a prins radacini. Radacinile s-au infipt tot mai adanc in

pamant. Deodata copilul s-a prefacut intr-un pom cu roade dulci

Un cuvant aruncat in minte la intamplare cade si provoaca aceleasi efecte ca piatra aruncata intr-un lac. Ea poate provoca o serie de caderi in lant, antrenand sunete, imagini, analogii si amintiri care antreneaza imaginatia.

Se porneste de la cuvantul "dimineata" si se cere elevilor sa spuna toate cuvintele ce rimeaza cu "-ata", cele care incep cu litera "d" sau cu silaba "di", mai ales cele care intra in aceeasi sfera semantica: racoare - roua - lumina - soare - umezeala - aramiu - viata - zgomote - munca - paine - clopotel - sirena, etc. copiii sunt invitati apoi sa combine cuvintele, imaginile descoperite, sa gaseasca un principiu ordonator care poate rima si sa construiasca astfel un text.

Iata un exemplu rezultat din personificare:

Dimineata creata

O dimineata

foarte creata

pe campul cu matreata

se spala pe fata

c-un amurg in ceata

sub nasul de precupeata

al zilei din faneata.

Metoda Philips 6-6 a fost elaborata de profesorul de literatura J. Donald Philips de la universitatea din Michigan este considerata un blitz - brainstorming.

Se instituie grupuri de sase membrii care vor desfasura activitatea creativa intensa intr-un timp limitat: 6 minute.

Alegerea elevilor se realizeaza dupa criterii prestabilite cum ar fi: fiecare grup sa aiba in componenta un elev care isi exprima cu usurinta ideile. In fiecare grupa liderul desemnat de membrii ei se va implica in discutii.

Aplicarea acestui exercitiu intr-o ora de Limba Romana dureaza 20 de minute distribuite astfel:

4 minute pentru constituirea grupelor, anuntarea temei, scopului si

obiectivelor urmarite si prezentarea in scris a subiectului;

6 minute pentru discutiile in interiorul grupurilor, notarea ideilor

importante;

10 minute pentru prezentarea sinectica a ideilor de catre liderul

fiecarui grup.

La final evaluarea se face sau intr-o forma de autoevaluare - prin discutii intre liderii grupurilor, sau prin cuantificarea raspunsurilor facuta de invatator.

De exemplu la clasa a IV-a, lectia "Sarguinta lui Iancu" dupa Virgil Stoenescu, elevilor li se prezinta fragmente din text care in 6 minute vor trebui sa ofere exercitiile potrivite. Iata cum au lucrat doua grupuri:

1. "Cine invata se bucura".

Explicatii:

cine iubeste invatatura, are parte de bucurii;

cine invata, se bucura de roadele muncii sale;

cine invata, are numai satisfactii in viata.

2. "Sa invatati, ca parintii vostri trudesc si asuda din greu, ca voi sa puteti invata carte".

Explicatii:

parintii muncesc din greu pentru a oferi copiilor conditii bune de invatatura;

parintii se straduiesc ca sa aiba copiii lor o viata mai usoara in viitor decat a lor;

ei trudesc cu scopul de a-si vedea copiii ocupand o pozitie frumoasa in societate.

De asemenea, tot o metoda de grup este si mozaicul - o metoda de invatare prin colaborare urmarind impartirea clasei pe grupuri de lucru. Fiecare grup are patru membrii (1, 2, 3, 4). Numarul 1, 2, 3 si 4 - formeaza cate o grupa de "experti" care discuta partea de text primita si stabilesc ideea. "Expertii" se intorc la grupa initiala si transmit ideea. Ei au sarcina sa invete bine materialul dat - sa-l citeasca, sa-l discute intre ei pentru ca il vor preda celorlalti membrii.

Este necesar sa se noteze intrebarile pentru lamurirea unor lucruri neintelese. Cel care ajuta si monitorizeaza predarea textului facuta de "experti" este invatatorul.

Schema procesului mozaic

Grupuri cooperative (distribuirea materialelor).

Grupuri expert (invatare si pregatire).

Grupuri cooperative (predare si verificare).

Una dintre abilitatile necesare pentru munca in grup are ca scop sa-i

invatam pe elevi sa lucreze productiv cu altii, cu alte cuvine dezvoltarea abilitatilor de colaborare.

O metoda eficienta elaborata de Don Dansereanu si colegii sai de la Universitatea Crestina din Texas este lectura in perechi si rezumatul in perechi. Metoda este utila pentru textele dense, pline de informatii, de aceea se lucreaza pe fragmente.

