Problematizarea - metoda didactica/de ÎnvatamÂnt

PROBLEMATIZAREA - METODA DIDACTICA/DE ÎNVATAMÂNT

Problematizarea este o metoda didactica/de învatamânt cu resurse pedagogice deosebite care urmareste realizarea obiectivelor propuse la nivelul activitatii de predare-învatare-evaluare prin lansarea si rezolvarea unor situatii-probIerna. De remarcat multifunctionalitatea structurala a acestei metode 'care intra usor în combinatie cu alte metode: lucrari experimentale, analiza de caz. dezbaterea, expunerea, lucrarile practice etc.' (Cerghit, Ioan, 1980, pag. 129).

întelegerea acestei metode presupune stapânirea conceptului pedagogic de situa-tie-problema, care 'desemneaza o situatie contradictorie, conflictuala, ce rezulta din trairea simultana a doua realitati (de ordin cognitiv si motivational) incompatible în-

tre ele - pe o parte experienta trecuta, iar pe de alta parte elementul de noutate si de surpriza, necunoscutul, cu care este confruntat' elevul, studentul etc. (Cerghit, Ioan, 1980, pag. 130).

Conceptul pedagogic de situatie-problema nu trebuie confundat cu conceptul pedagogic de problema, care presupune o sarcina didactica rezolvabila prin aplicarea u-nor cunostinte dobândite anterior pe o cale de investigatie liniara, care angajeaza un procent de reusita scolara cu probabilitate maxima.

Rezolvarea situatiei-problema solicita reorganizarea si chiar restructurarea cunostintelor dobândite anterior pe o cale de investigatie caracterizata funciar prin provocarea, sesizarea si valorificarea unui 'conflict epistemic' între ceea ce elevul stia înaintea angajarii metodei problematizarii si ceea ce i se cere elevului într-un nou context pedagogic si social.

Aplicarea cunostintelor dobândite (productiva în cazul rezolvarii unei probleme) este ineficienta în cazul rezolvarii unei situatii-problema. care solicita reconsiderarea experientei cognitive dobândite în sensul altor criterii valorice, impuse de evolutia stiintei si a vietii sociale sau de procesul adaptarii unor cerinte generale la conditii particulare si concrete, teritoriale si locale.

Functionalitatea pedagogica a problematizarii implica angajarea urmatoarei structuri de organizare a acestei metode:

formularea problemei la nivelul unei situatii-problema, activitate proiectata si realizata de cadrul didactic în termenii asumarii unor obiective pedagogice specifice si concrete;

sesizarea si constientizarea 'conflictului epistemic', activitate realizata de elevi sub îndrumarea cadrului didactic;

restructurarea cunostintelor si a capacitatilor dobândite de elevi, necesara pentru rezolvarea conflictului epistemic sesizat pe circuitul gândire convergenta - gândire divergenta;

rezolvarea situatiei-problema prin valorificarea deplina a resurselor de creativitate proprii gândirii divergente.

Din perspectiva 'principalului izvor al învatarii', problematizarea apare ca o metoda didactica în care predomina actiunea de comunicare (vezi Cerghit. Ioan, 1980). Activitatea de proiectare a unor situatii-problema este deschisa însa si celorlalte categorii de metode didactice în care predomina actiunea de cercetare, actiunea practica sau actiunea de proiectare speciala a instruirii. Problematizarea devine astfel o strategie didactica eficienta în planul proiectarii curricualre a activitatii de predare-învata-re~evaluare. - Vezi Metodele didactice/de învatamânt, Strategia pedagogica.