Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

CONCEPTUL DE EDUCABILITATE

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



CONCEPTUL DE EDUCABILITATE

CONCEPTUL DE EDUCABILITATE dezvolta ideea existentei pe care nu numai biologicul ci si psihologicul o opun socializarii, personalizarii.



ARGUMENTE:

"A educa si a forma inseamna a elibera in fiecare om ceea ce il impiedica sa fie el insusi; a-I permite sa se implineasca in functie de genul sau individual - (Oliver Reboul-"La philosophie de l'education")- o implinire a propriei naturi in orizontul unei culturi care sa fie in mod real umana.

Aceasta protejeaza educatia de simplificari mimate sau de conceptii considerate indoctrinate. Prin urmare, axiologicul definit prin "a fi, a deveni"este corelativ logicii dezvoltarii prin educatie.

"Educatia este un proces de schimbare care duce la dezvoltarea individului."(A.Silva-"Education for freedom").

NOTA:

Desi un univers atent explorat, de o complexitate cuceritoare, dezvoltarea are nenumarate pete albe. Asupra unora dintre acestea se opreste psihologia educatiei si cauta raspunsuri plauzibile la diferite intrebari:

1. DE CE PSIHOLOGIA EDUCATIEI SI DEZVOLTAREA?

DE CE PSIHOLOGIA EDUCATIEI SE OCUPA CU DEZVOLTAREA?

ARGUMENTE:

Psihologia educatiei are ca suport psihologia dezvoltarii.

Educatorul are ca sarcina dezvoltarea personalitatii copiilor.

Psihologia educatiei studiaza factorii dezvoltarii pentru a descoperi si explica fundamentele psihologice, pentru ca educatia poate fi privita ca sistem, comunicare, structura axionala, finalitate dar in mod deosebit ca formare-dezvoltare si ca mecanism.

Accentele sunt puse pe rolurile si functiile educatiei in cel putin 5 planuri:

al analicitatii (discursul analitic asupra educatiei)

al constructivismului

al normativitatii

al axiologicului, al valorilor

al strategiilor, al pragmaticului.

Psihologia educatiei abordeaza educabilitatea pentru ca ea contine exploziva problema a ordinii si interactiunilor dintre cei 4 factori: EREDITATE

MEDIU

EDUCATIE

EU

De aici putem deduce o noua abordare a dezvoltarii, pentru ca psihologia educatiei ofera acestor factori prin subsidialitatea componentelor ideea de ORDINE (ordinea biologicului, ordinea psihologicului, ordinea eului.)

2. CONCEPUL DE ORDINE

2.1.ORDINEA BIOLOGICA SI DEZVOLTAREA

ORDINEA BIOLOGICA produce in dezvoltarea psihica un registru in mare parte cunoscut si acceptat in virtutea transmiterii ereditare.

Datoram ereditatii:

n     functionarea si caracteristicile sistemului nervos si ale organelor senzoriale,

n     functionarea glandelor endocrine,

n     crestera organismului,

n     starea fizica generala si particulara,

n     nevoi si instincte biologice,

n     comportamente innasacute,

n     deficite si alte maladii.

Acceptam, deci ca EREDITATEA reprezinta tendinta organismului de a prezerva si transmite caracteristicile parintilor la descendenti.

Printre pionierii abordarilor stiintifice in acest domeniu il remarcam pe F. Galton (1822-1911), autorul lucrarii "Hereditary Genius"(Geniul ereditar).

Identificam in aceasta lucrare formularea a doua legi privitoare la ereditate ca ordine biologica:

1..LEGEA REGRESIUNII FILIALE (parintii a caror talie este superioara ca medie au copii mai scunzi, parintii cu talie inferioara spre medie, au copii mai inalti ). Se traduce astfel tendinta alinierii la medie.

LEGEA PARTII EREDITARE ( copiii nu mostenesc decat 1/2 din caracteristicile parintilor, 1/4 din caracteristicile bunilcilor, 1/8 din cele ale strabunicilor).

NOTA:

Studii mai noi au rezerve in a demonstra si a accepta cele 2 legitati. Nimeni nu neaga rolul ereditatii, ci, in functie de metoda evaluarii (arborele genealogic, profesiunea parintilor, studiul gemenilor se poate ajunge la rezultate diferite.

De exemplu, pentru Q.I. indicii de corelatie se prezinta astfel:

parinti -copii r=58

frati de aceeasi varsta r=53

gemeni dizigoti r=63

gemeni monozigoti r=88

In concluzie, intelegerea ordinii biologicului presupune intelegerea interactiunilor si tensiunilor dintre genotip, fenotip si plasmotip.