Fiecare elev din perechea formata indeplineste doua roluri:

de "raportor": sa citeasca fragmentul si sa-si rezume in propriile

lui cuvinte partenerului sau ce se spune in fragment.

de "interlocutor": citeste fragmentul, il asculta pe "raportor" si

adreseaza intrebari pentru a clarifica continutul. Intrebarile trebuie sa fie clare si concise. Pot fi de forma: "Dar in legatura cu.?"

"Iti amintesti...?"

"S-a spus ceva despre..?"

Apoi, la urmatorul fragment rolurile se schimba intre parteneri pentru ca fiecare sa urmeze tot "traseul" si sa se familiarizeze atat cu textul cat si sa-si dezvolte capacitatea de a formula corect intrebari sau de a raspunde corect. Conversatia dintre parteneri are ca scop intelegerea textului, patrunderea lui in profunzime dar le si dezvolta deprinderea de exprimare orala corecta.

Dupa parcurgerea textului in intregime, fiecare pereche prezinta rezumatul in fata clasei. Pentru munca lor in echipa. Pot fi rasplatiti cu aplauze.

Aceasta metoda imbina mai multe metode: dialogul, lectura individuala dar si cea explicativa deoarece partenerii isi explica unul altuia lucrurile neintelese. A fost conceputa dupa ideea ca "doua capete sunt mai bune decat unul singur". Este folosita in special pentru texte cu un limbaj tehnico-stiintific.

Alte avantaje ar fi ca foloseste deprinderi lingvistice pentru a rezuma si exprima puncte de vedere originale independente; stimuleaza concentrarea pe text si permite revenirea si reflectarea asupra textului.

Invatarea prin cooperare utilizeaza astfel si variante ale metodelor de mai sus, in care rolurile pe care elevii le primesc pot fi orientate spre sarcina de lucru. Conditia este ca rolurile sa fie "jucate" de fiecare din partenerii unei perechi.

Exemple de alte roluri:

"Verificatorul" - verifica daca toti au inteles ce se lucreaza.

"Iscoada" - cauta informatii necesare la alte grupuri.

"Cronometrul" - are grija sa se concentreze pe sarcina in limitele de timp stabilite.

"Ascultatorul activ" - repeta si reformuleaza ceva.

"Incurajatorul" - felicita, ajuta, incurajeaza fiecare membru.

"Responsabilul de materiale" - distribuie si aduna materialele necesare.

"Cititorul" - citeste materialele scrise pentru grup.

Exemplu: Pot fi introduse in momente ale lectiei anumite procedee creative. De

exemplu, pentru obiectivul "sa identifice secventele descriptive si pe cele dialogate dintr-un text narativ", elevii clasei a IV-a pot fi impartiti pe grupuri de 6-7 membrii, pot primi un text, nu foarte intins (un fragment din "Palatul de clestar", "Bunicul", "Bunica", de Barbu Sefanescu Delavrancea, "Ileana cea sireata" de Ioan Slavici, in care sa identifice dialogul, cuvintele autorului, sa-si distribuie rolurile, sa citeasca pe roluri si apoi in urma unor exercitii de memorare sa realizeze dramatizarea.

Daca fiecare va primi un alt fragment la evaluarea de la sfarsitul orei vom obtine dramatizarea intregii lucrari, iar daca au fost abordate lucrari diferite este simulata curiozitatea pentru lectura; dorinta de a citi altceva decat le ofera manualul.

Alcatuirea rezumatului unui text literar, aplicarea semnelor ortografice si de punctuatie, redactarea unor texte narative, descriptive si dialogate, realizarea portretelor unor personaje din textele studiate, sunt cerinte ce stimuleaza activitatea in grup pentru dezvoltarea cooperarii in situatii de comunicare.

Invatatorul este cel care va selecta cu atentie rolul potrivit fiecarui elev pentru ca el asi cunoaste copiii, avand in vedere particularitatile lor intelectuale. El este asadar un "creator de roluri", un "regizor al piesei" care se va desfasura in fata ochilor mintii lui.

O alta metoda pentru grupuri mici de elevi se numeste: "STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT". Se bazeaza pe experienta acumulata, la care se adauga dorinta de cunoastere a elevilor.

Are ca etape:

Se formeaza perechi si se trece in revista ceea ce stiu elevii despre o tema.

Invatatorul intocmeste pe tabla un tabel cu trei rubrici.

Se completeaza rubrica "STIU".

Se completeaza rubrica "VREAU SA STIU" cu intrebari.

