PORTOFOLIU DE EVALUARE - PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A COMPETENTELOR DE EVALUARE A CADRELOR DIDACTICE (DeCeE)

PORTOFOLIU DE EVALUARE

PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE

A COMPETENTELOR DE EVALUARE A

CADRELOR DIDACTICE

(DeCeE)

ANALIZA PROGRAMEI SCOLARE PENTRU

CLASA A IX-A

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

DISCIPLINA - GEOGRAFIE

Curriculumul national poate fi definit ca"intreaga experienta de invatare-formare propusa de scoala prin activitati scolare si extrascolare. Aceasta experienta se realizeaza prin an-samblul functional al componentelor si tipurilor curriculare proiectate si aplicate in inter-dependenta." ("Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice"- pg. 105). Din anul scolar 1998-1999 s-a realizat o diferenta intre curriculumul nucleu si cel la decizia scolii. Aplicarea curricumului la nivelul scolii se face prin intermediul planului- cadru.

In cazul liceelor tehnologice, disciplina geografie are prevazuta o 1h / saptamana. In aceasta situatie este dificil de acoperit la un nivel optim continuturile prevazute de programa pentru clasa a IX-a, aprobata prin OMECT nr. 3458 / 09.03.2004.

Rolul programei scolare este de a orienta cadrul didactic in procesul de intocmire al poiectarii activitatii de instruire si de a-i oferi acestuia un punct de plecare. Este instrumentul de la care se pleaca in realizarea proiectarii anuale, semestriale si pe unitate. Programa scolara pentru clasa a IX-a in vigoare incepand din anul scolar 2005-2006 este compusa din :

nota de prezentare ;

competente generale ;

valori si atitudini ;

competente specifice si continuturi ;

sugestii metodologice.

Asa cum se precizeaza si in nota de prezentare a programei, geografia de clasa a IX-a vizeaza formarea la elevi a unui sistem de competente generale si specifice comune altor discipline din aria curriculara Om si societate. Aceasta programa face trecerea de la obiectivele educationale caracteristice disciplinelor predate in gimnaziu la competente specifice : acum elevul trebuie sa stie cum sa manipuleze informatia dobandita astfel incat sa poata fi aplicate in situatii reale, de la orizontul local la spatiul planetar.

Competentele generale sunt specifice claselor din ciclul inferior al liceului:

Punerea in evidenta a acestor competente se poate face prin crearea la elevi a unuisistem de atitudini si valori care sa ii ghideze pe tot parcursul liceului si mai apoi in viata. Nu trebuie uitat faptul ca una din finalitatile educatiei este modelarea personalitatii elevului in conformitate cu idealul educational al lumii contemporane. Aceste valori si atitudini vizeaza in primul rand formarea unei atitudini responsabile fata de protectia si conservarea mediului prin cunoasterea componentelor acestuia si a modului de funcrea mediului prin cunoasterea componentelor acestuia si a modului de functionare a geosistemului. Indeplinirea obiectivelor propuse prin competentele generale nu poate fi realizata fara cunoasterea limbajului de specialitate si mai ales fara manipularea lui corecta in situatii diferite.

Sugestiile metodologice vizeaza modul de abordare geografiei in cadul procesului de predare-invatare. In clasa a IX-a elevii se confrunta deja cu expectante diferite din partea profesorilor, dar si din partea parintilor si chiar a lor insisi. Modul diferit de abordare al procesului didactic este iarasi o dificultate pentru ei. Utilizarea unor metode noi, in care rolul principal revine elevului si nu profesorului (acesta fiind mai mult un coordonator, un mentor), ii atrage mai mult pe elevi. Geografia este o disciplina ancorata in realitatea apropiata elevilor si le poate explica multe din nedumeririle si din problemele pe care ei le observa. Din aceasta perspectiva, geografia ramane unul din obictele de studiu preferate ale elevilor si, de ce, nu, un motiv de a obtine o nota mare.

