PROBLEME CONTEMPORANE ALE EDUCATIEI

PROBLEME CONTEMPORANE ALE EDUCATIEI

Indiferent de timp si spatiu, educatia are doua mari obiective:

modelarea rolului adultilor;

transmiterea valorilor culturale.

Orice societate trebuie sa se asigure ca cele mai importante roluri ale adultilor (de conducator, de profesor, de parinte, de preot etc.) vor fi transmise mai departe. Cultura se poate baza pe vanatori, bucatari, marinari, tesatori, preoti, negustori sau informaticieni. Indiferent de profesiile dominante intr-o anumita epoca trebuie ca un anumit segment de tineri sa fie capabili sa-si asume rolurile fundamentale, in vederea atingerii celor doua obiective esentiale;

• educatia trebuie sa raspunda la anumite intrebari, considerate perene:

Intre extindere si profunzime

Rabelais "cap bine umplut" - informatii

Montaigne: "cap bine format" - structuri informationale

In general, tendinta a fost de a acoperi cat mai multe informatii, transmitand cat mai multe adevaruri cu putinta. Mai rar s-a recunoscut si avantajul abordarii in profunzime a unui mai mic de subiecte

Intre acumularea si construirea cunostintelor

De-a lungul timpului,majoritatea scolilor au insistat pe acumularea unei mari cantitati de cunostinte

Exista si atitudinea inversa: transformativea sau constructiva. In acest caz, educatorii propun abordarea unor probleme si incurajeaza raspunsurile alternative

Intre rezultate utilitariste si evolutie intelectuala de dragul evolutiei

Astazi, invatamantul este acuzat ca este rupt de viata si ca nu-i pregateste pe tineri pentru a reusi in viata. Se cere astfel, cresterea relevantei practic - pragmatice a invatamantului, relevanta care sa se traduca prin obiective de genul:

sa castige mai multi bani

sa ocupe un loc de frunte in cetate ;

Pozitia adversa sustine ca este mai importanta cunoasterea de dragul cunoasterii. Datorita schimbarilor rapide din viata economica si sociala, multi considera ca se impune aducerea in prim plan a educatiei liberale clasice.

7 arte liberale: trivium - gramatica, retorica, dialectica (logica);  quadrivium: aritmetica, geometria, astronomia, muzica.

Intre educatia uniforma si cea individualizata

Majoritatea scolilor au fost uniforme, in sensul ca i-au invatat si i-au evaluat pe toti in acelasi mod. Aceasta abordare centralizata este adoptata de societatile Est - Asiatice dar si de cele cu traditie in domeniul centralizarii, de genul Frantei. Un argument in favoarera acestui sistem uniform = pare a fi cel mai echitabil.

Prin contrast, se contureaza o perspectiva individualizata, care pune accentul pe diferentele uriase intre punctele forte, nevoile, scopurile indivizilor. Din aceasta perspectiva, este inteligent sa construiesti o educatie care sa tina cont de aceste diferente. Poate ca este mai corect un asemenea tip de educatie pentru ca nu se raporteaza la un model de om, la un tipar abstract, ci vine in intampinarea elevului, asa cum este el.

Intre educatia oferita de mai multe entitati private si educatia ca responsabilitate publica.

Din punct de vedere istoric, educatia a fost, in mare masura o ocupatie privata. Scoala publica apare abia la mijlocul sec. Al XIX in S.U.A. (profesorii moderni - sofistii, vindeau cunoasterea pe bani). In Regatele Elenistice societatea se ocupa de educatia tinerilor

Tendinta dominanta astazi este aceea a invatamantului ca responsabilitate publica, sustinut financiar de comunitate, menit sa transmita ideile si valorile comunitatii.

Intre o educatie care ignora sau fuzioneaza disciplinele si o educatie care accentueaza cunoasterea disciplinara

Astazi, este la moda criticarea unui invatamant centrat/axat pe discipline. Acestea sunt vazute ca demodate, autoritare, incapabile sa asigure un invatamant organizat pe teme sau probleme. Punctul de vedere opus releva faptul ca disciplinele reprezinta realizari intelectuale semnificative ale umanitatii. Mentalitatile, structurile mentale, valorile (adevar, bine, frumos), rolurile de adult sunt structurate prin intermediul unui invatamant axat pe discipline.

7.Intre o educatie care minimalizeaza sau critica evaluarea si una care se bazeaza pe evaluare.

8. Intre standarde nuantate, relative si standarde ridicate, universale.

Exista specialisti care afirma ca standardele unice si ridicate distrug respectul de sine al copiilor si cer sa se vorbeasca despre standarde cu menajamente (cer o relativizare a standardelor, in functie de nivelul si posibilitatile elevilor). Alte puncte de vedere sustin ca standardele ridicate pot constitui prin ele insele, un factor de motivare, asigurand in acelasi timp, o ierarhizare corecta a elevilor.

9. Intre o educatie care aduce in prim plan tehnologia si o educatie axata pe dimensiunea umana

In ultima suta de ani, scolile s-au schimbat intr-o masura nesemnificativa. Totusi, au aparut discipline noi (ex. ecologia), alte instrumente (P.C., video etc.) si cel putin cateva practici noi. In raport cu lipsa de schimbare a educatiei s-a inregistrat o dinamica spectaculoasa a vietii copilului dincolo de zidurile scolii: TV., computer, celulare, camere video etc. Astazi, educatia este influentata decisiv de descoperirile tehnologice si stiintifice de anvergura.