Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

PERSPECTIVE DE ABORDARE ALE GRUPURILOR EDUCATIONALE

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



PERSPECTIVE DE ABORDARE ALE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Grupul educational poate fi conceput ca fiind din punct de vedere psiho-sociologic 'un grup social unde, ca urmare a interrelatiilor ce se stabilesc intre membrii acestuia apare si se manifesta o realitate sociala cu consecinte multiple asupra desfasurarii procesului instructiv-educativ' aNicola, Ioan, 'Microsociologia colectivului de elevi', Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974). Printr-o analogie cu diferite alte categorii de grupuri putem sa consideram grupul educational apotrivit autorului anterior mentionat, Ioan Nicola) 'ca fiind un grup primar, intre membrii sai stabilindu-se relatii directe, nemijlocite, fiecare putand cuprinde si suferind, la randul sau, influenta totalitatii relatiilor structurale ce se stabilesc la acest nivel'.



Din punct de vedere etimologic, latinescul classis - clasa de elevi, multime, grup, constituie originea lingvistica a conceptului analizat. Clasa de elevi este un grup formal, ca urmare a unei analize de influenta externa care ii poate influenta si determina constituirea. Geneza grupului educational este artificiala, fiind creata pe baza unor criterii de varsta, de dispersie geografica a populatiei scolare si sub directe interventii, indrumari si evaluari ale unor organisme si persoane investite socialmente cu asemenea functii organizatorice. Structura grupului educational ne permite observatia ca in interiorul acesteia se pot constitui in mod spontan subgrupuri acomponente grupale informale) pe baza de afinitati reciproce, cu instituirea unor lideri informali corespunzatori acestora. Aceste subgrupe informale cu tendinte de delimitare fata de grup si cu slabe capacitati integrative, isi construiesc o contracultura normativa in raport cu cea centrala a grupului, dezvoltand interactiuni generatoare de tensiune si conflict.

Dincolo de aceste observatii, grupul educational isi prezinta imaginea de studiu din punctul de vedere al managementului clasei dual: o prima perspectiva o reprezinta cea didactica, in timp ce a doua este perspectiva psihosociala. Amandoua perspectivele de interes ale managementului in studiul grupului educational au ca punct comun pozitionarea accentului pe ideea asimilarii grupului cu un spatiu preferential al relatiilor interpersonale scolare aca reprezentand un caz particular al relatiilor sociale).

Grupul educational este un ansamblu dinamic in cadrul caruia au loc procese formative subordonate scopului fundamental, predarea-invatarea unor seturi de informatii, atitudini si comportamente si care este supus in mod constant influentelor educative exercitate de catre scoala. Totodata poate fi evidentiat si aspectul institutionalizat al grupului, asigurat prin fundamentarea activitatii de asimilare a cunostintelor pe planuri de invatamant, programe si norme elaborate de catre instantele competente. in acelasi timp se poate observa ca generatiile de copii patrund in scoala potrivit cu criteriul varstei si cu cel al normalitatii dezvoltarii psihofizice, dobandind in urma integrarii in urma integrarii in viata scolara statutul de elev/student.

Perspectivele de abordare ale grupurilor educationale inregistrate in urma generalizarii datelor unor investigatii psihopedagogice sunt:

- perspectiva didactica;

- perspectiva psiho-sociala;

- perspectiva normativa.

Pedagogia clasica a studiat grupurile educationale mai ales sub raport organizatoric si didactic, instructiv-educativ, in timp ce pedagogia contemporana isi axeaza cercetarile pe aspecte socio-relationale si de dinamica cognitiva-afectiva-sociala si educativa. Din punct de vedere didactic, grupul educational reprezinta spatiul destinat eminamente procesului instructiv-educativ ce are ca finalitati dezvoltarea proceselor intelectuale si a motivatiei pentru studiu in conditiile unei omogenitati relative a compozitiei interne a colectivului. Dupa opinia noastra insa, perspectiva care defineste cel mai bine din punctul de vedere al managementului grupului educational domeniul de studiu, este perspectiva psiho-sociala de care ne vom ocupa in paginile urmatoare.

1. Perspectiva psihosociala

Kriekemans a'La Pedagogie generale', PUF, Paris, 1989) arata ca universul grupului 'nu constituie un domeniu static, ci un camp dinamic in care se desfasoara jocul unor forte multiple: atractie, respingere, afirmare de sine, ascensiune, retragere, suspiciune, pretentii, stima. Clasa este un grup care are propria sa taina. Fiecare grup reprezinta o organizare dinamica si o structura specifica. El este in acelasi timp un proces dinamic: structura grupului se schimba'.

