Mijloacele tehnice de instruire: esenta si functii

Mijloacele tehnice de instruire: esenta si functii

1. Esenta si caracterizare generala

Intr-o definitie primara, mijloacele tehnice de instruire sunt considerate ansambluri de procedee -mecanice, optice, electrice si electronice - de inregistrare, pastrare si transmitere a informatiei.

Clifford H. Bloock (1972) defineste mijloacele tehnice de instruire ca fiind acele dispozitive si tehnici nascute din revolutia mijloacelor de comunicare, ce pot fi folosite in scopuri didactice, luate individual sau in combinatie, pe linga profesor, manual si tabla. Ele includ acele aparate si instalatii cuprinse in generatiile III -IV, respectiv aparatele de proiectie, de inregistrare-redare audio, instruire programata, inclusiv calculatoarele electronice (generatia a V-a) si alte elemente de hardware si software.

In literatura pedagogica romaneasca, mijloacele tehnice de instruire sunt definite ca ansamblu al mijloacelor de invatamant cu suport tehnic si care pretind respectarea unor norme tehnice de utilizare speciale, respectiv echipamentele tehnice - aparatele (de exemplu, aparatele audiovizuale), dispozitivele, masinile (de exemplu, masinile de instruire si cele de examinare), utilajele, instalatiile utilizate in procesul didactic. De asemenea, sintagma "mijloace tehnice de instruire' include ansamblul cerintelor pedagogice de utilizare eficienta a lor, in urmatoarele scopuri didactice:

sensibilizarea elevilor in vederea desfasurarii activitatii didactice

sprijinirea perceperii noului de catre elevi

comunicarea, transmiterea, demonstrarea/ilustrarea noului

intelegerea noului de catre elevi

aplicarea si exersarea noilor cunostinte teoretice si practice

fixarea si consolidarea noilor cunostinte si competente Fb verificarea si evaluarea cunostintelor si abilitatilor elevilor (M. lonescu, V. Preda, 1983, M. lonescu, 1998, 2000).

Din definitiile de mai sus, rezulta ca in abordarea problematicii mijloacelor tehnice de instruire putem limita la nivelul caracteristicilor pur tehnice si tehnologice ale acestora, ci trebuie sa lua considerare trasaturile specifice conferite lor de stiintele invatarii, valentele lor psihopedagogice. De ; precizarea locului si rolului mijloacelor tehnice de instruire in procesul didactic impune stabilirea valoi psihopedagogice.

Exemplu: Valoarea psihopedagogica a mijloacelor audio-vizuale se evidentiaza usor prin raportarea I diversitatea variantelor de instruire si prin analiza comparativa a avantajelor si dezavantajelor fieci Analizand, comparativ, situatiile educative: a)   Situatia educativa clasica, respectiv situatia invatamantului magistral.

Avantajele comunicarii educationale audio-vizuale sunt, in principal, urmatoarele: E> absenta codului, care face posibila utilizarea variantei pe toate treptele de scolaritate E> permite obtinerea de informatii accesibile pentru elevi cu particularitati diferite, cu capacitati didecodificare diferite

permite formarea de reprezentari corecte, chiar in conditii de pregatire culturala diferite E>creste volumul informatiilor transmise si receptionate in unitatea de timp, limbajul audiovizual caracterizandu-se printr-o organizare cronospatiala impusa

permite transmiterea operativa a celor mai recente evenimente.

Elementele care asigura valoarea psihopedagogica a oricarui mijloc de invatamant, adaptate dupa R. Glaser (1972), sunt:

a)   nivelul motivatiei  scolare  a elevilor si configuratia sistemului lor cognitiv,  cunostintele  si competentele necesare asimilarii noului

b)   inteligenta generala a elevilor si capacitatea lor de invatare

c)    modalitatea de proiectare, structurare si sistematizare a programelor de invatare, relevanta si logica informatiilor care vor fi dobandite

d)   caracterul activ si complementar al activitatii de predare-invatare (de exemplu oprirea temporara a unui film didactic pentru realizarea de comentarii, notarea aspectelor esentiale s.a.)

e)    verificarea/controlarea activitatii mintale a elevilor, asigurarea feed-backulm, a repetitiei si a exersarii.

Nu trebuie sa pierdem din vedere cercetarile realizate de Roger Muchielli (1982, pag. 57), care demonstreaza ca la sfarsitul unei secvente de invatare, in conditiile unei atentii voluntare si cu un grad sporit de concentrare, elevul retine diferentiat: 10% din ceea ce citeste, 20% din ceea ce aude, 30% din ceea ce vede, 50% din ceea ce vede si aude in acelasi timp, 80% din ceea ce spune si 90% din ceea ce spune si face in acelasi timp.

2. Functii ale mijloacelor tehnice de instruire

Selectarea si utilizarea corecta a mijloacelor de invatamant sunt conditionate de cunoasterea functiilor lor pedagogice, dintre care, amintim:

2.1. Functia de instruire

Mijloacele de invatamant au valoare de instrumente pedagogice de comunicare rapida si eficienta a informatiilor, instrumente ce se interpun intre logica stiintei si logica elevului si care inlesnesc si optimizeaza comunicarea educationala profesor-elev. Prin sporirea capacitatii elevilor de a receptiona informatii gratie unor situatii perceptive variate, mijloacele de invatamant le dezvolta acestora capacitatea de a intelege realitatea si de a actiona asupra ei. Rezulta ca ele au functie de mediere a instrumentelor psihice prin intermediul celor pedagogice. Posibilitatile de codificare a informatiilor continute in mesaje sunt diverse (imagini, simboluri, sunete etc.), ceea ce contribuie la esentializarea continuturilor stiintifice, uneori dificile si abstracte, in modalitati accesibile si chiar placute.

Prin organizarea experientei senzoriale a elevilor, mijloacele de invatamant contribuie in buna masura la constituirea si consolidarea structurilor perceptive operatorii, ameliorand capacitatea elevului de a inregistra, prelucra si interpreta informatiile primite, operatiile perceptive de explorare, comparare, fixare, precum si caracterul rational al actiunilor perceptive. Dupa cum arata L. Filimon (1993, pag. 12), "la cea mai simpla cunoastere perceptuala participa gandirea, imaginatia, reprezentarea, iar absenta senzatiilor este de neconceput in perceptie'.

2.2. Functia de motivare a invatarii si de orientare a intereselor profesionale ale elevilor este legata de incarcatura emotionala a imaginii audio-vizuale, care se adreseaza direct sensibilitatii elevului. Mesajele vizuale si auditive stimuleaza la elevi curiozitatea, interesul, dorinta de cunoastere si de actiune si creaza momente de buna dispozitie, toate acestea contribuind la mobilizarea efortului in procesul de invatare. De asemenea, gratie utilizarii mijloacelor tehnice, elevii se pot informa mai repede, mai bine si mai mult despre diverse profesii, activitati, preocupari etc., ceea ce contribuie la orientarea lor scolara si profesionala.

2.3. Functia demonstrativa

Aceasta functie este valorificata in situatiile educative in care exista constrangeri legate de stn rea si transmiterea mesajului educational, datorate caracteristicilor obiectelor, proceselor si fenomeneli diate: dimensiuni foarte mici sau foarte mari, ritm lent sau alert, dinamica etc. Aceste caracteristi imposibila studierea lor nemijlocita, de aceea se recurge la substitute ale obiectelor, proceselor si fenom reale: modele materiale si ideale sau mijloace tehnice de instruire. Acestea din urma prezinta avantajul ce marii sau decomprimarii ritmului de desfasurare a unui proces sau eveniment, permit vizualizarea procese si fenomene inaccesibile observatiei directe etc.

2.4. Functia formativa si estetica

Comunicarea audiovizuala se caracterizeaza printr-o organizare cronospatiala impusa, care il c pe profesor la un plus de -rigurozitate in sistematizarea informatiei, cu efecte benefice asupra fonri£ dezvoltarii structurilor cognitive ale elevilor. Acestia se exerseaza in realizarea de analize, comparai surprinderea notelor esentiale s.a.m.d., ceea ce are drept efect sporirea capacitatilor de operare a proa gandirii.

Pe langa valentele cognitive pe care le comporta, fotografia, diapozitivul, secventa de film s.a., i jeaza elevii in acte de percepere si evaluare a esteticului si le cultiva capacitatea de intelegere si apreci frumosului.

2.5 Functia de scolarizare substitutiva sau de realizare a invatamantului la/de la distc activitate in realizarea careia intervin, cu predilectie, televiziunea, precum si retelele computerizate natiom internationale.

Invatamantul la distanta reprezinta o alternativa ce raspunde unor cerinte multiple de instruii educare: insusirea unei limbi straine, educatia ecologica, educatia pentru pace, educatia continua pe diferite categorii socio-profesionale, inclusiv a personalului didactic s.a.

2.6. Functia de evaluare a randamentului elevilor

Inca din deceniile 6-7, din timpul invatamantului programat se utilizeaza dispozitive mecanice evaluare a rezultatelor scolare ale elevilor; in timp, lor li s-au adaugat cele electrice si cele electron Contributia tuturor acestor dispozitive la optimizarea operatiei de evaluare a progresului scolar poat evidentiata, din cel putin doua puncte de vedere:

-  s-au eliminat factorii perturbatori de natura subiectiva care intervin in verificare si notare ( efei "halo', efectul de ordine si de contrast etc.)

- s-au amplificat calitatile diagnostice si prognostice ale notarii.