Elevii citesc sau li se citeste textul.

Se completeaza rubrica "AM INVATAT".

Se compara informatiile dobandite cu cele existente.

Metoda are la baza exersarea capacitatii de a formula intrebari. Intrebarile care au ramas fara raspuns se discuta, se cauta alte surse de informare pentru elevi. Se realizeaza la un moment dat brainstorming-ul in perechi. In prima coloana se formuleaza o serie de idei apoi se formuleaza intrebari pentru a doua coloana.

In etapa a cincia elevii lectureaza textul cu aceste intrebari in minte. In urma lecturarii se compteaza coloana a treia din tabel.

In incheierea lectiei se revine la coloane si se decide ce au invatat elevii. Pot sa ramana intrebari fara raspuns si sa apara altele noi. Ele vor fi folosite pentru investigatiile ulterioare.

Invatarea prin descoperire aduce o contributie insemnata la dezvoltarea creativitatii si a comportamentului creator²². Comportamentul creator se formeaza si se modeleaza prin activitati de stimulare. Invatarea prin descoperire este o abordare ce modernizeaza invatarea traditionala, deoarece se bazeaza pe descoperirea si asimilarea cunostintelor nu numai pe inregistrarea lor pasiva. De asemenea, se nuanteaza si procesul evaluativ - se trece de la cuantificarea raspunsurilor care reproduc materia predata, la o masurare care valorifica spiritul inventiv si creativitatea.

Ca etape avem:

Alegerea temei.

Indrumarea elevilor,

Identificarea si selectia informatiilor.

Dezbaterea.

Sintetizarea si evaluarea rezultatelor.

Dintre modalitatile de invatare care faciliteaza exprimarea capacitatii

creative fac parte: eseul, recenzia, referatul, proiectul si portofoliul.

Eseul

La inceputul secolului al XV-lea, a fost o specie filosofico-literara care

exploateaza experienta umana. A primit o noua abordare sistematica prin lucrarile lui Voltaire "Eseul asupra moravurilor" si a lui Leibitz "Noile eseuri asupra intelectului uman".

Eseistul trateaza un subiect fara pretentia epuizarii lui, cu dezinvoltura si seninatate.

A scrie un eseu inseamna a realiza cu ajutorul datelor concrete si a imaginilor un tot unitar, caracterizat prin libertate de compozitie si perspectiva critica. Un exemplu al genului eseistic este "Pseudokinegeticos" al lui Alexandru Odobescu.

Orice eseu are un fir conducator, compozitia are unitate si armonie interna. De exemplu, un eseu se poate constitui pe baza unei lucrari si poate fi o remodelare a textui²³.

Nicolae Balota afirma ca desi creatia tine de esenta eseului "Compozitia nu este o creatie in sens artistic ci mai curand o transcreatie"²⁴. Cel ce construieste textul descopera relatii noi intre fapte si plecand de la ele isi scrie propriul punct de vedere.

Eseul scolar poate fi:

a)      nestructurat - adica un tip de compunere scolara care porneste de

la o tema data si ofera o abordare libera a ideilor; evaluarea lui se poate face global sub forma impresiei generale in urma lecturarii sau analitic apreciind formularea ideilor si argumentelor.

b)      structurat - dupa o tema data si pornind de la niste idei date;

evaluarea acestuia se realizeaza in functie de: respectarea structurii unei compuneri (introducere - cuprins - incheiere), asezarea in pagina, raportul idei principale - idei secundare, claritatea argumentelor, cunoasterea subiectului. 

Eseul este cel mai utilizat in aria curriculara "Limba si Comunicare". Un exemplu de proba de evaluare formativa la clasa a II-a, in care e utilizat si eseul:

Proba de evaluare

Obiectul: Limba Romana

Subiectul: compunere pe baza unui text literar

Tipul de evaluare: formativa

Capacitatea: receptarea mesajului oral si scris

Subcapacitatea: formarea deprinderii de interpretare a unui text literar

Obiective de referinta

sa identifice elementele de baza ale organizarii textului in pagina;

sa sesizeze cuvintele necunoscute intr-un text dat;

sa imbine anunturile intr-un mesaj propriu;

sa desprinda informatiile esentiale dintr-un text citit.

MATRICE

privind modulele de evaluare a capacitatii de receptare

a mesajului oral si scris

Item 1: Citeste textul dat:

"Dupa ce termina dictarea, ne privi o clipa in tacere. Apoi ne vorbi rar si calm cu vocea lui calda:

- Ascultati, copii! Avem de sa impreuna un an. Sa cautam sa-l traim in buna intelegere. Invatati sa fiti cuminti! Nu vreau sa fiu silit sa pedepsesc pe nimeni. Clasa noastra va fi o familie.

Baiatul care se strambase in spatele domnului, se apropie de dansul si- spuse cu glas tremurat.

- Domnule, va rog sa ma iertati!

Te iert, baiatul meu!

(Edmondo de Amicis - "Invatatorul nostru")

Alegeti ideile potrivite textului de mai sus:

Iertarea baiatului.

Surprinderea strambaturilor elevului.

Intreruperea dictarii.

Cuvintele invatatorului catre elevi.

Item 2: Uneste prin sageti cuvintele care au acelasi inteles:

termina laolalta

impreuna sa sanctioneze

cuminti ascultatori

sa pedepseasca glas

voce sfarseste

Item 3: Explicati cuvintele domnului invatator: "Clasa noastra va fi o familie".

Item 4: Un cuvant poate avea mai multe intelesuri. Descopera-le!

Baiatul avea obrajii aprinsi.

Butucii aprinsi din soba ard cu zgomot.

Copilul privea jucaria cu ochii aprinsi de emotie.

Item 5: Scrieti un proverb despre invatatura.

Descriptori de performanta

Eseul se foloseste in:

evaluarea formativa - pentru a stabili capacitatea de compozitie,

stapanirea temei;

evaluarea sumativa - pentru a constata progresul individual intr-o

anumita perioada.

Aceasta metoda se poate folosi ti intr-un moment din finalul lectiei cand se asigura feed-back-ul sub forma "eseului de 5 minute". Aceasta forma de eseu ii ajuta pe elevi sa-si adune ideile legate pe tema lectiei si permite invatatorului sa aiba o idee asupra a ceea ce s-a intamplat in plan intelectual in acea ora.

Astfel, elevilor li se cere doua lucruri:

1. Sa scrie un lucru pe care l-au invatat din lectia respectiva.
2. Sa formuleze o intrebare in legatura cu acesta.

Invatatorul va putea folosi eseurile pentru a-si planifica lectia urmatoare.

Pentru ca eseul sa se realizeze intr-un mod eficient, contribuind la

perfectionarea capacitatii de exprimare este nevoie de exercitiu. "In activitatea didactica, exercitiul reprezinta metoda fundamentala, ce presupune efectuarea constienta si repetata a unor actiuni, in esenta mintale sau motrice, in vederea realizarii unor multiple scopuri"²⁵.

Exercitiul se poate concepe in moduri accesibile, variate pentru a simula creativitatea. Astfel, se poate utiliza copierea creatoare, care-i pune pe elevi in situatia de a selecta, transforma cuvinte.

Exemplu: Transcrie textul de mai jos punand cuvintele din paranteza la forma

potrivita: Am (iubi) de cand ma stiu.

Cerul verii (stravezie)

(Despletite) rachite

Curcubeele pe (stanca)

Ori padurile (adanca)

(Nicolae Labis - "Am iubit")

Un exercitiu de limba este considerata si dictarea. Ea poate dobandi valente creatoare. Pentru familiarizarea si recunoasterea figurilor de stil se foloseste dictarea selectiva cu cerinta de a selecta expresiile frumoase din textele alese:

"Zarea-si picura argintul

Pe ovezele de aur

Ostenit din aripi bate,

Ca un vis pribeag un graur

(Octavian Goga - "Sara")

Dictarea creatoare mi-a fost eficienta datorita faptului ca am depistat elevii care au o exprimare mai greoaie si mai saraca, permitandu-mi sa-mi organizez diferentiat munca.

Invatarea activa propune o serie de modalitati optime de dezvoltare a gandirii critice aplicate la textele narative: jurnalul cu dubla intrare, ciorchinele.

Aceste metode, pentru a reusi sa stimuleze si creativitatea elevilor in acelasi timp, trebuie sa parcurga niste etape speciale:

Etapa I - Evocarea (discutia premergatoare)

a)      Care este subiectul? (identificati-l)

b)      Ce stii deja despre el? (scrieti pe tabla)

c)      Ce asteptati sau trebuie sa aflati despre el?

Etapa II - Realizarea sensului

a)      Se realizeaza de catre elev pe masura ce cauta informatii

Etapa III - Reflectia (discutia ulterioara)

a)      Ce ati aflat? ( raspunsuri extinse)

b)      Puneti intrebari pentru a extrage informatii importante care nu au fost

mentionate in etapa de evocare.

c)      Ca reactie la raspunsul lor intrebati: "De ce credeti asta?"