SELECTAREA SI MOTIVAREA ALEGERII

COMPETENTEI GENERALE SI A COMPETENTELOR SPECIFICE PENTRU TESTUL DE EVALUARE APLICABIL UNITǍTII

 PǍMANTUL - O ENTITATE A UNIVERSULUI 

Competenta generala supusa analizei in urma aplicarii testului este prima din cele expuse in cadrul programei : utilizarea corecta a terminologiei specifice pentru explicarea mediului geografic utilizand limbaje diferite.

In clasa a IX-a se pun bazele limbajului se specialitate ce va fi vehiculat pe parcursul celor 4 ani de liceu. Mai mult o mare parte din achizitiile din domeniul geografiei dobandite in aceasta pe-rioada vor fi aplicabile pe tot parcursul vietii. O parte din notiunile acumulate in anii de gimnaziu sunt reluate sub o formulare stiintifica, elevii intrand astfel in contact cu date specifice stiintelor geografice. De aceea se impune o cunoastere foarte clara a semnificatiei fiecarei notiuni pentru a exclude posibilitatea unor confuzii sau a utilizarii intr-un context eronat a unei notiuni.

Orice descriere/activitate geografica se bazeza pe cunoasterea limbajului de specialitate. Este necesar ca elevul sa inteleaga termenii pe care ii foloseste pentru a putea explica fenomenele geografice pe care le observa in realitatea apropiata, pentru a putea face corelatiile cele mai potrivite in cadrul procesului de invatare.

Competentele specifice deriva din competentele generale si sunt, de asemenea prevazute in programa :

1.1. Utilizarea terminologiei stiintifice si disciplinare specifice (concepte, notiuni) pentru prezentarea unei informatii pertinente;

1.2. Argumentarea unui demers explicativ.

Prin cunoasterea limbajului de specialitate, elevii vor putea reda comprehensiv un anumit continut geografic. Prin asociatii cu situatii deja cunoscute din orizontul local, ei vor putea sa realizeze conexiuni intre evenimente, fapte si procese geografice din alte zone ale Terrei, formandu-si astfel o imagine globala despre planeta ca un sistem coerent, viu si in continua schimbare. Multi din termenii dobanditi in aceasta perioada de achizitii sunt folositi in viata curenta, iar cunoasterea lor exacta se impune pentru a nu deforma realitatea.

In cazul celei de-a doua competente specifice, elevii trebuie sa invete cum sa prezinte intr-un mod coerent si logic o realitate geografica utilizand limbajul de specialitate. Acest lucru nu poate fi relizat decat prin cunoasterea cu exactitate a semnificatiei stiintifice a unui termen.

Aceste doua competente specifice dovedesc din plin caracterul pluridisciplinar al geografiei ca stiinta si masura in care este implicata in realitatea imediata. Fara a stapani terminologia stiintifica si discipinara specifica orice demers de intelegere aunor fenomene, procese, fapte geografice este sortit esecului.

OBIECTIVE DE EVALUARE

Pornind de la competentele specifice selectate, testul isi propune sa monitorizeze nivelul de cunostinte al elevilor in domeniul geografiei prin utilizarea unor termeni specifici si capacitatea lor de a vehicula in mod coerent o informatie prin intermediul limbajului stiintific:

O₁ - identificarea unui termen geografic pe baza definitiei;

O₂ - explicarea unor fenomene geografice (aparitia Universului, formarea eclipselor) utilizand terminologia specifica;

O₃ - rezolvarea unei probleme in contextul intelegerii corecte a cerintei emise intr-un limbaj stiintific de specialitate;

O₄ - analiza unui fenomen geografic utilizand un limbaj stiintific

MATRICEA DE SPECIFICATII CONFORM

TAXONOMIEI LUI BLOOM

Elev_____ _______ ______ ___________  Data:

Clasa:

TEST DE EVALUARE

I.           Alegeti raspunsul corect:

1. Corpurile cosmice care emit lumina  si cadura sunt:

a) galaxiile; b) planetele; c) stelele.

2. Partea exterioara a atmosferei solare se numeste:

a) coroana solara; b) cromosfera; c) fotosfera.

