Modele ale dezvoltarii psihice

Modele ale dezvoltarii psihice

Piaget

reprezentarea unui constructivism activ = dezvoltarea psihica este o constructie permanenta ce determina activismul copilului

reprezentarea unui constructivism genetic

reprezentarea unei epistemologii genetice

spune ca dezvoltarea este stadiala

stadiu = decupaj in evolutia genetica a individului

fiecare stadiu are - o ordine prestabilita

- o structura relativa

- fiecare stadiu se construieste pe cel precedent si are in el germenii stadiului urmator

- durata si cronologia variaza in functie de individ, doar ordinea si disciplina fiind constante

Succesiunea de stadii este determinata din interior, motorul dezvoltarii psihice fiind interactiunea conditiilor interne cu factorii externi

Procesele de dezvoltare presupun aceasta interactiune - cu obiectivele si cu semenii

Obiectul - dezvoltarea inteligentei = forma superioara de echilibru dintre individ si realitate

Adaptarea la realitate se realizeaza printr-un perfect echilibru iar instrumentul este inteligenta = proces de invatare

Dezvoltarea inteligentei presupune dezvoltarea unor scheme ce tind sa echilibreze permanent individul la realitatea inconjuratoare (asimilare si acomodare

Cand vorbim de cunoastere ne referim la unele scheme mentale ce iau nastere prin interiorizarea actiunilor individuale

Actiunile obiectuale apar in plan mental ca structura psihica - primul pas fiind asimilarea achizitiilor de noi cunostiinte sub forma unor scheme noi. Cunostiintele inseamna si acomodare, ce presupune insusirea schemelor si modificarea celor anterioare.

Dezvoltarea stadiala a lui Piaget

Stadii - perioada inteligentei senzorio-motorii 0 - 2 ani (are 6 substadii)

perioada de pregatire si organizare a operatiilor concrete 2 - 11 ani

perioada operatiilor formale (adolescenta, preadolescenta) - se produce operarea in mod formal a transpunerii elementelor reale in plan abstract (intelectual)

Elevul trebuie pus sa actioneze cu obiectele (sa le cerceteze) este importanta relatia profesor-elev.

Dezvoltarea psihica depinde de relatiile ce se instituie cu adultul si cu alti copii

Educatia timpurie are la baza teoriile lui Piaget

Dezvoltarea stadiala a lui Erikman

Teoria dezvoltarii personale si sociale are in vedere insertia sociala a individului

Arata cum apare si cum creste sinele - cautarea identitatii

raportarea copilului la ceilalti

teoria exemplifica modul in care fiecare copil isi construieste identitatea personala, exemplifica modul cum reactioneaza copilul cu sinele si cu ceilalti

Scoala are 3 sarcini - sa dezvolte initiativa si responsabilitatea

- sa dezvolte harnicia si actiunile pe care copilul le desfasoara

- sa ajute la formarea identitatii personale

3. Dezvoltarea stadiala a lui Colbhert

Un model ce se refera la dezvoltarea eticii si moralei. Porneste de la ideea ca si dezvoltarea morala a personalitatii are loc in stadii si scheme ce se construiesc permanent. Criteriul pe care se bazeaza stadiile este dezvoltarea morala

Stadii - nivelul rationamentelor preconceptuale

- nivelul eticilor conventionale

- nivelul eticilor postconventionale

Dezvoltarea copilului este stadiala

Ea responsabilizeaza educatorul sa adopte procese educationale la nivelul de dezvoltare al fiecarui copil

Educatia eficienta porneste de la cunoasterea tuturor componentelor personalitatii

Personalitatea copilului este o constructie ce depinde foarte mult de mediu si educatie

Exista o mare diversitate de profile in dezvoltarea copilului

Formele institutionalizate de educatie (scoala) aduc o impartire a copiilor pe etape de varsta cronologica

Rolul pedagogului

sa gaseasca strategii de adaptare a educatiei la nivelul de dezvoltare al copilului si nu la varsta cronologica

Factorii dezvoltarii psihice

ereditatea (preterenul)

mediul (terenul)

educatia (factor determinant)

Finalitatile educatiei

- orientare - pedagogica (dezvoltarea personalitatii copilului)

- pedagogica - temporalis (impuse de un anumit timp, perioada si de o anumita personalitate creatoare)

- idealuri

- scopuri

- obiective

Idealul educational - concret ce prezinta modelul

- nu poate fi atins, un model perfect, perspectiva indepartata

Elaborarea idealului este o perspectiva

Elaborarea scopurilor (trepte in atingerea idealului, pentru atingerea idealului trebuie sa ne propunem scopuri si obiective generale. Pentru fiecare obiectiv general trebuie sa formulam o serie de obiective concrete (operationale). Odata formulate ele devin punct de reper in atingerea idealului)

Elaborarea obiectivelor

I.T.Radu

3 faze - la nivel social (elaborare de scopuri generale in functie de idealul educational, de teoriile invatamantului)

- scopurile generale din care deriva obiectivele respective (obiective intermediare - de macrosistem (au in vedere dezvoltarea); diferite cicluri de invatare; obiectivele procesului de invatare)

- elaborarea de obiective masurabile ce se oglindesc in comportament

Sistemul de invatamant = forma cea mai inalta de realizare a educatiei

La baza sistemului de invatamant sta Legea invatamantului din 1995. Obligativitatea scolii pentru toti copii. Fiecare sistem de invatamant este unic.