Dupa ce s-au parcurs aceste etape se reincepe ciclul pentru urmatorul segment de continut: "Ce altceva credeti ca veti afla?"

"De ce este important acest lucru?"

"De ce credeti asta?"

Asa cum au aratat Steel & Steel (1991) ciorchinele este o strategie care poate fi utilizata individual sau in grup. Trebuie respectate cateva reguli de baza:

Sa scriem tot ce ne trece prin mine fara sa facem judecati in legatura

cu ce gandim;

Sa ne intereseze ortografia, punctuatia sau alte reguli ale textului

scris;

Sa nu ne oprim din scris pana cand toate ideile au iesit din minte;

Sa lasam sa apara cat mai multe conexiuni.

Ciorchinele poate fi o strategie de predare care-i incurajeaza pe elevi

sa gandeasca liber si deschis. Ea structureaza ideile doar atat cat sa stimuleze gandirea legata de conexiunile de idei.

Metoda poate fi utilizata atat in faza de "Evocare" cat si in faza de "Reflectie". Astfel ea va stimula gandirea inainte de a studia temeinic un anumit subiect.

Mai poate fi folosit ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asociatii noi. Este o activitate de scriere care poate fi folosita ca instrument eficient in dezvoltarea deprinderilor de scriere, mai ales la cei care sun recalcitranti la scris. Fiind o activitate de scriere ea mai serveste si la informarea scriitorului despre anumite cunostinte, intelegeri sau conexiuni de care nu era constient ca le are in minte.

Etape propriu-zise ale realizarii unui ciorchine sunt:

1. Scrieti un cuvant sau o propozitie in mijlocul unei pagini sau table.
2. Incepeti sa scrieti cuvinte sau sintagme care va vin in minte legae de tema

respectiva.

3. Pe masura ce scrieti aceste cuvinte, incepeti sa trageti linii intre ideile care

se leaga in vreun fel.

4. Scrieti atatea idei cate va vin in minte, pana expira timpul sau nu mai

aveti nici o idee.

Un exemplu, la textul "D-l Goe" de Ion Luca Caragiale - caracterizarea lui Goe ( vezi ANEXA 2).

Aplica individual ciorchinele este doar o strategie rapida si permite tuturor elevilor nu doar celor ce stau cu mana sus, sa se implice activ in procesul de gandire.

Dupa expirarea timpului ciorchinii individuali pot fi comunicati perechii sau grupului.

Folosita in grup, ea poate servi ca si cadru pentru ideile grupului, ceea ce ofera elevilor ocazia de a afla asociatiile si relatiile stabilite de ceilalti.

Jurnalul cu dubla intrare, tot o metoda activa prin care elevii realizeaza o legatura intre text si propria lor curiozitate s experienta.

Poate fi utilizat in momentul in care se revine asupra unui text, dupa ce elevii l-au lecturat in prealabil. Dovedeste ca cititul si scrisul sunt activitati fundamentale pentru inarmarea elevilor cu tehnici de munca intelectuala.

Este o metoda simpla si de aceea utilizata cu succes la clasele I-IV. Elevii trebuie sa imparta o pagina in doua. In partea stanga sa noteze un fragment, o imagine din text, care l-a impresionat si le-a retinut atentia sau prin exprimare plastica sau prin imagine artistica. In partea dreapta sa comenteze acel fragment:

De ce l-au notat?

La ce -a facut sa se gandeasca?

(eventual) Ce amintiri le-a trezit?

Aceste intrebari le incita imaginatia si "pofta" de scris deoarece le ofera

ocazia de a face o incursiune in experienta lor de viata acumulata pana in prezent. Si cum fiecare dinei au trait experiente unice, acestea fiind comunicate, in final, pot da idei celorlalti pentru alte variante. Se apeleaza la "bagajul" propriu de cunostinte si la o exprimare personala putandu-se realiza un fel de competitie intre elevi, care le va stimula spiritul de inventivitate.

Metoda Sinelg este antrenanta si eficienta, ora desfasurandu-se sub forma relaxanta, mobilizandu-se participarea constienta a tuturor elevilor din clasa. Prin acel dicton de "spargerea ghetii", cand cu ajutorul "ceasului", elevii isi vor da "intalnire" la diferite ore, se creeaza o atmosfera de lucru lejera, captivanta, interesanta.

"Spargerea ghetii" inlatura monotonia, plictisul, neincrederea in forte proprii.

Intalnirile elevilor "cate doi" duc la implicarea lor fata de cerintele impuse de lectie intr-o forma cat mai activa, atractiva, fara favoritisme.

Intalnirile elevilor "cate doi" duc la implicarea lor fata de cerintele impuse de lectie intr-o forma cat mai activa, atractiva, fara favoritisme.

Intalnirile "intamplatoare" concurentiale vor determina ca fiecare "pereche" sa-s aduca contributia la parametrii maximi.

Exemplific printr-o ora de lectura la clasa a IV-a. elevii au primit lista cu lecturile care vor fi citite in timpul vacantei. Printre aceste lecturi se afla si "Vizita" de Ion Luca Caragiale.

Momentele lectiei

Evocarea

- discutii pe scurt, despre autor si opera sa, despre tematica abordata in schitele sale, cu referire speciala la "Vizita".

Spargerea ghetii

- "ceasul" da posibilitatea elevilor sa se "intalneasca" cate doi la aceeasi ora. Daca numarul elevilor din clasa este prea numeros, se vor forma grupe de cate doi elevi.

Brainstorming

se solicita elevii sa scrie pe o ciorchina, individual, timp de 3

minute, tot ceea ce stiu sau cred ca stiu despre Ionel din "Vizita" de Ion Luca Caragiale. Se vor scrie pe tabla toate raspunsurile date de elevi, atat cele corecte cat si cele inexacte sau incerte.

Fiecare elev va primi un text spre lecturare individuala, cu argumentarea trasaturilor de caracter ale lui Ionel: neastamparat, rasfatat, obraznic, neascultator.

Pe tabla se va intregi tabelul si se vor nota cele scrise de elevi pe ciorna, astfel:

Informatii confirmate -  Informatii noi +

Lucruri infirmate Lucruri confuze?

Categorizarea: completarea cu noi date, informatii, noi categorii.

In aceasta etapa se urmareste: date despre scriitor cum fi: anul nasterii, anul mortii, prieteni, alte povestiri, schite de acelasi autor, daca viata si opera au fost cunoscute in alte tari. Toate acestea vor fi trecute in rubrica "Informatii noi +". Dupa completarea rubricilor +, -, ? se va intocmi o schema corecta care sa apara in caietul elevului. Se utilizeaza culori distincte in scrierea insusirilor fizice si psihice.

Dascalul nu va cenzura parerile elevilor, dimpotriva, vor fi indrumati sa noteze tot ceea ce stiu sau cred ca stiu despre tema lectiei, ca apoi sa li se dea posibilitatea de ase corija in momentul cand elevul intra in contact cu noile informatii.

Elevul va fi evaluat pentru ceea ce stie nu pentru ceea ce nu stie.

Instruirea trebuie sa-l situeze pe elev in prim-plan, punandu-se accent pe munca individuala, pe descoperirea personala a lumii reale, prin observare, investigare, experimentare si formulare de concluzii.

O metoda care sa intruneasca toate aceste considerente este metoda proiectului²⁶. Ea imbina cercetarea cu actiunea, antreneaza elevii in rezolvarea unor probleme practice, acumuland un plus de informatie si stimulandu-i in autoevaluare.

A fost initiata de profesorul Ioan Cerghit, proiectul devine o metoda de cercetare cu o tema si un scop bine conturare, realizarea lui implicand si cercetare stiintifica si demers practic.

Proiectul ca metoda complexa, poate fi realizat individual sau in grup. In cadrul proiectelor de grup se recomanda sa fie atatea tipuri de sarcini cati elevi sunt, astfel incat fiecare elev sa treaca prin intregul proces de cercetare, investigare.

Proiectarea este un prilej de explorare, de cautare a variantei potrivite. Prin gandirea proiectiva, esentiala spiritului uman, activitatea devine controlata, iar actiunea previzibila.

Cateva dintre avantajele metodei ar fi:

asigura testarea si verificarea capacitatilor intelectuale si a

aptitudinilor creatoare;

formeaza capacitatea de a gandi si actiona prospectiv;

permite evaluarea simultana a cunostintelor si comportamentelor

intrepatrunse intr-o forma sinectica;

are valoare diagnosticata si prognostica pentru ca evidentiaza

aptitudinile pentru munca de cercetare.

Tema proiectului poate fi aleasa de invatator sau poate fi stabilita impreuna cu elevii.

Etapele realizarii proiectului:

Stabilirea domeniului de interes (aria curriculara).

Definirea clara a obiectivelor operationale (cognitive, afective, psiho-

motorii).

Identificarea resurselor invataturii.

Continutul instructional si capacitatile de invatarea ale elevilor.

Asigurarea resurselor materiale.

Evaluarea performantelor realizate.

In timpul realizarii proiectului se vor avea in atentie metodele folosite

pentru acumularea informatiei, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, corectitudinea solutiei, generalizarea problemei, calitatea prezentarii si valoarea generala a demersului.

Proiectele de cercetare se clasifica dupa criteriile: complexitate, continut si finalitate.

Dupa criteriul complexitate, proiectele pot avea un numar redus de elemente constitutive sau pot fi complexe.

In functie de continut, proiectele vizeaza realizarea de: obiecte, modele, cercetari stiintifice, rezolvarea unor probleme.

Finalitatea activitatii poate avea forma exercitiilor de proiectare sau a unor materializari. Proiectele de cercetare contribuie la dobandirea de cunostinte si invata elevii sa combine elemente cunoscute pentru a obtine ceva nou.

In mod concret, proiectul prevede:

tema;

numele autorului;

scoala;

perioada de elaborare;

INTRODUCEREA - cadrul conceptual si metodologic;

CUPRINSUL - dezvoltarea elementelor de continut;

INCHEIEREA - concluzii ce sintetizeaza elementele de referinta; sugestii de ameliorare;

Bibliografie;

anexa (cu materialele rezultate).

Personal, am realizat la clasa a III-a, un proiect cu titlul: "Graul - Drumul painii" imbinand cunostinte de stiinte ale naturii, limba si comunicare, dar si cunostintele generale ale elevilor.

Motto-ul lucrarii a fost un fragment din rugaciunea "Tatal nostru": "Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi..".

Am stabilit elevii care fac parte din grup, obiectivele-cadru si referinta urmarite.

Durata: 7 saptamani;

Locul: sala de clasa, cabinetul de biologie, o brutarie.

Planul de desfasurare

1. Graul - cereala.
2. Foloasele si importanta economica.
3. Produsele de panificatie.
4. Obiceiuri si traditii legate de aceasta cereala.
5. Graul oglindit in literatura (poezii, creatii ale elevilor).

Fiecare punct s-a rezolvat individual, fiecare elev adunand informatii si-a

indeplinit sarcina astfel incat la final s-a obtinut intregul. Lucrarea s-a finalizat prin efortul sustinut al elevilor, parintilor, directorului, profesorului de biologie, dar si cu informatii culese de la biblioteca.

Toate materialele au fost cuprinse ca intr-o carte. Pe coperta am desenat chiar

un buchet de fire de grau, albastrele si maci.

Fiecare copil si-a pus amprenta personala asupra capitolului scris de el.

Cuprinsul a detaliat aspecte legate de grau, plantele inrudite cu el, lucrarile agricole legate de cultivarea graului. A urmat importanta acestei cereale din punct de vedere economic.

S-a realizat un ierbar cu grau (Tritium aestivum), schema cu foloasele graului (planta - bobul - paiul):

a) bobul - faina, gris;

paiul - hrana pentru animale, impletituri;

b) paine - produse de panificatie;

tarate, hrana pentru animale.

Copiii au intrat in iuresul descoperirii cat mai multor informatii, colaborau intre ei, dar si cu membrii familiilor lor. De la parinti si bunici au aflat obiceiuri legate de grau: cununa cu spice, colacul de nunta, boabe de grau aruncate la iesirea mirilor din biserica, sau in fata casei de Anul Nou, coliva din boabe de grau, spicele care se duc de Rusalii la biserica, intampinarea oaspetilor cu paine si sare, colacelul dat de Craciun colindatorilor ("colac din grau curat, care Dumnezeu l-a dat").

Cugetari populare: "Omul harnic, muncitor de paine nu duce dor"; " Bun ca painea calda."; "isi castiga painea in mod cinstit"; "fie painea cat de rea, tot mai buna-i tara mea".

Pentru a realiza capitolul referitor la produsele de panificatie s-a colaborat cu moara, cu brutaria din sat, s-au prezentat retete de paine si specialitati.

Ultimul capitol a fost cuprins din ghicitori, poezii, legende, compuneri ale elevilor referitoare la grau, povesti pentru lectura suplimentara a elevilor ("Cinci paini" - Ion Creanga). Una dn poeziile preferate a fost "Zana Granelor" de Aurel Ciurunga:

"Zana mea cu par balai

si cu maci in galbene cosite

te-asteptau copiii la portite

sa-i trimiti la scalda, la parau.

Tu ne-aduci caldura in amiezi

Si ne dai racoarea din fantana.