3. Pamantul se invarte in jurul Soarelui pe o:

a) coarda; b) eclipsa ; c) orbita.

4. Ansamblul de procese care au ca rezultat aparitia muntilor poarta denumirea de:

a) diageneza; b) geneza; c) orogeneza.

5. Miscarea pe care Pamantul o executa in jurul Soarelui se numeste:

a) miscare de revolutie; b) miscare de rotire; c) miscare de rotatie.

3,75 puncte

II. a) Care este cea mai cunoscuta teorie stiintifica despre aparitia Universului si in ce consta aceasta ? 1 punct

b) Explicati modul de formare a eclipselor. 1 punct

III. Calculati cat ar cantari pe Luna un corp care pe Pamant are greutatea de 180 kg.

0,25 puncte

IV. Alcatuiti un scurt eseu geografic despre evolutia Universului folosind urmatorii termeni : Calea Lactee, explozie, galaxie, gaura neagra, nor gazos, planeta, sistem solar, stea. 2 puncte

V. Precizati care sunt consecintele miscarilor pe care le executa Pamantul. 2 puncte

Nota: Timp de lucru - 50 minute

Se acorda din oficiu 1 punct.

BAREM DE CORECTARE SI NOTARE

Nu se acorda punctaje intermediare, altele decat cele precizate explicit prin barem.

Se vor puncta orice formulari si modalitati de rezolvare corecta a cerintelor.

Subiectul I 37,5 puncte

Se acorda cate 7,5 p pentru fiecare raspuns corect:

1.c; 2.a; 3.c; 4.c; 5.a

Subiectul II 20 puncte

a) Se acorda urmatorul punctaj astfel:

- enuntarea teoriei Big Bang;  5 puncte

- asocierea acesteia cu explozia initiala; 5 puncte

b) Se acorda urmatorul punctaj astfel:

- definirea eclipselor; 5 puncte

- precizarea diferentei dintre eclipsele de Luna si cele de Soare.   5 puncte

Subiectul III 2,5 puncte

Se acorda 2,5 puncte pentru calcularea greutatii corpului astfel 180:6= 30.

Subiectul IV 20 puncte

Se acorda cate 2,5 puncte, pentru folosirea corecta a termenilor in fraze coerente, integrate unui text geografic logic construit.

Se acorda jumatate din punctaj pentru utilizarea corecta a termenilor in fraze separate, care nu formeaza un text.

Subiectul V 20 puncte

Se acorda urmatorul punctaj:

- definirea miscarii de revolutie; 5 puncte

principala consecinta -aparitia anotimpurilor; 5 puncte

- definirea miscarii de rotatie;   5 puncte

principala consecinta - succesiunea zi/noapte. 5 puncte

Se acorda din oficiu 1 punct.

Nota: Obtinerea notei finale se realizeaza prin impartirea punctajului la 10.

PREZENTAREA SI ADMINISTRAREA TESTULUI

"Matricea de specificatii este o tabela de distributie si relationare, cu doua intrari: arii de continut si comportamente observabile, itemi propriu-zisi si obiectivele corespunzatoare" (N.Ilinca, 2006, pg.144). Scopul acesteia est de a construi un test valid si logic, capabil sa ofere informatii despre esantionul testat.

Matricea de mai sus este o matrice simpla ce relationeaza elementele de cotinut ale unitatii de invatare "Pamantul - entitate a universului" si categorii de competente specifice acestei unitati. Matricea de specificatie are un rol major in standardizarea instrumentelor de evaluare; este un instrument flexibil, adaptabil fiecarei situatii in parte.

Realizarea matricei a pornit de la taxonomia cognitiva a lui Bloom, care are drept criteriu de ierarhizare a comportamentelor complexitatea acestora:

- achizitie de informatii

intelegere

aplicare

analiza

sinteza

evaluare.