Instruirea si educarea tinerei generatii trebuie sa se faca organizat, sistematic, planificat. Procesul de invatare este un proces progresiv, de introducere a copiilor in tainele cunoasterii, reprezinta o vasta actiune e modelare a copilului intr-o ambianta specifica.

Caracteristici

proces instructiv-educativ

proces de cunoastere

proces bilateral

proces formativ-informativ

Procesul de invatare este si un act de comunicare. Reusita depinde de calitatea comunicarii care are ca efect invatarea, educatia, dezvoltarea

Procesul de invatare reprezinta un ansamblu de componente si interconditionari dintre ele. Functioneaza xa un sistem unitar in raport cu anumite obiective instructiv-educative considerat a avea un caracter deschis.

Functionalitatea depinde de factorii din ambianta iar configuratia lui depinde de

obiective, subiecti, principii, norme,

continut, proces de invatare-predare,

metode si procedee, forme de organizare a activitatii,

relatii inter-umane, timp scolar, evaluarea rezultatelor,

feetback, context educational

Unele din aceste componente sunt mai usor de manevrat si sunr considerate

- variabile independente, sunt la indemana profesorului

continut de predare

evaluare primara

metode si procedee

organizarea activitatii

- variabile dependente

- caracteristicile individuale

- inteligenta

- informatia extrascolara

Analiza sistemica a procesului de invatare ofera posibilitatea unei reprezentari globale a procesului de invatamant si a sesizarii importantei feetbeack-ului in armonizarea elementelor sistemului

Procesul de invatare nu este numai informatie este si gandire si vointa, practic instruire, formare, educare.

Pregatirea elevilor trebuie facuta din perspectiva cerintelor educatiei permanente, fiecare individ sa stie sa-si imbogateasca cunostiintele si deprinderile practice.

Cadrul didactic este obligat sa creeze situatia de invatare din punct de vedere formativ, educativ, sa puna in valoare intreaga incarcatura etica, estetica, sociala a tuturor continuturilor procesului de invatare. Sa acorde o atentie deosebita calitatii cunostiintelor pe care le preda. Sa asigure o mai buna personalizare a procesului de invatare astfel incat invatarea sa devina eficienta pentru toti elevii

In scoala contemporana se pune accent pe aspectul formativ-educativ. Un invatamant eficient fiind ce ce pune accent pe formarea la elevi a unei capacitati cognitive consistente.

Informaticul precede formaticul iar acesta educativul. Cele 3 aspecte ar trebui sa se interconditioneze continuu

Obiectivele procesului de invatare

= sunt enunturi cu caracter formativ, finalist care dau inpresia intentiei de a produce o schimbare in personalitatea elevului, ca urmare a implicarii intr-o activitate a procesului de invatare.

Atunci cand obiectivele sunt formulate sub forma de enunturi ele ar trebui sa indice orientarea intentionata

Vizeaza o schimbare ce se poate produce. Cand sunt formulate ele trebuie sa fie in conformitate cu domeniul respectiv si sa arate concret timpul de schimbare ce se poate produce

Functii (sunt complementare)

functia de orientare valorica (functia axiologica) si a nevoii de ancorare a procesului instructiv-educativ fata de anumite valori

functia de anticipare a rezultatelor scolare si a rezultatelor educationale (obiectivul ar reprezenta un rezultat pe care educatorul il intuieste si se actioneaza pe directia obtinerii acestuia)

functia de reglare a obiectivelor si a intregii strategii didactice utilizate

functia de evaluare care trebuie realizata prin rapoirtarea la anumite criterii

Aceste obiective educationale sunt organizate pe niveluri

generale (importante)

specifice

operationale (la modul concret care arata ce anume se schimba)

Principii ale procesului de invatare

principiul participarii constiente (sa inteleaga) si active (prin actiune) a elevilor in procesul de invatare

principiul caracterului intuitiv (rolul intuitiei care faciliteaza procesul de abstractizare si intareste motivatia)

principiul legarii teoriei cu practica (intelegem mai bine teoria daca are la baza practica)

principiul invatarii sistematice si continue

principiul insusirii temeinice a deprinderilor, priceperii, invatarii

principiul accesibilitatii si diferentierii invatamantului

principiul retroactiunii in procesul de invatare (cerinta, intoarcere si imbunatatire din mers a rezolvarii proceselor in functie de informatia primita)

principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale

principiul liberei obtiuni (sa se apeleze la ceea ce copilul este motivat sa faca)