PERSPECTIVA UMANISTA ASUPRA EDUCATIEI

MODELE GENERALE ALE ACTIUNII PEDAGOGICE

Sistematizarea campului educational in functie de:

obiectivul formativ - dominant (rezultatul final al interventiei educative)

trei mari modele ale influentei si actiunii educative

Modele de actiune pedagogica

Modelul incitativ - personal: psihologia umanista

FONDATORII PSIHOLOGIEI UMANISTE

A. MASLOW

observa comportamentele oamenilor bine adaptati - auto-actualizatori

pe parcursul dezvoltarii, copiii sanatosi cauta experiente de viata care le aduc satisfactie

T    a treia forta a psihologiei - psihologia umanista

lucrare: 'Catre o psihologie a fiintei' - 43 afirmatii, postulate de baza

T    prima cerinta: satisfacerea trebuintelor de siguranta, iubire, confort, stima personala

'Lasati copiii sa creasca!'

C. ROGERS

dezvolta o noua tehnica psihoterapeutica: non-directiva, centrata pe client (pacientul joaca rol principal)

T    terapeutul trebuie sa manifeste o atitudine calda, pozitiva si de acceptare

clientul devine constient de sine, se accepta si isi rezolva problemele

aplica principiile terapeutice in cadrul activitatii didactice

T    educatia centrata pe elev

T    educatorul facilitator al procesului de invatare - invata elevul sa invete

Educatia sa plece si sa revina la elev!'

A. COMBS

utilizeaza ca punct de plecare o perspectiva cognitiva

educatorul trebuie sa priveasca situatia din punctul de vedere al elevului

acorda o mare importanta perceptiei personale a celui ce invata

scopul educarii - sa-l ajute pe elev sa-si dezvolte o imagine pozitiva despre sine

Educatorul este un facilitator, un asistent al copilului!'

ALTE VOCI UMANISTE, NOI CERINTE PEDAGOGICE

PATTERSON

educatorii umanisti - combinarea elementelor afective si cognitive in cadrul invatarii individuale si de grup

tehnici afective de baza (comunicare non-verbala)

GORDON

eficacitatea formarii educatorului - tehnica de baza: Cine detine problema:

a)    o detine profesorul (insuficient instruit, nu ii place sa predea, alte probleme)

b)   nu exista nici o problema de predare - invatare

c)    problema o detine elevul - sunt atrasi de barfa, acorda notelor importanta numai pentru a-si multumi parintii

tehnici de incurajare a elevilor, ca sa-i arate ca-i accepta asa cum sunt.

T    etape de aplicare: acceptare - reflectare - clasificare

folosirea frecventa a mesajelor de tip 'Eu .' (descriu ce simte profesorul legat de situatie si nu critica comportamentul elevilor responsabilizare, maturizare

PURKEY

primul autor care arata semnificatia dintre imaginea de sine a elevului si reusita scolara ('Invitand la succesul scolar')

modul in care se comporta elevul depinde de modul cum se percepe

dezvoltarea si utilizarea celor sapte atitudini ale educatorului solicitudinal:

T    invatare invitationala: ia legatura cu fiecare elev; asculta ce spun elevii; se accepta asa cum este; este transparent fata de elevi; invita la o buna disciplina; se descurca cu problema respingerii; are o gandire pozitiva

exista patru factori care pun in lumina imaginea de sine - succes scolar.

relationarea (cu ceilalti)

afirmarea (sentimentul de autocontrol)

investirea (implicarea in procesul de invatare)

adaptarea (cat de bine raspund elevii la cerinte)

PERSPECTIVA UMANISTA. PRINCIPII FUNDAMENTALE SI SUGESTII DE ACTIUNE

Premisa educatiei umaniste: educatorii trebuie sa le permita copiilor sa ia cat mai multe decizii privind propria lor instruire incredere in ei

Alte principii:

educatorii trebuie sa fie sinceri si sensibili fata de nevoile copiilor

partea afectiva a educatiei este tot atat de importanta ca si cea cognitiva

cel mai mare impact: relatia profesor - elev (crearea unui climat pozitiv, folosirea mesajelor de tip 'Eu ', tehnici de depistare a celui care detine problema etc.)

strategiile de clarificare a setului valorilor personale - trei etape:

