Obiective didactice - informatica

Obiective didactice - informatica

In acest curs vom trata o parte importanta a predarii oricarei discipline si anume obiectivele didactice generale si particulare. Deoarece obiectivele nu sunt independente, am preferat ca si in acest capitol sa dam exemple globale.

1. Obiectivele majore ale studiului informaticii

Tinand cont de faptul ca un astfel de curs se adreseaza profesorilor si viitorilor profesori de informatica, in acest curs este formulata o ierarhie a obiectivelor-cadru si operationale ce trebuie atinse prin studiul disciplinelor de informatica in liceu, jalonand astfel etapele de pregatire a elevilor. Obiectivele-cadru au un grad ridicat de generalitate si complexitate si se refera la formarea unor capacitati si aptitudini specifice disciplinei si sunt urmarite pe o intreaga perioada de scolarizare.

Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale invatarii si urmaresc in special progresul realizat in acumularea de cunostinte si in formarea deprinderilor, de regula pe perioada unui an de studiu. Transformarile care au loc in societate, dezvoltarea si raspandirea informaticii, patrunderea rapida in viata economica, sociala si in invatamant a celor mai noi realizari in domeniul hardware-ului si software-ului impun o diversificare a pregatirii elevilor de liceu in acest domeniu, invatamantul preuniversitar trebuie sa asigure in primul rand dobandirea unor cunostinte de informatica la nivel de cultura generala. Totusi, cunostintele de tehnologia informatiei, utilizarea calculatoarelor in rezolvarea problemelor profesionale in diversele domenii ale vietii economice, reprezinta o cerinta a integrarii in diferitele domenii profesionale ale momentului. Din acest motiv, este posibil sa admitem si introducerea/predarea in liceu (la un nivel corespunzator) a noilor elemente de programare mai complexa (C + + , WEB, retele etc.). Astfel, in functie de filiera si specializare, elevii trebuie sa dobandeasca, pana la un anumit nivel de aprofundare, un sistem de cunostinte relativ la prelucrarea informatiei cu ajutorul calculatoarelor personale. Pentru realizarea acestui obiectiv pedagogic consideram ca este necesar ca elevul:

i) Sa dobandeasca cunostintele necesare intelegerii principalelor aspecte legate de notiunea de informatie (culegere, prelucrare, stocare, transmitere).

ii) Sa-si formeze si modeleze modul de gandire si abordare a problemelor. Asemenea tuturor ramurilor stiintei, informatica dezvolta gandirea, avand un rol esential in procesul de invatare, in formarea caracterului si a personalitatii, in plus, informatica formeaza si dezvolta o maniera sistemica de abordare, provoaca o analiza progresiva a detaliilor, o rezolvare in context general a problemelor particulare. Aceasta este gandirea algoritmica, practica, diferita cumva de gandirea teoretica si abstracta. Aceasta maniera de abordare a problemelor leaga cunostintele de programare de contextul bazei de date pe care o prelucreaza si de cel al solutiilor pe care le va obtine. Formarea unei gandiri algoritmice, analitice si sistematice si a unui mod de lucru ordonat are consecinte deosebite in evolutia viitoare a elevului si este un obiectiv esential al studiului informaticii in invatamantul preuniversitar.

iii) Sa-si formeze si sa-si dezvolte deprinderi de a munci individual si in echipa. Cu riscul de a ne repeta, trebuie sa subliniem ca, chiar daca munca in informatica este aparent individuala, activitatea colectiva este esentiala in conceperea si realizarea bazelor de date mari si a produselor software de dimensiuni medii sau mari. Se impune formarea la elevi a acelor deprinderi elementare de lucru cu calculatorul care ofera sansa unei invatari in ritmul propriu al fiecaruia, dar si posibilitatea asimilarii lucrului in echipa. Acesta va fi un element esential de integrare sociala si va conduce la formarea unor trasaturi de caracter ce pot oferi individualismului o alternativa "civilizata', in viata reala activitatile nu se desfasoara izolat, astfel incat se impune realizarea unor aplicatii complexe care necesita lucrul in grup, modularizarea programului si pastrarea contactelor cu ceilalti membri ai grupului. Se realizeaza astfel asumarea responsabilitatii, cu privire la finalizarea propriei munci si asigurarea conditiilor de finalizare a activitatii celorlalti membri ai colectivului. Conducerea rationala a activitatii de proiectare si programare, dezvoltarea intuitiei determina elevul sa capete incredere in propriile-i forte.

iv) Sa capete deprinderi care-1 vor ajuta sa devina un utilizator profesionist, adica sa dobandeasca cunostintele necesare exploatarii resurselor hardware si software puse la dispozitie de tehnologia informatica actuala. Pentru aceasta, elevul trebuie sa-si formeze o cultura generala informatica, ce presupune identificarea si intelegerea principalelor componente ale calculatorului, functionarea retelelor de calculatoare, dobandirea deprinderilor necesare utilizarii noilor produse software. Punctam din nou ca pentru atingerea acestui ultim obiectiv-cadru trebuie urmarite, in mod diferentiat, macar urmatoarele obiective de referinta :

Cunoasterea pana la un anumit nivel de detaliu a sistemelor de operare/mediilor
de programare cel mai des folosite (MS-DOS, Windows, Unix, Linux etc.).

Cunoasterea structurii si arhitecturii sistemelor de calcul si a notiunilor elemen
tare de hard, care sa le permita sa-si faca o impresie precisa despre caracteristicile
tehnice ale oricarui calculator.

Cunoasterea unui limbaj de programare de nivel inalt (Pascal, C, Prolog, Java
etc.) si a notiunilor elementare despre limbajele de asamblare (macar in liceele de
specialitate), a limbajului VisualBasic sau, de ce nu, Logo (chiar in gimnaziu).

Cunoasterea tehnicilor de proiectare a produselor program cu caracter stiintific,
a metodelor de elaborare a algoritmilor, a algoritmilor fundamentali, a tehnicilor
de optimizare a algoritmilor (elevii ar trebui sa aiba si o buna capacitate de
apreciere a complexitatii algoritmilor).

Cunoasterea unor notiuni privind analiza si proiectarea aplicatiilor de gestiune
economica si cunoasterea unui sistem de gestiune a bazelor de date, procesoare de
calcul tabelar etc.

Cunoasterea celor mai uzitate programe utilitare, editoare de texte si editoare
grafice, pachete de programe de compresie (arhivare), programe antivirus, notiuni
primare de inginerie de sistem etc.

Cunoasterea principalelor modalitati de exploatare ale facilitatilor oferite de
retele (locale si interconectate), servicii Internet, documente Html, facilitati
multimedia etc.

v) Formarea unei conduite si a unei moralitati profesionale constituie un obiectiv esential, in informatica, respectarea stricta a eticii profesionale este o necesitate impusa de respectarea legii copyright-ului. Elevii trebuie sa constientizeze impactul social al dezvoltarii informaticii, care poate chiar sa modifice societatea, de aici rezultand necesitatea intelegerii rolului pe care ea il are in schimbarile din viata sociala, economica, a aspectelor etice care deriva din aceste schimbari, a avantajelor si riscurilor impuse de utilizarea calculatoarelor. Elevii trebuie sa cunoasca prevederile legale cu privire la dreptul de autor, confidentialitatea informatiilor, protectia bazelor de date, efectele dezvaluirii informatiei sau distrugerii ei prin spargeri de parole de protectie, virusare, transfer neautorizat etc. Formarea trasaturilor de caracter nu se poate realiza fara o cunoastere a istoricului dezvoltarii informaticii ca domeniu al culturii, fara o cunoastere a realitatii si a perspectivelor, fara impunerea respectului fata de valorile materiale si umane, a respectului fata de efortul colegului sau al colectivului din care elevul face sau va face parte. Acest aspect trebuie avut in vedere pe toata durata scolarizarii elevului si nu trebuie sa apara ca un scop in sine, ci ca un element de coloratura, in contextul predarii altor notiuni. Formarea unor trasaturi ale personalitatii elevilor, exprimate si ilustrate prin insesi produsele lor informatice, fac din imaginea unui text-sursa, din modul de organizare a instructiunilor in program, o oglinda fidela a personalitatii intelectuale si sociale a elevului.