Prezentul test a omis din matrice secventa de evaluare, intrucat pentrua ajunge la acest nivel elevii trebuie sa acumuleze si sa fie capabili sa manipuleze un limbaj de specialitate. Fiind prima unitate de invatare, elevii nu sunt inca familiarizati cu acest demers, urmand ca pe parcursul anului scolar ei sa isi formeze competente si in domeniul evaluarii unor fenomene geografice.

Pentru achizitii de informatii am realizat subiectul I, prin conceperea a cinci itemi obiectivi (cu alegere multipla). S-au acordat cate 7,5 p pentru fiecare raspuns corect, aceasta cerinta avand cel mai mare punctaj. Elevii sunt familiarizati cu acest tip de itemi, care din punctul lor sunt usor de abordat si le ofera ocazia sa obtina o nota mare.

Pentru intelegere concludente este sunt punctele a si b de la cerinta a doua, unde folosind n itemi subiectivi (eseu liber/nestructurat), elevii pot face dovada intelegerii unui fenomen geografic prin folosirea limbajului specific.

Pentru aplicarea informatiilor a fost folosit un item subiectiv de tip rezolvare de probleme, in subiectul III, pentru care se acorda 2,50 puncte. Problema data este simpla, efortul de rezolvare fiind minim, dar elevii trebuie sa cunoasca notiunea de gravitatie si diferenta dintre gravitatia Lunii si cea a Pamantului.

Subiectul IV vizeaza capacitatea elevului de analiza a unor fenomene geografice. Subiectul IV este reprezentat de un item de tip eseu cu raspuns restrans. Acest item vizeaza originalitatea, creativitatea, scrierea imaginativa si contribuie cu 20 puncte.

Subiectul V include un item subiectiv, de tip eseu nestructurat, ce vizeaza capacitatea elevului de a sintetiza informatii referitoare la miscarile pe care le executa Pamatul in cadrul sistemului solar si care sunt consecintele acestora asupra mediului inconjurator. Elevul este solicitat sa produca un raspuns liber, in conformitate cu anumite cerinte. Pentru subiectul V se acorda 20 puncte.

Acest instrument de evaluare este un test de diagnosticare cu urmatoarele caracteristici:

Validitate

Fidelitate

Obiectivitate

Aplicabilitate

Validitatea se refera la faptul ca testul trebuie sa masoare ceea ce este destinat sa masoare-adica nu trebuie conceput intr-un limbaj inaccesibil nivelului de cunostinte si de intelegere varstei elevilor. Testul trebuie sa masoare ceea ce s-a predat si este prevazut de programa scolara.  Fidelitatea se refera la obtinerea unor rezultate constante in cursul aplicarii succesive a testului.

Obiectivitatea are in vedere standardizarea testelor.

Aplicabilitatea vizeaza calitatea unui test de a fi interpretat cu usurinta.

Testul a fost aplicat clasei a IX a G de la Colegiul Tehnic "Miron Costin", la terminarea studiului unitatiide invatare "Pamatul - entitate a Universului".

Din tabelele de mai jos se constata ca din cei 28 de elevi inscrisi in clasa a IX-a, 26 au fost prezenti, toti obtinand note peste 5,50. Media clasei este 8,75.

De remarcat ca elevii au reusit in cea mai mare parte sa utilizezecorect limbajul geografic in diverse conjuncturi. Acest test a avut rol de reglare a mesajului transmis de profesor.

Prin aplicarea testului s-a observat ca elevii au raspuns mai bine la itemii subiectivi, ceea ce a demonstrat faptul ca ei stiu sa prelucreze informatia, sa foloseasca limbajul geografic, stiu sa gandeasca si sa se exprime liber. Analiza itemilor de tip obiectiv a aratat faptul ca elevii sunt neatenti in ceea ce priveste citirea cu atentie a textului.

Notele obtinute au fost repartizate astfel in plaja de notare:

Majoritatea elevilor au obtinut note cuprinse intre 7,00 si 8,99, ceea ce dovedeste un nivel mediu al clasei. Cele mai frecvente probleme s-au datorat citirii neatente a textului si nu dificultatilor de receptare a limbajului de specialitate. Elevii trebuie constientizati asupra necesitatii ca orice tema sa fie abordata cu responsabilitate si cu atentie.

ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUǍRII

IN CONTEXTUL CRESTERII CALITǍTII

ACTULUI EDUCATIONAL

-eseu liber-

Conform DEX-ului, deontologia este o disciplna care se ocupa cu datoriile ce trebuie indeplinite. Reprezinta totalitatea regulilor si a uzantelor care reglementeaza relatiile dintre practicantii unei meserii si beneficiarii muncii lor.

Deontologia vizeza o forma de filtrare a valorilor, a strategiilor, a tehnicilor, a procedeelor prin raportare le repere morale benefice pentru om si umanitate. Acesta deontologie isi propune sa defineasca ce este bine sa predai, in ce loc si in ce circumstante se face educatia sau care practici sunt pernicioase. Ea exclude tangenta cu doctrinele grupurilor politice, religioase, sindicale etc. Deontologia evaluarii (considerata un caz particular al deontologiei pedagogice) are ca referential un set de valori ce pot fi considerate esentiale pentru procesul evaluativ.

In contextul socio-cultural actual valorile, atitudinile s-au modificat de o maniera putin recognoscibila pentru o persoana care a trait chiar si acum o jumatate de secol. Profesorul este astazi cel mai aproape de tanarul in formare si uneori poate singura lui sursa de informatie si singurul model viabil. Profesorii formeaza in primul rand caractere si abia secundar transmit informatii. Lumea contemporana "bombardeaza" elevul cu o sumedenie de informatii pe care acesta trebuie sa le inteleaga, sa le trieze si mai ales sa le utilizeze de o maniera corespunzatoare.

Evaluarea are ca scop tocmai perfectionarea manierei de manipulare a informatiei dobandite, utilizand un limbaj corect din punct de vedere stiintific. Evaluarea este o masura a capacitatilor elevilor de a folosi corect informatia si in egala masura o modalitate de a "ierarhiza" profesorii. De cele mai multe ori perfomantele sau contraperformantele elevilor sunt legate de nivelul de pregatire al cadrelor didactice, de tactul lor pedagigic, de competenta lor de a transpune intr-o forma inteligibila informatia.

Pentru a fi un profesor care sa atinga standardele actuale de performanta, un cadru didactic trebuie sa aiba mai multe competente:

- competente comunicationale;

- competente profesionale;

- competente manageriale si de relationare.

Printre competentele profesionale se numara si cea de evaluator. Evaluarea constituie activitatea de colectare, organizare si interpretare a datelor obtinute prin intermediul instrumentelor de evaluare.Poate fi utilizata drept proba de evaluare orice forma de verificare - orala, scrisa sau practica - traditionala sau alternativa, daca sunt indeplinite conditiile:

sunt stabilite capacitatile si continuturile care se evalueaza;

obiectivele de referinta;

tipurile de itemi adecvati;

descriptorii de performanta;

modalitatea in care se vor face cunoscute parintilor si elevilor rezultatele obtinute.

In ce priveste instrumentele de evaluare, s-a realizat o clasificare a acestora, astfel:

instrumente traditionale (proba practica, proba scrisa si proba orala);

instrumente moderne sau alternative (observarea sistematica, investigatia, autoevaluarea, portofoliul, activitatea independenta).

Evaluarea ridica anumite probleme de ordin deontologic, in sensul unei notari cat mai corecte si apropiate de realitate. Din aceasta perspectiva s-au evidentiat o serie de valori care vizeaza atat evaluatorul, cat si evaluatul. Dintre acestea pot fi diferentiate urmatoarele categorii:

1. valori importante pentru evaluator ( diferentierea tipurilor de rezultate ale invatarii, asocierea acestor rezultate ale invatarii cu indicatori cantitativi sau calitativi, posibilitatile sau dificultatile de interpretare a rezultatelor procesului evaluativ)

2. valori importante pentru cel evaluat (recunoasterea efortului pe care cel evaluat il investeste in pregatirea pentru examen).

3. valori importante pentru societate atat pe termen lung, cat si pe termen scurt (obtinerea unor informatii despre modul in care au fost valorificate investitiile facute in educatie).

Aceste valori au capacitatea de a influenta decisiv comportamentul celor implicati in procesul de evaluare.

In linii generale, deontologia procesului de evaluare se afla in relatie directa cu codul deontologic al profesiei de educator. Accentul se pune, in cazul celei primeia, pe modul in care actorii implicati in procesul de masurare si apreciere a rezultatelor in invatare al elevilor respecta principiile specifice ale acestei activitati.

Educatia trebuie in primul rand sa formeze valori, atitudini, competente si abia intr-o masura secundara sa transmita informatii. Astazi, o informatie este nula ca valoare daca nu stii sa o uitilizezi. Deontologia pune in evidenta impartialitatea, probitatea, neutralitatea in urmatoarele domenii: transmiterea cunostintelor, relatiile dintre educatori, raporturile cu autoritatile tutelare, modul de exercitare a profesiei, comunicarea cu elevii si aplicarea rezultatelor parcursurilor de formare.

In procesul evaluarii profesorul-evaluator trebuie sa posede cateva calitati. In general putem admite ca exista doua dimensiuni importante ale personalitatii profesorului evaluator, ce pot fi puse in legatura cu etica procesului evaluativ:

- dimensiunea profesionalismului sau ce poate fi analizat sub aspectul cunostintelor si abilitatilor pe care el le are in domeniul specialitatii precum si in domeniul teoriilor si practicilor evaluative

- dimensiunea atitudinii pe care el o adopta in decursul procesului evaluativ

Evaluatorul trebuie sa faca dovada urmatoarelor calitati:

buna pregatire de specialitate;

abilitati in domeniul designului procesului evaluativ;

sa evite a face aprecieri sau judecati definitive;

capacitate discriminativa;

educatorul sa acceada la noi trepte de spiritualitate si civilizatie;

sa respecte convingerile incipiente ale elevilor, chiar daca acestea trebuiesc modelate;

sa-si cizeleze discursul si limbajul utilizat;

sa-si perfectioneze activitatile de invatare cu elevii;

sa nu-si extinda aprecierile decat la performantele verificate in prezent;

sa apere interesul elevilor sai, mai ales cand este contracarat;

evaluarea sa nu fie prin enunturi sau gesturi criptice, neintelese;

sa faciliteze accesul elevilor la cel mai inalt nivel de instructie si de cunoastere;

sa trateze elevii cu aceeasi grija, cu dreptate si echitate, fara deosebire.

Un rol deosebit in procesul de formare al elevului ii revine profesorului de geografie. In cadrul orei de geografie, profesorul trebuie sai i dezvolte elevului un limbaj stiintific adecvat cuceririlor actuale, sa-i stimuleze formarea unei conceptii realiste despre lume si viata, sa-i dezvolte educatia pentru valorile culturii, stiintei si civilizatiei, sa-i aplice educatia ecologica si de mediu, sa-i prezinte realitatea degradarii mediului, asa cum este ea

Codul deontologic al profesiunii de educator include patru principii:

angajamentul fata de elevi.

angajamentul fata de profesiunea didactica.

comportamentul etic fata de colegii de profesie.

implicarea activa in viata scolii si a comunitatii locale.

Un cadru didactic competent nu ii va impiedica pe elevi sa isi formuleze propriile opinii si sa exprime diverse puncte de vedere, nu va indeparta pe elev de temele sau disciplinele relevante pentru progresul lor, nu se va folosi de pozitia si statutul profesional pentru a-si atrage vreun avantaj personal, nu va face publice informatii cu caracter personal despre elevi decat daca acestea

servesc diverselor scopuri profesionale sau doar atunci cand acestea sunt solicitate de instantele desemnate prin lege.

Deontologia evaluarii impune profesorului evaluator sa nu discrimineze din nici un punct de vedere (rasa, religie, sex, varsta, etnie, vederi politice, statut social, etc) vreun coleg sau elev. Declaratilei false in mod intentionat despre vreun coleg sau despre sistemul scolar sunt prevazute prin lege ca abateri de la deontologia profesionala.

La acestea se adauga o serie de alte cerinte printre care:

nu va face publice date despre colegi daca acestea nu fac obiectul diverselor scopuri profesionale sau daca acestea nu sunt solicitate de catre institutiile autorizate prin lege in acest sens;

nu va afecta libertatea de alegere si de manifestare a colegilor si a parintilor copiilor si va actiona pentru a stopa interventia acelor forte ce obliga educatorii sa suporte actiuni si ideologii ce incalca integritatea profesionala individuala;

evalueaza, prin intermediul procedurilor profesionale potrivite, conditiile de realizare a activitatilor educationale din interiorul institutiei, face cunoscute deficientele majore si actioneaza pentru rezolvarea situatiilor respective;

isi asuma responsabilitati politice si cetatenesti, dar se fereste sa utilizeze pozitia sa profesionala pentru a promova candidati politici sau activitati partizane;

isi ia masuri de precautie necesare pentru a face distinctie intre punctele de vedere personale si cele ale institutiilor educationale si/sau politice la care este afiliat;

nu va distorsiona si/sau nu va interpreta necorespunzator - in public sau prin intermediari - fapte din domeniul educational;

nu va folosi pozitia ocupata la nivel institutional pentru a obtine castiguri sau avantaje personale;

nu va oferi sau primi cadouri sau favoruri pentru a obtine avantaje personale speciale

Evaluarea trebuie conceputa nu numai ca un mijloc de control al cunostintelor sau ca mijloc de masurare obiectiva, ci si ca o cale de perfectionare, atat a evaluatului, cat si a evaluatorului. Evaluarea constituie o ocazie de validare a justtii secventelor educative. Este o ocazie de perfectionare a mijloacelor utitlizate in evaluare, dar si a procesului de predare-invatare. Evaluarea nu reprezinta o simpla colectie de date. Ea trebuie sa permita emiterea unor judecati de valoare dupa o scara de valori bine definita, in conformitate cu realitatile lumii contemporane. Introducerea unor elemente si exigente axiologice atrage dupa sine o serie de interogatii psihologice si filosofice:

De unde vin aceste valori in functie de care se face o apreciere?

Cine are sarcina sa le prescrie?

Ce probleme deontologice se ridica in acest context?

Intr-o societate pluralista, unde coexista mai multe scari valorice si se realizeaza o educatie interculturala, la care cod valoric se va face referinta?

Acestea sunt cateva intrebari care releva complexitatea activitatii de evaluare.

In vederea conceperii si aplicarii adecvate a evaluarii in activitatile scolare, ar trebui sa se tina cont de cateva mutatii de accent, care au survenit in ultima perioada si care au drept consecinte o redimensionare si o regandire a strategiilor evaluative, in consens cu o serie de exigente:

- implicarea in procesul de evaluare a unor alti indicatori decat achizitiile cognitive, precum conduita, personalitatea elevilor, atitudinile, gradul de incorporare a unor valori;

- deschiderea evaluarii spre mai multe rezultate ale spatiului scolar (competente relationale, comunicarea profesor-elev, disponibilitati de integrare in realitatea sociala);

- transformarea elevului intr-un partener autentic al profesorului in evaluare, prin autoevaluare, interevaluare si evaluare controlata.

Practica docimologica evidentiaza numerosi factori perturbatori in procesul de evaluare: de la starea fiziologica a evaluatorului, la volum de munca sau chiar disfunctionalitati ale instrumentului de evaluare. Idealul obiectivitatii in notare este afectat de anumite circumstante care pot induce variatii destul de semnificative, relevate fie la acelasi examinator in momente diferite ( variabilitate intraindividuala), fie la examinatori diferiti ( variabilitate interindividuala).

Se recomanda ca evaluatorul sa reflecteze adanc la umanitatea sa mai inainte de a da un verdict final, care uneori poate determina chiar parcursul profesional al unui elev.