T    alegerea credintelor, a comportamentelor, din alternativele posibile

T    valorificarea lor in situatii de exprimare, afirmare publica

T    actiune concreta in directia credintelor si componentelor alese

exercitii centrate pe optiuni axiologice (etice, estetice, religioase, politice, sociale)

alegerea propriilor valori, actionarea conform lor

MODELUL INCITATIV - PERSONAL, SEMNIFICATIA UNEI SCHIMBARI

Raporturile elevilor cu continuturile cunoasterii

Modelul traditional = autonomia: rezultatul unei initieri ghidate

Modelul incitativ - personal:

profesorul: o sursa printre altele; accentul se muta de pe transmiterea cunostintelor spre organizarea cadrului si activitatilor prin care pot fi acumulate

capata importanta obiectivele educationale, nuantarile, complementaritatile, cunostintele care ajuta la formarea altor componente ale personalitatii

Profesorul si continuturile invataturii

in tripleta cunostinte - deprinderi - atitudini, pe primul loc = atitudinile

T    profesorului i se cer anumite atitudini - competenta psihologica

menirea profesorului: de a-l conduce pe elev spre dorinta si instrumentele dorite

poate alege obiectivele cele mai potrivite

reprezentarea elevului ca individ implicat in procesul formativ, elemente - cheie:

T    autonomie, responsabilitate, motivatie, proiecte personale de dezvoltare

apare tendinta de unificare a elementelor pedagogice

Arta motivarii

o buna parte din actiunea educatorului vizeaza motivatia

un bun pedagog stie sa se serveasca si sa serveasca sistemul motivational al persoanei

perspectiva umanista privind motivatia intrinseca (interese, ipostaze, placerea actiunii)

(modelul traditional - motivatia extrinseca)

utilizarea categoriilor motivationale se completeaza prin crearea si gestionarea situatiilor motivante

MASLOW: teoria gratificarii trebuintelor

modelul piramidal al ierarhiei trebuintelor

gratificarea trebuintelor este cel mai important principiu ce sta la baza dezvoltarii, pentru ca, o data ce trebuintele inferioare au fost satisfacute, apare tendinta unei trebuinte superioare

Piramida trebuintelor (de jos in sus):

trebuinte inferioare - de deficienta (datorate lipsei):

T    fiziologice

T    de siguranta (securitate) stau sub semnul

T    de iubire si apartenenta la grup urgentei

T    de stima de sine

trebuinte superioare - de crestere, de dezvoltare

T    de autorealizare stau sub semnul

T    de a cunoaste si a intelege importantei

T    estetice

Deosebiri

indivizii sunt dominati de trebuintele de deficienta, dar cauta satisfacerea celor de dezvoltare

satisfacerea primelor este dependenta de cei din jur, a celorlalte - autonomia individuala

motivatia de deficienta duce la reducerea tensiunii neplacute in organism

de crestere duce la mentinerea, dezvoltarea unei tensiuni placute

Consecinta acestei teorii:

T    educatorii trebuie sa observe si sa caute satisfacerea trebuintelor de deficienta ale elevilor, pentru ca acestia sa poata avea trebuinte de dezvoltare

satisfacerea trebuintelor de deficienta depinde de profesori si de mediul familial

Exista

T    doua tipuri fundamentale de forte ce anima o persoana:

mentinerea sigurantei personale - tendinta de a evita esecul

maximizarea, dezvoltarea abilitatilor personale - obtinerea de succese

T    doua tipuri de oameni:

indivizii din stadiul satisfacerii trebuintelor de deficienta - siguranta personala

indivizii din stadiul satisfacerii trebuintelor de dezvoltare - maximizarea abilitatilor

T    doua tipuri de decizii:

siguranta - accentuarea esecului, a pericolelor

dezvoltare - accentuarea succesului, a atractiilor

Rolul educatorului:

de a facilita motivatia de dezvoltare a elevului prin accentuarea atractiilor, implicarea in sarcini captivante, evitarea situatiilor jenante sau de esec

Prin prisma teoriei lui Maslow - se poate explica:

de ce elevii care sunt flamanzi, bolnavi nu sunt interesati de invatatura

randamentul elevilor mai mari intr-un mediu relaxat, sigur (Frica ucide interesele cognitive)

copiii care se simt iubiti, admirati pentru performantele lor sunt mai interesati sa invete

unii elevi au o dorinta de cunoastere mai mare decat altii

De cele mai multe ori profesorul nu poate satisface unele trebuinte de deficienta, dar poate intotdeauna satisface trebuinta de stima de sine.