Orientarea scolara si profesionala

Orientarea scolara si profesionala

Analiza diferitelor definitii sau carcterizari ale orientarii scolare si profesionale (OSP) I. Dragan si P. Petroman (1998, 444-446) au concluzionat ca aceasta reprezinta:

a)    o actiune organizata la nivelul unei unitati de invatamant in vederea realizarii consilierii, informarii si orientarii educatilor catre o anumita scoala, liceu sau institut de invatamant superior;

b)    un demers asumat de consiliul de la nivelul clasei ori al scolii ce incumba propuneri spre o animita profesiune ori meserie, contestabile de familiile sau tutorii educatorilor;

c)    chiar un sistem de actiuni si masuri prin care educatul sau colectivul scolar este sprijinit sa-si aleaga forma de invatamant, respectiv profesia in congruenta cu aptitudinile  si cerintele societatii;

d)    nici una dintre acestea nu se refera la faptul ca, in final, orientarea ar trebui sa devina autoorientare.

Finalitatea OSP este integrarea socioprofesionala a indivizilor, facilitand adaptarea si integrarea socio-profesionala, ceea ce determina prestarea unei munci de calitate.

Aceasta actiune are doua dimensiuni / laturi:

teoretica, formata de corpul de obiective si principii teoretice care o guverneaza;

practica, ce consta din metodele si procedeele utilizate si din sistemul de actiuni intreprinse in vederea sprijinirii celui orientat pentru alegerea adecvata a unei scoli / profesiuni.

Actiunea de OSP se bazeaza in desfasurarea ei pe cunottintele unui corpus de stiinte (Dragan si Petroman, 1998, 447-450):

- Medicina prin precizarea indicatiilor si contraindicatiilor de ordin medical pe care le implica o profesie;

- Psihologia permite conoasterea variabilelor psihice pe care se bazeaza aceasta actiune;

- Pedagogia este implicata in OSP deoarece o buna orientare este o problema de formare si consolidare a unei dorinte si aspiratii, preferinte si interese pentru care cel in cauza are aptitudini;

- Economia ofera o intelegere mai clara a actiunii lor prin care urmeaza sa se depisteze si sa pregateasca elevul, in mod adecvat (in conformitate cu cerintele economiei de piata);

- Etica interfereaza cu OSP prin preocuparea de a realiza o folosire echilibrata a resurselor umane, dandu-i fiecaruia ceea ce i se cuvine, conform capacitatilor si realizarilor sale pe taram scolar sau profesional;

- Stiintele tehnice ofera prin continutul si specificul lor nu doar informatii, ci si instrumente utlie de lucru in activitatea de OSP.

Continutul OSP se structureaza in patru componente sau directii principale de actiune si implica respctarea unor principii actionale (Neculau si Cozma, 1998,270-271):

A. Cunoasterea personalitatii elevilor se desfasoara intr-o maniera longitudinala, pe tot parcursul scolaritatii elevului.

B. Educarea elevilor in vederea alegerii studiilor si profesiunii implica dobandirea in prealabil a unui ansamblu de cunostinte privind formarea de abilitati si deprinderi, dezvoltarea unor interese multilaterale si a unor interese profesionale dominante, aptitudinile generale si specifice, formarea unei atitudini pozitive fata de munca, dezvoltarea unor motivatii superioare si a idealului profesional si formarea unor trasaturi volitiv-caracteriale necesare in exercitarea diferitelor profesiuni.

C. Informarea scolara si profesionala conduce la exprimarea unor optiuni scolare corecte, realiste. Informarea vizeaza tipurile si profilurile de studii pe care le pot urma, posibilitatile si formele de calificare profesionala existente, lumea profesiunilor si dinamica ei specifica, perspectiva dezvoltarii socio-economice si necesarul fortei de munca in diferite sectoare de activitate.

D. Indrumarea elevilor spre anumite tipuri de scoli sau grupuri de profesiuni reprezinta actiunea cu care se incheie procesul de orientare, implicand acordarea unui sfat de orientare (cu caracter facultativ) cu privire la profilul de studii si ramura de activitate profesionala in care elevul ar avea cele mai mari sanse de succes.

Principiile OSP au fost elaborate pe baza generalizarii experientei pozitive acumulate in practica orientarii elevilor:

Pregatirea psihologica a elevilor in vederea alegerii studiilor si profesiunii subliniaza faptul ca este necesar a se asigura o dezvoltare armonioasa a personalitatii, cu accentul pe formarea competentelor specifice exercitarii profesiunilor cerute de piata.

Conducerea de catre scoala a procesului de orientare, deoarece OSP reprezinta o activitate educationala complexa si de durata, care necesita competenta si cooperare intre diversi specialisti;

Autodezvoltarea si autodeterminarea elevului in procesul orientarii - elevul trebuie sa fie fauritorul propriei sale perspective scolare si profesionale, scolii revenindui rolul de a-l sprijini;

Asigurarea unei concordante optime intre structura personalitatii elevilor si cerintele psihofizice ale profesiunii;

Cunoasterea si respectarea cerintelor vietii sociale in procesul orientarii - eficienta OSP este conditionata sub aspect socio-economic de masura in care optiunile elevilor sunt in concordanta cu nevoia de forta de munca a societatii;

Activizarea rezervelor probabile ale personalitatii elevilor in procesul orientarii, principiu aplicabil mai ales in cazul orientarii elevilor cu nevoi educationale speciale si se bazeaza pe legea psihologica a compensatiei.