2. Precizarea obiectivelor

Succesul oricarei activitati didactice este conditionat de claritatea si ordonarea obiectivelor pe care aceasta le urmareste. Mai mult decat in oricare alt domeniu, procesului de invatamant informatic ii este caracteristica intentionalitatea, orientarea catre realizarea unor obiective, spre producerea unor schimbari si transformari care sa poata fi controlate si dirijate, in acest spirit, cea mai importanta conditie pentru reusita predarii informaticii este structurarea, constientizarea si ierarhizarea unor obiective generale si specifice, adaptate particularitatilor de varsta ale elevilor, continutului cunostintelor si pregatirii lor stiintifice si metodice. Un obiectiv didactic este o descriere a unui ansamblu de comportamente si performante de care elevul trebuie sa se arate capabil. Un obiectiv este o intentie comunicata printr-o declaratie ce descrie modificarile pe care dorim sa le provocam elevului. Obiectivele integreaza organic comportamentul, adica activitatea vizibila manifestata de elev, precum si activitatea mentala mai putin vizibila. Obiectivele generale ale predarii informaticii au anumite determinari care trebuie sa puna in evidenta:

importanta informaticii in lumea contemporana, in stiinta, in tehnica sau economie ;

necesitatea invatamantului de informatica si rolul acestuia in formarea culturii gene
rale si nu numai;

necesitatea dezvoltarii capacitatii intelectuale si a gandirii algoritmice;

necesitatea formarii elevului pentru activitatile viitoare, ca utilizator de calculator, la
diferite niveluri.

Fixarea obiectivelor generale ale informaticii trebuie sa raspunda cel putin la urmatoarele doua intrebari:

De ce se preda informatica in scoala ?

Ce se urmareste prin includerea ei in planul de invatamant ?

Obiectivele predarii stiintelor informatice in scoala includ cu siguranta:

trezirea interesului pentru studiul acestora;

formarea priceperilor si deprinderilor de baza in utilizarea si exploatarea calculatoarelor;

stimularea creativitatii;

integrarea utilizarii informaticii in modul de gandire si de viata al elevului.

in afara obiectivelor sale generale, informatica participa - prin mijloace ce-i sunt proprii - la modelarea personalitatii, nu numai sub aspect intelectual, ci si sub aspect estetic si moral (estetic: programarea este o arta, iar personalitatea autorului se manifesta prin opera sa ; moral: activitatea in domeniul informaticii nu se poate desfasura in afara unei etici profesionale sanatoase, daca ne gandim doar la pericolul hacker-ilor si la relatia defectuoasa a acestora cu cyber-space-ul virtual de pe Internet). Dintre obiectivele specifice, putem desprinde anumite obiective derivate care pot fi la randul lor structurate pe trei niveluri:

Nivelul obiectivului (elev)

Nivelul subiectului (profesor)

Nivelul actiunii comune.

La nivelul elevului, obiectivele derivate sunt:

Integrarea si asimilarea cunostintelor cuprinse in programa

Memorarea activa a acestor cunostinte

Dezvoltarea judecatii deductive si inductive

Constientizarea procedeelor ce stau la baza rationamentelor

Formarea capacitatii de analiza si sinteza

Formarea capacitatii de structurare si planificare

Formarea capacitatii de abordare a unei probleme complexe.

La nivelul profesorului, obiectivele derivate se refera la capacitatea de apreciere a fenomenelor si rezultatelor.

Nivelul actiunii are in vedere asimilarea de catre elev a notiunilor si aplicarea lor in practica. Pe baza acestor consideratii, se pot elabora si delimita obiectivele operationale ale fiecarui capitol, lectie s.a.m.d., cu detalierea fiecarei componente. Formularea obiectivelor operationale trebuie facuta in termeni comportamentali cat mai precisi, care sa excluda formulari vagi. Formularea obiectivelor operationale presupune :

identificarea performantei finale care trebuie realizata;

descrierea in detaliu a conditiei esentiale in care se poate produce comportamentul
respectiv;

precizarea nivelului de performanta la care trebuie sa se ajunga pentru a fi acceptata
ca atare.

In acelasi timp, trebuie sa se cunoasca:

Cine va dirija modelarea unui comportament dorit ?

Ce comportament observabil va dovedi ca obiectivul a fost atins?

Care va fi produsul (performanta) acestui comportament?

in ce conditii trebuie sa aiba loc comportamentul?

Pe baza caror criterii apreciem ca produsul este satisfacator?

3. Analiza resurselor

in acest moment trebuie sa raspundem la intrebarea: Cu ce pot realiza obiectivele stabilite ? Sunt necesare:

o analiza a resurselor psihologice, care necesita cunostinte de psihologia copilului, a
capacitatii de invatare, a particularitatilor de varsta si natura psihica, motivatia
invatarii etc. ;

o analiza a resurselor materiale ;

o analiza a continutului invatarii.

Programa scolara determina continutul invatarii, dar acest continut este prelucrat dupa doua categorii de obiective:

informative (ce va sti elevul?);

formative (ce va putea face elevul?).

Aceasta clasificare trebuie sa stea la baza intocmirii planului calendaristic, care se poate face dupa urmatoarea procedura:

se va selecta din manual continutul informativ propus de programa;

acest continut va fi coroborat cu continutul formativ pretins (priceperi, deprinderi,
abilitati);

ambele vor fi raportate la elementul timp prin stabilirea numarului de ore afectate
fiecarei teme.

O posibila rubricatie pentru planificarea anuala este urmatoarea:

Planificare anuala

Disciplina: Sisteme de calcul (optional)

Clasa a IX-a : Profilul matematica-informatica

Pentru realizarea obiectivelor generale, o data ce acestea au fost stabilite, este necesara elaborarea unei planificari semestriale pe capitole, detaliate la nivel de lectie. Pentru fiecare capitol se fixeaza un obiectiv general (final), care orienteaza formularea obiectivelor operationale pentru fiecare lectie. Aceste obiective se formuleaza tinand seama de criteriile de continut (reprezentate prin obiectivele operationale) si criteriile relative (analizand performanta unui elev prin comparatie cu performanta clasei lui sau a altor clase din aceeasi scoala sau din alte scoli). Astfel, criteriile de optimal i talc vizeaza cresterea performantei in termeni relativi si de continut. O posibila rubricatie pentru o planificare semestriala poate fi urmatoarea:

Planificare calendaristica semestriala

Disciplina : Sisteme de operare

Disciplina: Informatica Clasa: X A Nr. ore pe sapt. : 4 Anul : 2005-2006

4. Elaborarea strategiei didactice

Elaborarea strategiei presupune alegerea unui sistem de forme, metode, materiale si mijloace. De selectarea si combinarea acestora depinde reusita activitatii didactice. Selectarea tehnicilor de invatare se face in functie de materialele didactice, care depind de metodele utilizate, iar metodele sunt determinate de obiective, continut si colectivul de elevi. Astfel, obiectivele operationale informative vor pretinde metode mai pasive (profesorul spune - elevul asculta), imbinarea judicioasa a celor "3M' (Metode, Materiale, Mijloace) asigura succesul lectiei. Aceasta corelare este gandita din momentul intocmirii scenariului didactic, prin care se intelege o descriere anticipata a desfasurarii pas cu paj a unei lectii. Gradul de detaliu vizeaza aspectele esentiale ale conditiei elevului s schimbarile pe care dorim sa le realizam.

Momentele lectiei

Desigur ca principalele momente ale unei lectii pot fi sumarizate dupa cum urmeaza:

Captarea atentiei

Enuntarea obiectivelor

Reactualizarea cunostintelor invatate anterior

Prezentarea continutului noii lectii

Dirijarea invatarii

Asigurarea feedbackului

Intensificarea atentiei

Asigurarea transferului de cunostinte.

Succesiunea si importanta lor variaza de la o lectie Ia alta, de la un tip de lectie la altul. Lectiile pot fi impartite in trei mari categorii (vor exista si lectii mixte):

de comunicare de noi cunostinte ;

de fixare si formare de priceperi si deprinderi;

de recapitulare si sistematizare.

Subliniem inca o data ca lectia este, in conceptia noastra, un act de creatie care nu se poate incadra in sabloane. Profesorul se bazeaza doar pe anumite sugestii pentru intocmirea de diverse scenarii. Vom prezenta in continuare un proiect de tehnologie didactica pentru o lectie mixta.

Proiect de tehnologie didactica

Disciplina: Sisteme de operare

Profesor:

Clasa: a IX-a

Data: 7.03.2000 (Semestrul I - saptamana 10)

Tema lectiei: Comanda Format

Obiective: insusirea si formarea deprinderilor de utilizare a suporturilor magnetice in diverse situatii-limita (inainte de orice utilizare, la incidente etc.). Legarea si incadrarea acestor deprinderi de cele dobandite anterior.

Material didactic: Calculator echipat cu hard-disk si unitati de disc flexibil de 3^1/2 si/ sau 5^1/4, precum si suporturile magnetice aferente.

Metode: Metoda demonstratiei (practice).

Evaluarea este posibila numai in cazul in care formularea obiectivelor a fost facuta in termeni comportamentali precisi, care evidentiaza performanta asteptata de la elevi. Este de altfel necesar sa organizam actiuni care sa ne permita sa constatam realizarea acestei performante si sa nu scapam din vedere efortul depus pentru obtinerea lor. Evaluarea trebuie facuta dupa criterii absolut obiective. Fixarea unui obiectiv si a unui principiu (ce se face si ce se obtine) este decisiva pentru construirea unui plan de lectie. Aceasta este baza constructiei planului de lectie si a prezentarii (alegerea metodelor si materialelor didactice necesare).

6. Clasificarea obiectivelor

In realitate, exista doua mari categorii de obiective ce trebuie avute in vedere in momentul proiectarii unei lectii:

Obiective sub raport stadial

Obiective sub raport psiho-pedagogic.

6.1. Obiective sub raport stadial

Sunt obiective care, la randul lor, se pot imparti in:

Obiective fundamentale (finale) - definesc elementele si sarcinile rezultate din delimitarea scopului final al educatiei, cum ar fi cele legate de formarea unei personalitati puternice, complexe, cu o mare dispozitie spre initiativa si creativitate. Avem in vedere :

formarea capacitatii de asimilare a cunostintelor de catre elevi;

formarea capacitatii de transfer a cunostintelor si a experientei deja dobandite la rezolvarea unor sarcini necunoscute, aparute pe parcursul derularii procesului didactic;

formarea limbajului stiintific de profil;

formarea unei atitudini stiintifice; trebuie creat un respect al elevului pentru stiinta si importanta acesteia in evolutia sa ulterioara; elevul trebuie sa inteleaga ca procesul
de cunoastere nu se incheie intr-o perioada determinata de timp, ca, pentru a fi
eficient, procesul de cercetare trebuie sa prelucreze orice informatie in mod critic,
abtinandu-se de la a face afirmatii categorice/definitive.

Obiective intermediare - sunt formulate in planul-cadru al procesului de invatamant (privit ca un sistem complex si intr-o permanenta evolutie). In primul rand, se urmareste dobandirea unei culturi generale de baza (in invatamantul preuniversitar), a unei culturi de specialitate (in invatamantul superior) sau chiar a unei meserii (scoli de profil).

Obiective secventiale - reprezinta obiectivele specializate, orientate spre anumite laturi ale procesului de educatie: intelectuala, tehnologica, profesionala, morala, estetica, fizica etc.

Obiective operationale - privesc indeplinirea concreta a unor activitati curente, cum ar fi cele legate de predarea unei lectii sau de exemplificarea unor teme de laborator.

6.2. Obiective sub raport psiho-pedagogic

Sunt obiectivele didactice necesare formarii de capacitati intelectuale (teoretice, practice) si/sau afective. Si acestea pot fi clasificate pe mai multe categorii:

Obiective cognitive/de cunoastere. Prin acestea se urmareste formarea/dezvoltarea urmatoarelor capacitati intelectuale:

cunoasterea: posibilitatea, in principal, a indeplinirii sarcinilor legate de memorarea, reproducerea si recunoasterea materiei de asimilat;

intelegerea: se refera la transpunere, interpretare si extrapolare.

Transpunerea inseamna reformularea unei definitii/notiuni sau a unui rezultat cu
propriile cuvinte; de exemplu, traducerea unui algoritm dintr-o reprezentare
oarecare intr-un limbaj implementat.

Interpretarea inseamna intelegerea comportarii/evolutiei unui obiect/sistem dat,
intr-un context/mediu clar precizat.