2.2. ORDINEA PSIHOLOGICA

ORDINEA PSIHOLOGICA isi datoreaza dezvoltarii o serie de explicatii, multe dintre ele aflandu-se in ordinea mediului si a educatiei.

De exemplu, teoria lui J.Locke promovata in lucrarea "Essay on Human Understanding" sustine ideea considerarii spiritului la nastere ca o "tabula rasa" (o tabla pe care nu s-a scris nimic, dar pe care se poate scrie totul) ca un reper pentru supraestimarea rolului mediului.

Preluata de J.B.Watson psiholog american, autorul curentului behaviorist ideea anterioara era: "Dati-mi 12 copii cu o sanatate buna si o buna conformatie si lumea va vedea ca prin educatie eu pot garanta ca voi face din fiecare specialistul pe care il vreau: medic, jurist, artist, om de afaceri. independent de varstele lor, interese si rasa."

Determinismul social al dezvoltarii psihice se apropie de unul natural, de traiul in comunitatea umana. Exista insa si suficiente exemple contrarii. Putem oare nega rolul factorilor sociali: cutume, norme etice, legi, tabuuri? Ei constituie mediul, mediul educativ in general.

Exista posibilitatea unei reprezentari grafice a raporturilor ereditate-mediu in dezvoltarea psihica:

MEDIU



EREDITATE

copilarie adolescenta maturitate batranete

Observatii:

Din modelul bicategorial socio-biologic rezulta ca la inceputul si finalul ontogenezei, factorii ereditari domina factorii de mediu.

Cele 2 teorii extreme teoriile inneiste si teoriile ambientaliste nu pot fi sustinute prin valori extreme.

S-a incercat o mediere: W.Stern (1871-1938) a formulat teoria convergentei: Personalitatea este rezultanta caracteristicilor innascute si achizitionate si se cladeste pe un paralelogram al fortelor.

2.3. ORDINEA EULUI

ORDINEA EULUI explica masura in care subiectul insusi face din propria personalitate un act de creatie, respectand insa datele ereditatii, ale mediului si ale educatiei. Propria activitate (joc, invatare, munca) regleaza dezvoltarea psihica umana.

Un nou concept intervine aici:

REGLAREA PSIHICA A COMPORTAMENTULUI SAU AUTOFORMAREA PERSONALITATII

Personalitatea devine astfel o rezultanta a datelor si dispozitiilor prezente in programul genetic, dar si a obisnuintelor, cunostintelor si capacitatilor achizitionate. Dezvoltarea psihica si structura personalitatii reprezinta astfel o simbioza de formare si autoformare, de miscare si automiscare.

Conceptul de reglare psihica este puternic explicativ; il gasim tratat in literatura romana de catre Ion Manzat, in literatura ceha de T.K.Pardel si in literatura rusa de L.S.Rubinstein.

T.K.Pardel vorbeste de 2 tipuri de reglare psihica:

1.Reglarea psihica inconstienta a comportamentului reprezentata de coordonatele biologice ale comportamentului: reflexe innascute, instincte, acte automate, habitudini, deficite. Aceste elemente sunt subiect al maturizarii si invatarii. Influenta lor este diferita ca grad, dupa perioada dezvoltarii.

Reglarea constienta a comportamentului in parte este data de

experientele inconstiente, devenite constiente datorita mecanismelor aparute in invatare. Acest tip de reglare a comportamentului uman permite sa cercetam si sa gasim o strategie optimala, sa construim un program clar de actiune. Pe masura innaintarii in varsta aceste mecanisme si structuri psihice se dezvolta, se formeaza, se amelioreaza in functie de interventia mediului social, mediului educativ, autoeducatiei.

Exista, deci mai multe modele de interactiune a tipurilor de ordine: ordinea biologica, ordinea psihologica, ordinea eului, sugestive pentru dezvoltarea si formarea personalitatii

2.4. UN MODEL DE INTERACTIUNE

Un model posibil ne este oferit de D.Kovak in urmatorul grafic:

REGLARE+AUTOFORMARE(EUL SI SINELE)

EREDITATE

ANALIZA MODELULUI:

Modelul este fondat pe existenta a 3 surse esentiale ale originii formarii si functionarii personalitatii:

sursa endogena (ereditatea)

sursa exogena (mediu, educatia)

sursa psihica autoreglativa (EU-autoformare, autoreglare)

De aici se pot contura 3 tipuri de personalitate:

Personalitatea rudimentara (P1n) -domina sursa innascuta, mediul educatiei are o contribitie modesta,

Personalitatea adaptata (P2n) -formata esential prin influente externe cu disponibilitati puternice pentru autoformare

Personalitatea cultivata (P3n) -rezultanta functionarii psihice, autoformarii, autoinstruirii si autoeducatiei numita "autodidacta".




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2118
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved