CATEGORII DOCUMENTE |
Gradinita |
ANEXA 3 la Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 5198/ 01.11.2004
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
EDUCATIe MUZICALA
Aprobat cu ordin al Ministrului
nr. 5198 din 01.11.2004
NOTA DE PREZENTARE
Documentul de fata reprezinta curriculum-ul de Educatie muzicala pentru clasa III-a. Acesta are rolul de a regla activitatea cadrelor didactice care predau aceasta disciplina si de a furniza informatii privind ce anume se intentioneaza sa stie si sa fie capabili sa faca elevii la sfarsitul anului scolar.
Scopul educatiei muzicale consta in dezvoltarea sensibilitatii estetice a elevilor, a capacitatilor de receptare si exprimare muzicala, prin activitati practice de cantare (vocala si instrumentala) si prin auditii muzicale, in contexte de invatare, care sa permita manifestarea spontana, creativa a elevilor si exprimarea preferintelor acestora pentru audiere si reaudiere.
Noul curriculum continua coerent curriculumul pentru clasele I si a II-a, accentuand importanta activitatilor concrete, a jocului, a miscarii, a obiectelor si a instrumentelor care produc diverse sunete, pentru receptarea muzicii si pentru exprimarea prin muzica. Un aspect pozitiv ce se poate remarca este acela ca, prin sugestiile de activitati de invatare, se directioneaza schimbarea practicilor educationale in clasa de elevi, in sensul unei abordari didactice integrate a educatiei muzicale.
Educatia muzicala, componenta de baza a educatiei artistice in scoala primara, dispune de valente formative multiple, vizand toate resorturile personalitatii umane, atat pe cele afective cat si pe cele psiho-motrice si intelectuale.
Educatia muzicala se desfasoara in doua etape: etapa oral intuitiva (a prenotatiei), in care muzica se invata exclusiv dupa auz, prin ascultare si cantare, miscare si acompaniament ritmic de jucarii sonore sau instrumente de percutie, si etapa notatiei (a scris-cititului muzical), in care cunoasterea si aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizeaza in mod constient. Acompaniamentul muzical si ritmic este asigurat atat de invatatori, cat si de elevi.
Forma actuala a curriculum-ului de Educatie muzicala reflecta adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de proiectare curriculara care au menirea sa asigure coerenta acestei discipline, principii care constituie, in fapt, dominantele noului curriculum.
In acest context, documentul prezinta urmatoarea structura:
Obiective cadru, urmarite pe intreg parcursul ciclului primar;
Obiective de referinta insotite de exemple de activitati de invatare, prezentate pentru fiecare an de studiu;
Continuturi ale invatarii, prezentate pentru fiecare an de studiu;
Sugestii pentru repertoriul de cantece si pentru auditii muzicale, prezentate pentru fiecare an de studiu;
Standarde curriculare ca repere necesare pentru construirea descriptorilor de performanta in vederea evaluarii rezultatelor invatarii la finele invatamantului primar.
NOTA:
Prezenta programa este valabila si pentru unitatile de invatamant / clasele in care predarea se face in limbile minoritatilor nationale. In activitatile de invatare se poate valorifica material muzical, vocal si instrumental, conform specificului national, atat in reproducerea cantecelor, cat si prin auditii.