Zana-vara, am sa-ti prind la mana

Noi bratari din iarba din livezi

O urare de nunta:

"Sa traiti in fericire,

Mireasa si Mire

Sa traiti impreuna

Ca painea cea buna!

O ghicitoare:

"Are luciu viu de aur,

zvon subtire de otel,

greutatea unei lacrimi

si miros de ciumburel

Compunere din colectia de compuneri ale elevilor:

"Ca un print din poveste cu parul balai, grau se incalzeste sub arsita verii. Demult n-a mai fost udat de ploaie spumoasa. Sta ganditor, alaturi de fratii lui in lanul acela ca o mare de galben. Se gandeste poate, la toata viata lui, de cand a fost doar o farama si pana acum, cand e in floarea varstei. Si cum niciodata nu trebuie sa fii multumit de tine insuti, ii aluneca gandul spre ceea ce va fi: o paine aburinda pe masa unei familii de tarani, un pumn de tarate pentru animalele flamande sau o cununa fermecata pentru printesa- mireasa".

In ciclul primar, dar nu numai, se urmareste realizarea unei evaluari calitative, de tip descriptiv, care sa ilustreze potentialul intelectual de care dispun elevii.

Portofoliul - reprezinta o metoda alternativa de evaluare care nu pune accent pe evaluarea cunostintelor memorate, ci pe evaluarea capacitatilor dobandite de elevi prin actul educational. Portofoliul poate oferi informatii despre cel care il intocmeste intr-o masura in care metodele traditionale nu o pot face. De ce? Pentru ca permite elevului sa-si asume creatiile. De aceea, portofoliul mai este considerat si o colectie de lucrari ale elevului. El se realizeaza cu scopul de a arata eforturile, progresele si rezultatele acestora la una sau mai multe discipline.

Depinde de personalitatea fiecaruia module in care e il realizeaza practic. Elevul are libertatea de a formula scopurile pe care le urmareste sau de a le modifica. Tot el selecteaza in mod sistematic materialele si informatiile, ceea ce releva eforturile lui, evolutia si realizarile lui.

Intocmind un portofoliu pentru evaluarea continua la Limba si Literatura Romana elevii au fost solicitati sa caute, sa dobandeasca o informatie intr-o anumita problema, s-o selectioneze si s-o foloseasca potrivit sarcinilor date. Elevii s-au documentat, cautat diverse surse de informare, au apelat nu numai la texte, ci si la alte surse prin care se propaga astazi informatia: caiete, filme, vizite. Au cules informatii de la parinti, persoane care detin cunostinte in legatura cu tema stabilita.

Unii elevi au cuprins portofoliul lor, pe langa informatiile selectate si ganduri, idei asupra temei.

In intocmirea portofoliului am indrumat astfel elevii incat achizitiile vechi au stat la baza celor noi. Am obtinut astfel o imagine complexa a evolutiei elevului pe o perioada de timp si am reusit sa ne intemeiem o judecata de valoare adecvata.

Elevii au primit doua calificative; pentru elaborare si pentru sustinere.

Iata schema portofoliului:

1. Scopul instrumentului

Sa ofere o imagine cat mai complexa a evolutiei elevului pe o perioada de timp, urmarind progresul acestuia, conform unor criterii cunoscute.

2. Domenii vizate

Exprimarea orala si in scris a rezultatelor unui demers independent de informare si investigare.

3. Abilitati generale urmarite:

utilizarea unei strategii de abordare a sarcinii de lucru;

reflectia asupra modului personal de abordare a sarcinii de lucru;

expunerea, prezentarea propriului demers sau a rezultatelor

demersului in fata unui grup, a unui examinator.

4. Instrumente proiectate

esantion din instrumente ale munci intelectuale ale elevilor;

recenzia unor articole sau carti despre subiectul literar propus;

biografiile unor autori;

interviu cu persoane care au cunoscut anumiti autori;

proiecte de cercetare individual sau in grup pe tema data;

eseuri structurare, creatii proprii;

probe de evaluare (extemporale, lucrari de control, teste, chestionare). 

Criteriile de evaluare ale portofoliului sunt propuse intr-o fisa de evaluare

adaptata la disciplina pentru care s-a intocmit portofoliul (vezi ANEXA nr. 3).

In final elevii au dat dovada de spirit de investigare, ceea ce le-a oferit o noua deschidere spre ei insisi.

Anexa nr. 3

FISA DE EVALUARE A PORTOFOLIULUI

Nume si prenume:

Clasa:

Disciplina: