CATEGORII DOCUMENTE |
Gradinita |
PROIECT DIDACTIC
Obiectul: Literatura romana
Clasa: a XI-a
Unitatea de invatare: Curente literare in secolul al XIX-lea
Subiectul lectiei: Prelungiri ale romantismului si ale clasicismului. Poporanism si samanatorism
Tipul lectiei: mixta
Competente specifice
Folosirea adecvata a mijloacelor de exprimare orala in monolog si in dezbatere, pornind de la texte poetice
Aplicarea cunostintelor de limba in studiul si interpretarea textelor poetice
Identificarea expresivitatii si a subiectivitatii in limbajul poetic
Identificarea si analiza elementelor de compozitie in textul poetic
Identificarea instantelor comunicarii in textul poetic
Analiza si compararea diferitelor tipuri de lirism
Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice
Resurse
texte literare: poezii de Octavian Goga, George Cosbuc etc.
capacitatile receptive normale ale elevilor
timp: 50 min, sala de clasa
Strategia didactica
a) metode si procedee: lucrul cu textul, lectura selectiva, descoperirea, conversatia, argumentarea
b) forme de organizare a activitatii elevilor: activitate frontala, activitate individuala
c) mijloace de invatamant: manual clasa a XI-a, Ed. Humanitas, volumele de poezii
d) material bibliografic: vol. Eugen Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, George Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Mircea Scarlat, Istoria poeziei romanesti, Nicolae Balota, Euphorion, Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale etc.
Tendinte literare in literatura romana:
--- Samanatorismul ---
Orientare traditionalista aparuta la inceputul sec. XX de revista "Samanatorul" infiintata la 1901 de Vlahuta si Cosbuc, ca o revolta la adresa modernismului.
Trasaturi :
Satul este privit idilic, muzeu etnografic, arhiva folclorica subliniind frumusetea traditiilor si obiceiurilor, iar orasul fiind vazut ca un loc al pierzaniei.
Indeamna la contemplarea frumusetilor vietii de la tara, la intelegerea culturii si a mitologiei.
Dominat de o viziune romantica, paseista.
Tema predilecta: refugiul in natura -> pastelul.
Taranimea si boierimea autohtona singurele clase pozitive amenintate de civilizatia cosmopolita si corupta a orasului.
Reprezentanti: Vlahuta, Cosbuc, Emil Garleanu, Goga, Stefan Petica.
Caracteristici:
- solidaritatea nationala
- traditia si exaltarea paturii rurale
- conceperea artei in functie de natiune, de taranime
- confunda etnicul cu esteticul
- dragoste pt. trecut
- dragoste pt. tarani
Revista "Samanatorul" condusa de Iorga, Vlahuta, Cosbuc
Reprezentanti: Octavian Goga, St. O. Iosif, Hogas, Sadoveanu, Cezar Petrescu, Agarbiceanu
--- Poporanismul ---
Orientare populara aparuta la inceputul secolului XX, ai carei reprezentanti considerau ca taranimea este adevaratul fond al poporului roman, depozitarul valorilor spirituale si morale.
Poporanistii sustin ca s-ar putea crea o societate agrara care sa nu fie deranjata sau atinsa de industrializare. Ei atrag atentia asupra drepturilor nerespectate ale taranilor.
Trasaturi:
Vede mizeria in care traiesc taranii, lipsa de instruire
Indeamna la revolta, la lupta pt. drepturile taranimii
Dominat de o viziune realista, criticista
Propovaduieste dragostea fata de popor, datoria intelectualului fata de tarani si ideea ridicarii poporului prin cultura.
Reprezentanti Agarbiceanu, Toparceanu, Rosetti, Sadoveanu.
"Viata romaneasca" Iasi 1906 - 1916 -- G. Ibraileanu animator à 1940 - cu intermitente; cea mai importanta publicatie de literatura si arta dupa 1900.
In prima parte a aparitiei (1906 - 1916) revista manifesta o deosebita simpatie pt. literatura inspirata din viata taranimii. De numele revistei se leaga dezvoltarea si difuzarea orientarii poporaniste, apropiata prin spirit de cea samanatorista.
Poporanismul politic - este legat de activitatea lui C. Stere. Poporanismul lui C. Stere este o varianta a narodnicismului rusesc, adaptata la realitatile romanesti.
P. este inteles ca o miscare umanitarista , cu caracter iluminist, de iluminare si organizare a maselor muncitoare.
P. literar isi descopera ascendenta in pozitiile culturale si estetice ale pasoptistilor.
- Revista ieseana a adunat insemnate forte scriitoricesti: Caragiale, Cosbuc, Delavrancea, Slavici, Sadoveanu, G. Galaction, Arghezi, Agirbiceanu, Goga, St. O. Iosif, Eftimiu, Minulescu, Mateiu Caragiale, N. D. Cocea, D. Anghel, Toparceanu, Hogas, H. P. Bengescu etc.
"Viata romaneasca"- articolul program este o replica data samanatorismului.
afirma interdependenta dintre cultura nationala si cultura universala ( spre
deosebire de S., care se manifesta violent fata de influenta culturii straine, deplangand dispozitia traditiilor).
principiul "Vietii romanesti": nu influentele exterioare sunt pagubitoare, ci conditiile in care au loc, continutul lor si relatia in care intra cu fondul cultural autohton si care, asimilate, devin factor de progres pt. cultura nationala asimilatoare si franeaza progresul.
Progresul culturii nationale nu poate fi conceput in afara unui evantai larg de reforme economice.
S. considera luminarea culturala un panaceu al rezolvarii contradictiilor care macinau satul romanesc.
Poporanistii abordau problemele dezvoltarii culturii nationale in contextul emanciparii generale econonico-social-politice a taranimii.
Scopul esential al revistei "Viata romaneasca" era stimularea culturii nationale .
Pt. poporanism sunt importante ideile din studiul lui G. Ibraileanu, "In cultura romaneasca", ele fundamentand atitudinea promovata la "Viata romaneasca" fata de rolul culturii straine in formarea culturii romane, precum si fata de legatura literaturii cu societatea, sub unghiul specificului national.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 5510
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved