Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

METODE DE EXPLORARE ORGANIZATA A REALITATII

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



METODE DE EXPLORARE ORGANIZATA A REALITATII

A. METODE DE EXPLORARE DIRECTA

Din aceasta categorie fac parte: observarea sistematica si independenta, efectuarea experimentelor, studiul de caz, cercetarea documentelor si vestigiilor istorice, efectuarea de anchete in teren, elaborarea de monografii etc., adica metode care favorizeaza insusirea unei experiente deduse din contactul nemijlocit cu lumea obiectelor si fenomenelor reale, obtinuta prin efortul propriu de investigatie atenta si sistematica a acestora (metode de invatare prin cercetare).




B. METODE DE EXPLORARE INDIRECTA A REALITATII (PRIN SUBSTITUTE)

Desi cerinta de a pune pe elev in contact direct cu realitatea a constituit un ideal dintotdeauna al invatamantului, totusi, acesta nu poate fi realizat oricand si oricum, in orice situatie de invatare, la orice lectie. In cazul acesta se recurge la substitutele realitatii, la diferite materiale intuitive si mijloace didactice (planse, tablouri, grafice, harti, diapozitive, filme etc.), care aduc o nota de realism si rigoare procesului de invatamant, ajutadu-l sa depaseasca excesul de verbalism si formalismul uneori atat de steril. Dintre acestea se practica cel mai mult metodele demonstrative. „A demonstra” inseamna a arata, a prezenta obiectele sau fenomenele reale sau substitutele acestora in scopul asigurarii unui suport perceptiv (concret-senzorial), suficient de sugestiv pentru a face accesibila predarea si invatarea unei materii, pentru a confirma consistenta unor adevaruri ori pentru a facilita executia corecta a unor actiuni, insusirea unor comportamente etc.

Metode de modelare. Modelarea reprezinta o metoda de predare-invatare in cadrul caruia se valorifica unele modele de cercetare indirecta a realitatii, avansate de profesor, care orienteaza activitatea elevului in directia sesizarii unor informatii, trasaturi, relatii despre obiecte, fenomene si procese, din natura si societate, analogice din punct de vedere structural si functional. Modelul didactic tinde sa reproduca” elementele esentiale ale originalului, fie el fenomen sau proces, in scopul punerii in evidenta a elementului care intereseaza la un moment dat in activitatea didactica “(Cerghit Ioan, Neacsu Ioan, 1982, pag. 129).

Datorita multimii ipostazelor realitatii pe care le reproduc, modelele prezinta o mare varietate. V. Tarcovnicu ( 1975, p. 228) le clasifica in:

1. Modele obiectuale (materiale), cum ar fi corpuri geometrice, machete, mulaje etc.;

2. Modele figurative, adica scheme grafice ale unor obiecte sau fenomene (schemele montajelor electrice, filme de animatiei cu scop didactic etc.);

3. Modele simbolice, adica formule logico-matematice.

Realizarea actiunii didactice prin intermediul metodei modelarii presupune parcurgerea urmatoarelor operatii pedagogice:



- conceperea si obiectivarea modelului intr-o forma, fie ea figurativa, obiectuala sau simbolica, in functie de sarcina de instruire asumata conform programei scolare;

- fixarea modelului astfel incat elevul sa fie capabil sa sesizeze rationamente analogice care asigura descoperirea trasaturilor esentiale ale fenomenului original studiat;

- operationalizarea modelului la nivelul activitatii didactice respective;

- verificarea eficientei didactice a modelului, prin intermediul unor exercitii, aplicatii, eficienta didactica definita prin capacitatea modelului de a fi adecvat temei programei si de a reproduce caracteristicile esentiale ale originalului .

Modelele didactice indeplinesc deci o dubla functie pedagogica: una de informare initiala si una de validare finala a cunostintelor dobandite.

C. Cucos (1998, p. 93) vorbeste de alte 2 functii pe care le comporta modelele: una ilustrativa, in sensul ca prezinta un anumit fragment din realitate si alta cognitiva, intrucat modelele includ direct informatii privitoare la structura si functionarea unui sistem existential.

In toate lucrarile care teoretizeaza aceasta metoda se impune o extindere a predarii prin modelare datorita virtutilor pe care aceasta metoda le comporta. Se mentioneaza astfel ca utilizarea modelului impune elevului nu numai recunoasterea si explicarea lui, ci si operarea concreta ca acesta (A. Istrate, 1978, p. 265), construirea modelului, transpunerea unui model in altul de alta dificultate, sau transpunerea modelului in actiune (V. Bunescu, 75). De asemenea este semnalata calitatea acestei metode in activizarea, dinamizarea procesului de invatamant, oferind posibilitatea de a incita elevul la un efort de cautare (I. Cerghit, 1976, p. 138), de a-l initia in rationamentul analogic (M. Ionescu, 1979, p. 220), precum si faptul ca aceasta metoda il familiarizeaza pe elev cu cercetarea stiintifica.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3697
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site