Obiectivele (legate) de extrapolare au drept consecinta capatarea indemanarii de
a evidentia consecinte noi, neidentificate inca in procesul anterior;

analiza: demonstreaza capacitatea elevului de a gandi discriminativ, profund, deductiv, de a distinge faptele concrete (noi) de ipotezele (generale) de lucru;

sinteza: vizeaza - in principal - activitatea intelectuala de corelare logica a fenomenelor observate si a cunostintelor asimilate, in vederea realizarii unor lucrari cu
caracter personal;

evaluarea implica posibilitatea formularii de catre elevi a unor judecati de valoare, originale (de natura stiintifica, sociala, culturala), raportate, desigur, la cantitatea de informatii acumulate pana in acel moment.

Obiective psihomotorii/actionale Asemenea obiective includ formarea de perceperi, capacitati, deprinderi motorii/practice legate de utilizarea corecta a intregii aparaturi de laborator (tastatura, mouse, joystick etc.). Totul trebuie insusit intr-un mod profesional si utilizat rapid, precis, cu o buna coordonare a miscarilor si implicand agilitate si suplete.

Obiective afective (conative). Acestea au scopul de a dezvolta emotii si sentimente superioare, contribuind la formarea constiintei si conduitei morale - vizeaza deci, in mare, formarea intereselor, atitudinilor si valorilor etico-morale, a personalitatii elevului. Personalitatea poate fi formata incepand cu o varsta foarte frageda, etapizat si utilizand idei, norme, practici si valori deja recunoscute. Desi nu crearea de asemenea deprinderi reprezinta scopul principal al predarii informaticii in gimnaziu/liceu, rezultatele indirecte pot fi spectaculoase. Sa ne amintim doar de societatea informationala si de faptul ca, practic, informatica poate deveni un mediu de lucru pentru toate celelalte discipline.

7. Formularea si operationalizarea obiectivelor

Nu consideram ca scopul principal al acestei carti este acela de a intra in detaliile elaborarii unui plan de invatamant sau a unei programe analitice pentru o disciplina specifica, fie ca stiinta calculatoarelor sau tehnologia informatiei si comunicarii. Acestea fac parte din strategiile (pe termen scurt sau lung) de dezvoltare/promovare a disciplinei si sunt de competenta Consiliilor Profesorale, Inspectoratelor Scolare, Senatelor Universitare, Ministerului Educatiei Nationale etc. in momentul in care un plan de invatamant si o programa analitica sunt insa fixate, formularea obiectivelor este obligatia profesorului si constituie o parte indispensabila a oricarei planificari didactice generale. Operationalizarea acestora presupune in plus faptul ca un cadru didactic arc o orientare globala si coerenta asupra intregului proces de invatamant, ca el cunoaste si aplica in mod curent elementele de melodica, ca procesul in sine de coordonare a invatarii in clasa nu mai are secrete, in urma oricarei lectii, elevii trebuie sa dobandeasca anumite cunostinte, sa aiba abilitatea de a le structura (analiza, sintetiza) in mod creator. Acestia trebuie sa aiba si posibilitatea de a se manifesta direct, interventia profesorului trebuind sa fie mai degraba discreta. Prin urmare, Operationalizarea inseamna transpunerea scopurilor urmarite de obiectivele formulate in termenii unor operatii, actiuni sau manifestari observabile si aflate in concordanta cu cerintele generale. Obiectivele operationale "sunt imediate', putand insa avea in anumite situatii si o finalitate pe un termen mai lung; aceasta in ideea ca deprinderile si cunostintele dobandite anterior vor trebui sa fie completate prin actiuni viitoare care sa contribuie decisiv la includerea lor in sistemul individual de informatii si indemanari. Daca, la un moment dat, avem in vedere o cantitate mai restransa de date (informatii), vom urmari definirea a cate unui obiectiv de recunoastere, de intelegere, de aplicare, de reprezentare etc. Daca aceasta cantitate este mai completa (sau mai complexa), putem adauga si un obiectiv general (de genul formare si utilitate). Operationalizarea obiectivelor trebuie sa implice, eventual gradat, etape diferite de dificultate care sa precizeze:

obiectivele in termeni comportamentali observabili;

sarcinile concrete de invatare, precum si contextul de realizare;

informatia (finala) ceruta de obiectiv ;

criteriul de succes si modul de evaluare.