Elevul/studentul, in conditiile vietii scolare/universitare, nu traieste izolat, ci intr-un angrenaj social, viata sa afectiva, activitatea intelectuala si nu mai putin cea profesionala desfasurandu-se in interiorul si in interdependenta cu mediul social inconjurator sau in conditiile date de acesta.

Omul stabileste relatii inca din primele etape ale vietii sale: din frageda copilarie, copilul stabileste relatii cu coloratura sociala, mai intai cu mama, apoi cu ceilalti membri, iar pe masura ce creste, procesul de socializare se amplifica asocializarea fiind inteleasa ca o 'sporire a capacitatii de adaptare prin integrare la mediul social si stabilirea unor relatii multiple cu diverse persoane' aVeith, H., 'Die Socialization', Berlin, Hansen Verlag, 1996).

Relatiile individului cu grupul social caruia ii apartine au o importanta deosebita atat asupra evolutiei personalitatii sale, cat si asupra randamentului activitatii desfasurate ain cazul de fata invatarea). indeplinirea unor sarcini sau activitati comune determina intre membrii grupului o serie de relatii functionale de interdependenta in vederea atingerii scopului propus. Pe de alta parte, pe langa relatiile legate strict de natura obligatiilor sau a activitatilor, viata in grup comporta intotdeauna si aspecte emotionale si afective, precum si momente de tensiune si conflict.

Grupul educational constituie cadrul psiho-social al desfasurarii activitatii de instruire si educare si un mediu de comunicare si socializare. Ca grup social, are structura si caracteristici proprii, iar membrii acesteia ocupa diverse pozitii, au roluri variate si stabilesc relatii. Ca urmare a relatiilor dezvoltate intre membrii sai se va constitui o realitate sociala cu consecinte multiple asupra desfasurarii procesului instructiv-educativ in ansamblul sau.

Dintre caracteristicile grupului educational, ne vom referi la: scopuri, roluri, norme, coeziunea de grup.



Scopurile pot fi: de tip prescriptiv astabilite anterior de persoanece nu apartin grupului) si scopuri individuale astabilite in interior). Se impune, ca o forma de echilibrare a structurii organizatorice a grupului, armonizarea si integrarea reciproca a celor doua tipuri de finalitati.

Rolurile se refera la ansamblul de sarcini care trebuie realizate de membrii grupului. Atribuirea de roluri elevilor/studentilor se va realiza in functie de resursele personale ale acestora acognitive, afective si actionale) si se vor urmari unele scopuri cum ar fi: ordonarea si controlul conduitelor, cresterea prestigiului, dezvoltarea resurselor personale. Dintre rolurile profesorului in grupul educational le mentionam pe cele de: sursa de informatii, consilier, mediator, evaluator, coordonator sau organizator etc.

Normele reprezinta reguli de conduita recunoscute si acceptate de toti membrii grupului educational si prescriu modele de comportament. Ele au rol de reglare si de evaluare a grupului si pot fi: dupa un anumit criteriu, de tip constitutiv acu referire la activitatea de invatare) sau institutionale acu referire la specificul institutiei), iar dupa un alt criteriu, implicite ai explicite. Normativitatea, s-a constatat in urma cercetarilor, poate sa afecteze atitudinea elevilor fata de procesul de instruire si chiar performantele lor scolare. Climatul grupului scolar depind de convergenta dinamica a tipologiilor normative din cadrul sau. Vom rezerva inlegatura cu problematica normativa un subcapitol special in paginile care urmeaza.

Coeziunea grupului se refera la gradul de unitate si integrare a colectivului scolar, cat si rezistenta acestuia la destructurare. Ca factori de mentinere a coeziuniii in grup, mentionam: utilizarea tehnicilor de motivare a elevilor/studentilor aprin cooperare sau prin competitie) ori exploatarea problemelor de ordin afectiv ale elevilor. Este foarte importanta atitudinea deschisa a profesorilor fata de elevi/studenti. El poate fi perceput de catre acestia de catre colaborator sau drept adversar, functie de capacitatile sale de a stabili relatii adecvate cu elevii, de a comunica eficient, de a dovedi entuziasm, intelegere si prietenie.

La nivelul colectivului educational ca un grup social cu o dinamica relationala accentuata, sunt general acceptate si analizate doua mari tipuri de forte: influenta personala a profesorului, atat ca leader cat si ca factor exterior, precum si influenta de grup, guvernata aparent de factori nonformali.

a) Influenta personala a profesorului asupra grupului educational este cunoscuta si descrisa in general ca fiind o capacitate de a afecta comportamentul altor persoane, in speta al elevilor/studentilor in aproape fiecare moment, profesorul initiaza actiuni prin care afecteaza comportamentul elevilor/studentilor ale poate cere safie atenti, sa indeplineasca anumite sarcini etc.) in timp ce elevii/studentii vor actiona in functie de intensitatea influentei profesorale.

Ullich a1986) arata ca exista patru conditii sau factori ce modeleaza influenta educationala: relatia de natura afectiva stabilita intre cei doi protagonisti, perceptia elevului/studentului asupra profesorului, folosirea in exces a influentei si gradului de individualizare al strategiei de lucru folosita de catre profesor.

b) Subiectul de interes major insa pentru aspectul psihosocial al grupului educational il reprezinta nu influenta personala adespre care vom mai discuta in capitolele viitoare) cat mai ales influenta de grup, ca a doua forta ce trebuie luata in considerare la nivelul acesta al analizei. in general se poate vorbi despre un grup in situatia in care s-au diferentiat clar fata de alte grupuri si persoane din afara acestuia, daca se poate vorbi despre un adevarat sistem social ce-si dezvolta propriile standarde si influenteaza comportamentul membrilor, creand o dinamica la nivel de roluri, statute su subgrupuri.

in ceea ce priveste grupul educational se poate vorbi de grup sanatos sau de grup nesanatos; calificativul poate fi dat urmarindu-se cativa parametri:coeziunea grupului, standardele grupului si structura grupului. Pentru o atitudine pozitiva a grupului fata de elevi/studenti si deci pentru o influenta personala puternica a acestuia este necesar ca acest lider exterior aprofesorul) sa inteleaga real intreaga dinamica a grupului in fata caruia isi desfasoara activitatea.

Coeziunea grupului se exprima in existenta unui sentiment de apartenenta, in trecerea pe plan verbal de la 'eu' la 'noi'; in existenta unui asa-zis 'miez al grupului' si al unei relatii lipsita de discordii fundamentale. Aceasta coeziune da grupului eficienta si capacitate marita de a lucra sub stress, sub tensiune a'pentru binele grupului'); in prezenta unei coeziuni a grupului nu exista presiuni individualizate pentru a-i face pe membrii grupului sa adopte o pozitie ce ar fi fost refuzata daca ar fi fost intrebat individual; membrii grupului ce deviaza sunt supusi unor presiuni ale grupului de natura nonverbala, pana cand se corecteaza sau pana cand sunt expulzati. Existenta coeziunii unui grup are efecte psihologice puternice asupra membrilor grupului.

Cresterea coeziunii este determinata in esenta de atractia ce se stabileste intre membrii grupului; aceasta atractie a individului fata de grup exista in masura in care grupul respectiv ii satisface nevoile, iar daca atractia este mare, individul se supune extrem de usor presiunilor grupului. in grupurile sanatoase elevii/studentii cred ca pot sa-si satisfaca aceste nevoi prin participarea la grupul respectiv; in general, bazele psihologice ale cerintelor elevilor ce pot fi satisfacute in grup sunt nevoia de invatare activa, nevoia de socializare, nevoia de incredere si siguranta. in clasele nesanatoase ca grup, elevii/studentii nu cred ca pot sa-si satisfaca aceste nevoi prin participarea la respectivul grup.

Din punct de vedere definitional, grupul educational ca un grup social mic este definit de prof. Mielu Zlate ca 'un ansamblu de indivizi, constituit istoric, intre care exista diverse tipuri de interactiune si relatii comune determinate.' Atributele care caracterizeaza grupul educational, dupa opiniile aceluiasi autor, sunt urmatoarele:

- marimea optima pentru grup a suscitat foarte multe discutii, deoarece s-a constatat ca cu cat grupul este mai mare, cu atat este mai mare tendinta in interiorul acesteia de subdiviziune, in timp ce, cu cat grupul este mai mic, cu atat sporeste tendinta de subiectivitate a membrilor acesteia.



- interactiunea membrilor este o conditie definitorie pentru existenta grupului educational, insa de interes pentru studiul managementului nu este orice tip de interactiune, ci mai ales interactiunea directa, nemijlocita acare presupune prezenta fata in fata a partenerilor si cunoasterea reciproca a tuturor membrilor);

- scopurile care la nivelul grupului pot fi multiple, din perspectiva interesului de studiu al managementului grupului cele mai reprezentative fiind scopurile comune, acceptate de toti membrii sai. in interiorul grupului pot fi intalnite si situatii dese de diviziune a grupului in subgrupuri si deci de stabilire a unor scopuri de subgrup;

- structura grupului defineste doua aspecte puternic corelate intre ele: modalitatea concreta de interactiune a membrilor grupului avand in vedere dinamica actului de comunicare, pe de o parte, si ierarhia interna a grupului pe baza jocului de statute si roluri, pe de alta parte;

- compozitia si organizarea sunt rezultantele corespondentei dintre personalitatea fiecaruia dintre membrii grupului si sinteza indicatorilor anterior amintiti amarime, scopuri, interactiuni, structura). Ca urmare pot fi identificate compozitii omogene si compozitii eterogene ale clasei, centrari in jurul liderului formal sau in jurul liderului informal etc. Ca urmare a unor puncte de vedere justificate prin intermediul unor cercetari indelungate, profesorii Ioan Nicola si Mielu Zlate atrag atentia asupra unor caracteristici separate care pot sa particularizeze si sa indizidualizeze grupurile educationale.

- coeziunea acceptata de profesorul Mielu Zlate ca 'grad de legatura, de unitate, de intelegere reciproca dintre membri sau, dimpotriva, tensiunile si conflictele dintre ei' ain Popescu-Neveanu Paul, Zlate Mielu CreTu Tinca - 'Psihologie', E.D.P., Bucuresti, 1997, a fost prezentata mai detaliat in paginile anterioare;

- autonomia sau dependenta grupului este legata de faptul ca grupul respectiv actioneaza independent sau este strans legat, 'subjugat' de scopurile si activitatea altuia;

- conformismul sau nonconformismul membrilor vazut ca grad de supunere si de acceptare fata de normele de grup;

- permeabilitatea sau impermeabilitatea intelese in sensul psihologiei sociale ca disponibilitate a grupului educational de a primi si de a accepta cu usurinta, sau din contra cu foarte mare reticenta noii membri ai grupului; acest subiect formeaza o preocupare constanta a orientarii teoretice si practice din doemniul managementului grupului.

- stabilitatea sau instabilitatea grupului - sinonima cu durabilitatea in timp a grupului educational, subiect clar determinat prin prescriptiile de tip institutional;

- sintalitatea, subiect de maxima importanta pentru grupul educational, introdus in literatura de specialitate de catre Cattell, a fost dezvoltat in spatiul romanesc al stiintelor educatiei de catre profesorul Ioan Nicola, si desemneaza personalitatea grupului ca ansamblu dinamic sub raport structural-functional, relational, interactional, de climat si de atmosfera axiologica.

2. Dimensiunea normativa a grupului educational

Specialistii in sociologia grupului educational au observat ca acest univers scolar este o reflectare micro ain miniatura) a problematicii unei societati. Grupul, dupa cum s-a putut observa si din demersurile noastre anterioare de studiu, nu este numai o entitate psihologica, ea este si o realitate sociala, psihosociala ce rezulta din interactiunile universului relational al acesteia.

Din punct de vedere constitutiv, la baza constructiei grupului educational stau unele seturi de norme, reguli care vor regla intreaga desfasurare a activitatii scolare cotidiene.

Definitional, conceptul de norma acopera un spatiu de cerinte ale unei comunitati in ceea ce priveste atitudinile, alegerile si actiunile membrilor, manifestandu-se sub forma unor obisnuinte, uzante, constante si stereotipuri comportamentale. Respectarea acestor norme poate fi evidentiata prin forta sintalitatii grupului, a traditiilor, a culturii grupale in colectiv. Din punctul de vedere al eticii, norma morala capata contur prin ceea ce profesorul Nicolae Vintanu arata in Dictionarul de Pedagogie: 'regula de comportament obligatorie din punctul de vedere al moralei, tip concret de actiune ceruta de morala sociala'. Totodata, norma poate fi acceptata si ca judecata de valoare referitoare la ceea ce este admis sau interzis procedural din punct de vedere moral.

O alta conditie de existenta a normei este valoarea sa de imperativ, care solicita supunere neconditionata. Interiorizarea acesteia de catre elev semnifica posibilitatea lui de a se integra activ in viata sociala a clasei. La inceput normele apar ca imperative externe fiind posibil ca prin intrmediul unor elemente de convingere sa devina forme interioare de comportament.

Profesorul Emil Paun arata ca normele sunt ansambluri de reguli care regleaza desfasurarea unei activitati. Particularizand problematica normativa la specificul grupului educational, putem desprinde cateva concluzii privitoare la rolul constructiv al normelor in ceea ce priveste organizarea interna a grupului ajudecati de valoare cu privire la comportamentele integrate si la comportamentele deviante pozitiv si negativ). La acest ultim exemplu normele, purtatoare de continut axioogic, functioneaza ca pertinente criterii evaluative.



Dupa aprecierea aceluiasi autor, tipologia normativa cu relevanta pentru grupul educational este urmatoarea:

a. norme explicite: sunt normele prescriptive, cunoscute si clar exprimate;

b. norme implicite: sunt normele ascunse, care se construiesc in cadrul grupului.

a. Normele explicite pot fi divizate la randul lor in doua categorii:

- norme constitutive, care decurg din caracteristicile procesului de predare invatare si de transmitere a valorii cunoasterii anormativitatea didactica) si

- norme institutionale care decurg din prezentarea institutiei scolare ca institutie sociala. Ambele categorii de norme explicite au rol de reglementare a activitatii scolare aPaun, 1994).

Normele explicite sunt sistemul de referinta al organizatiei grupale, ele preexistand apartenentei la grup a elevilor/studentilor. Aplicarea acestor norme se face in mod uniform si unitar pentru toti elevii/studentii si, indiferent de caracterul imuabil al acestora, cadrul didactic trebuie sa depuna eforturi pentru a realiza trecerea lor progresiva de la caracterul impus, coercitiv, la cel impus, coercitiv, la cel acceptat, interiorizat.

Unii specialisti in anatomie si biologie aSperry 1978) aratau ca omul este construit chiar si din punct de vedere somato-biologic sa respecte anumite norme, evocat fiind reflexul organismului la ritmurile biologice.

b. Normele implicite sunt ansambluri de reguli produse de viata in comun a grupului. Cele mai importante surse de constituire a normelor de grup, prezentate si de profesorul Emil Paun, sunt:

- interiorizarea normelor explicite, astfel incat acestea pot deveni normele grupului, nemaifiind simtite ca forme exterioare de constrangere aprin intermediul acestui artificiu, grupul informal poate capata valente informale);

- 'importul de norme' din afara scolii si a clasei astfel incat pot fi apelate alte valori normative;

- interactiunile din viata grupului aaceasta sursa favorizeaza distinctia dintr-o un grup si altul.

Explicatia data situarii subiectului dedicat normelor grupului in problematica managementului are la baza cateva asertiuni privitoare la rolul managerial clar determinat al cadrului didactic:

- modul de raportare al profesorului la cultura normativa aacesta accepta normele implicite, le cunoaste);

- modul de realizare a impunerii normelor explicite aprofesorul trebuie sa stie ca uneori aversiunea elevilor nu este fata de ideea de norma ci fata de stilul de aplicare al acesteia);

- modul de functionare in paralel atat a normelor explicite cat si a celor implicite ridica o serie de probleme, dintre care conflictul normativ este cea mai dificila pentru cadrul didactic;

Totodata, la acest nivel al analizei, conflictul de norme poate deveni si factor dinamogen al coeziunii grupului, in situatia in car cadrul didactic poate stapani managerial demersurile de interventie si de solutionare. Idealul urmarit prin interventiile cadrului didactic, in ceea ce priveste problematica este coeziunea grupului acceptata in acest context ca o rezistenta a grupului la destructurare, la factori care ar putea scinda organizatia grupala.

Factorii care favorizeaza coeziunea grupului in raport cu problematica normativa sunt urmatorii:

- masura in care grupul este un spatiu de satisfacere a unor trebuinte afective si intelectuale;

- atitudinea celorlalte grupuri din scoala/universitate fata de grupul respectiv, deoarece o imegine exterioara negativa poate determina si o inrautatire a situatiei interioare;

- tehnicile de motivare a elevilor/studentilor pentru viata de grup constituie parghii importante ale instaurarii unei forme profunde de coeziune aaccentele pot fi puse fie pe competitie, fie pe cooperare).

in urma analizei tuturor acestor variabile anterior prezentate se poate desprinde concluzia certa ca rolul de manager al cadrului didactic in situatii care solicita un asemenea tip de interventie poate fi elementul de care depinde echilibrul si sanatatea grupului educational.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1701
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site