obiective cadru
1. Valorificarea in practica vocala si instrumentala a elementelor de limbaj muzical receptate 2. Exprimarea prin muzica |
CLASA a III-a
1. Valorificarea in practica vocala si instrumentala a elementelor de limbaj muzical receptate
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a III-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a III-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa reproduca un repertoriu de cantece receptate dupa auz, respectand cerintele unei emisii, intonatii si dictii corecte |
redarea fragmentara si integrala, in colectiv, in grupuri mici si individual, a unui repertoriu de 15-20 de cantece, cu ambitusul cuprins intre do1-do2; exersarea deprinderilor de cantare in colectiv si de tehnica vocala (emisie naturala, dictie, respiratie); |
|
sa diversifice miscarile prin care evidentiaza elementele de limbaj muzical intalnite in melodii |
marcarea strofei si a refrenului cantecului, prin respiratie, prin miscare si prin modalitatile de interpretare armonico-polifonica (exemplu:solist-cor) exersarea prin joc a miscarii sugerate de ritm, mersul melodic, metru si text, cantand sau audiind recunoasterea unor elemente de structura muzicala (inceput, sfarsit, repetitii etc.), prin asocierea lor cu anumite miscari corporale |
|
sa diferentieze auditiv si in cantare calitatile sunetului muzical (inaltime, intensitate, durata si timbru) |
audierea comparata (prin jocuri) a unor: sunete emise de voci umane (adult-copil, barbat-femeie); timbruri instrumente (pian, vioara); audierea comparata (prin jocuri) a sunetelor de intensitati diferite: tare - mediu - incet; reproducerea vocala/cu jucarii muzicale/cu batai din palme a unor onomatopee si recitative/formule ritmice (doua-patru masuri); audierea comparata (prin jocuri) a unor intervale: ascendente-descendente, a mersului melodic ascendent si descendent; |
|
sa redea instrumental (blockflte, xilofon, clape, instrumente specifice zonei etc.) sunete de inaltimi diferite si melodii simple (din folclorul copiilor) |
asocierea pozitiei mainii pe instrument cu sunetul (4-5 sunete) redarea instrumentala a cantecelor invatate vocal, in limitele sunetelor cunoscute, a duratelor de patrime si optime si a pauzei de patrime, in masura de 2/4 |
|
sa identifice prin auditie elemente de limbaj muzical (timbru, ritm, melodie) |
sesizarea nuantelor contrastante (tare-incet); sesizarea timbrurilor diferite (vocal-instrumental); sesizarea tempo-urilor contrastante (lent-repede); |
|
audierea unor piese folclorice variate: obiceiuri de iarna, dansuri (inregistrari sau direct); audierea unor lucrari din creatia culta. |
2. Exprimarea prin muzica
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a III-a, elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a III-a, se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa utilizeze nuanta si tempo-ul adecvate in interpretarea cantecelor din repertoriu, corelandu-le cu continutul de idei al cantecului |
cantarea cu nuanta si tempo-ul potrivite, in interpretarea vocala si vocal-instrumentala individuala si colectiva |
|
sa cante la unison si in aranjamente armonico-polifonice |
cantarea vocala la unison, pe grupe (alternativ, in lant, in dialog), cu solist si cor; cantarea pe grupe (vocale si instrumentale), utilizand alternativ sau concomitent instrumentele melodice si de percutie alese; |
|
sa identifice in cantecele audiate specificul relatiei dintre continutul de idei si caracterul melodiei |
stabilirea corespondentelor intre continutul de idei si caracterul melodiei; diferentierea tematica a cantecelor; |
|
sa cante vocal, cu acompaniament instrumental realizat de catre cadrul didactic |
interpretarea cantecelor cu acompaniamentul instrumentului manuit de cadrul didactic; |
|
sa acompanieze cantecele ritmic si metric |
acompanierea cu miscari corporale (batai din palme, pe genunchi, pe piept, cu talpa pe podea, pocnind din degete) acompanierea cu jucarii muzicale (toba, lemne, clopotel, maracas, trianglu, tamburina, gong, castagneta); confectionarea de jucarii muzicale; |
|
sa isi exprime argumentat preferinta pentru anumite cantece, pentru un anumit gen de muzica |
compararea cantecelor din repertoriu, alegerea cantecelor adecvate pentru diferite evenimente din viata clasei sau a scolii, a celor preferate; dialog dirijat pe tema preferintelor muzicale; |
|
sa redea prin onomatopee si/sau prin sunete muzicale personaje literare, fenomene naturale etc. |
crearea unui joc pe muzica, inspirat de continutul de idei, de caracterul melodiei, sau de anumite elemente de limbaj asocierea timbrului instrumental cu anumite personaje literare, cu fenomene din natura etc.; |
|
sa improvizeze scurte melodii |
improvizatia melodica pe o tema muzicala data (2-4 masuri) |
deprinderi specifice de cant (emisia naturala, dictia, respiratia corecta)
deprinderi de cantare in colectiv
jucarii muzicale
instrumente muzicale melodice si de percutie
Tactarea masurii
Duratele de patrime, optime, doime si pauza de patrime, structuri ritmice
Masura de 2/4
Sunetele La, Sol, Mi, Do
Legatura dintre text si melodie (strofa si refrenul, versul)
Elemente de constructie a melodiei: inceput, sfarsit, repetitii
Improvizatia melodica pe o tema muzicala data
Sunete vocale-instrumentale
Vocea de adult si de copil, vocea de barbat si de femeie
Solistul si corul
Pianul, vioara
Genuri ale folclorului ocazional: colinda si cantecul de stea.
Genuri muzicale de factura culta: valsul, rapsodia.
Interpretarea
Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist - cor, lant, dialog
Cantarea cu acompaniament
Cantarea vocal-instrumentala
Nuante: tare - incet - mediu
Tempo: repede - lent
Miscarea pe muzica: libera, ritmica, pe timpii masurii, inspirata de
caracterul muzicii miscarea de dans
Repertoriu de cantece (sugestii)
1. Cu mingea |
2. Barza - *** |
3. Melcul suparat - d.f.c. |
4. Bondarul - Gr. Teodosiu |
5. Foaie verde busuioc - I. D. Vicol |
6. Saniuta - I. D. Vicol |
7. Mamei - Martian Negrea |
8. Canta iar - I. D. Vicol |
9. Glasul instrumentelor - Al. Husanide |
10. Trec ostasii - Ion Chioreanu |
11. In padure - *** |
12. Primavara a sosit - N. Oancea |
13. Zidarul - C. Lungu |
14. Iepuras, dragalas - dupa Al. Voevidca |
15. Dogarul - G. Breazul |
16. Canta iar in cranguri - Ion D. Vicol |
17. Primavara a sosit - N. Oancea |
18. Misca vantul frunzele - D. Cuclin |
19. Vulpea si rata - Gh. Mugur |
20. Saniuta - *** |
21. Ceasul - Al. Voevidca |
22. In clasa - Al. Voevidca |
23. Glasul florilor - T. Vasilache |
Auditii muzicale (sugestii)
A. Vivaldi |
Anotimpurile, fragmente |
Leopold Mozart |
Simfonia jucariilor, fragmente |
W. A. Mozart |
Mica serenada, fragmente |
J. Haydn |
Simfonia Ceasornicul, fragmente Simfonia Surpriza (p. 2), fragmente |
R. Schumann |
Scene pentru copii (pian), fragmente |
F. Mendelssohn-Bartholdy |
Uvertura la Visul unei nopti de vara |
G. Enescu |
Rapsodia I si II, fragmente; Suita Impresii din copilarie, fragmente |
N. Rimski-Korsakov |
Zborul carabusului, fragmente |
A. Dvork |
Humoresca, fragmente |
Sabin Dragoi |
Divertisment rustic, fragmente |
la sfarsitul ciclului primar
Obiective cadru |
Standarde |
|
Valorificarea in practica muzicala vocala si instrumentala a elementelor de limbaj muzical receptate |
S1. Cantarea vocala in colectiv si in grupe mici a unui repertoriu de cantece pentru copii format din 10 cantece S2. Citirea si acompanierea unor cantece cu o problematica muzicala redusa |
|
Exprimarea prin muzica |
S3. Interpretarea repertoriului in aranjamente simple armonico-polifonice, cu acompaniamente ritmice, vocale si vocal-instrumentale, sub forma de joc S4. Transpunerea elementelor de limbaj muzical si a propriilor trairi in miscarea corporala (libera, dirijata, de dans) |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3059
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved