DE LECTIE - Clasa: a VI-a B, aVII-a A - Utilizarea orizontului local in predarea geografiei la liceu si gimnaziu - Rezervatia Tinovul Mare

PROIECT DE LECTIE

Data 17 mai 2008

Scoala cu clasele I - VIII Poiana Stampei

Profesor:

Clasa: a VI-a B, aVII-a A

Tema: Utilizarea orizontului local in predarea geografiei la liceu si gimnaziu

Titlul lectiei: Rezervatia Tinovul Mare

Tipul lectiei: aplicatie practica, observare si sistematizare

Timpul: 50 min.

Obiectivul fundamental : Aprofundarea cunostintelor referitoare la caracteristicile

orizontului local.

Obiective operationale. La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:

Sa localizeze rezervatia Tinovul Mare;

Sa precizeze suprafata rezervatiei;

Sa prezinte etajele de vegetatie existente in Tinovul Mare;

Sa identifice elementele specifice vegetatiei locale;

Sa enumere particularitatile rezervatiei;

Sa formuleze opinii referitoare la informatiile noi obtinute.

Metode: observarea in teren, conversatia euristica, expunerea, descoperirea

Mod de organizare: frontal, individual

Resurse: orizontul local, fise de observatie, fise de evaluare, plansa cu rezervatia Tinovul

Mare

Bibliografie:

Mihai Ielenicz (coord.), Dictionar de geografie fizica, Ed. Corint, 1999;

Nicolae Ilinca, Didactica geografiei, Ed. Corint, Bucuresti, 2002;

Taras George Seghedin, Rezervatiile naturale din Bucovina, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1983;

Paraschiva si Ioan Abutnaritei, Monografia comunei Poiana Stampei, Ed. Axa, Botosani, 2006.

DESFASURAREA LECTIEI

Discurs introductiv cu privire la specificitatea orizontului local si a obiectivelor propuse pe parcursul celor 50 min.

Se solicita elevilor pregatirea materialelor necesare desfasurarii lectiei; Profesorul anunta noua tema - Rezervatia Tinovul Mare

In vederea destinderii atmosferei sau a "spargerii ghetii" elevii vor fi solicitati in "descoperirea" unor termeni definitorii pentru tinov. Dupa acest moment, profesorul va defini conform dictionarului geografic tinovul si rezervatia naturala (anexa 1).

Profesorul cere elevilor enumerarea  altor rezervatii naturale pe baza cunostintelor dobandite anterior.

Profesorul realizeaza o scurta prezentare a Rezervatiei Tinovul Mare oferind informatii noi cu privire la specificul acesteia (anexa 2). Pentru a coopta elevii in procesul educativ profesorul va propune observarea unui element de flora unic in Romania - roua cerului (Drosera rotundifolia L.) - planta carnivora, relicta glaciara.

Prezentarea continutului stiintific se va realiza intr-o maniera interactiva, solicitand elevii activ pe parcursul instructiv-educativ.

In baza continutului stiintific prezentat anterior se va solicita elevilor "descoperirea" in orizontul local a elementelor de vegetatie specifice Rezervatiei Tinovul Mare (muschi, caracteristicile arborilor..)

Dupa acest moment elevii vor nota cele descoperite in fisa de observatie (anexa 3).

Ulterior acestui moment, in care elevii participa activ la "descoperirea" noilor continuturi, profesorul va initia o discutie in baza materialelor completate de elevi, solicitand raspunsurile acestora (frontal, individual).

Sfarsitul lectiei va imbina concluziile personale ale profesorului cu feed-back-ul realizat pe baza intrebare-raspuns vizand obiectivele propuse.

ANEXA 1

• Rezervatie naturala - areal terestru sau acvatic bine delimitat ce cuprinde monumente ale naturii ocrotite prin lege, de interes geologic, geomorfologic, paleontologic, botanic, zoologic, speologic, marin, peisagistic. Cuprind si portiuni la exterior, denumite suprafete de protectie.
• Tinov - turbarie in microdepresiuni, cu un drenaj slab, aflate pe platourile inalte montane; contine mischi si unele specii relicte glaciare (roua cerului).
• In Romania sunt peste 200 de tinoave, la altitudini de 800 - 2000m.
• In Bazinul Dornelor se gasesc 23 tinoave: Tinovul Mare de la Poiana Stampei, Tinovul de la Saru Dornei etc.

ANEXA 2

Tinovul Mare de la Poiana Stampei

Tinovul Mare reprezinta cea mai intinsa rezervatie naturala de turba din tara noastra, aflata la o altitudine de 880 m, in judetul Suceava. Este traversata de un pod de lemn lung de 900 m, pe care se poate trece cu usurinta pe orice vreme. Datorita apei care musteste mereu in stratul gros de muschi, usor bombat, accesul in rezervatie este dificil, in afara podului construit. Tinoavele au luat nastere in era postglaciara, datorita colmatarii acestei zone, muschii (Sphagnum) au dat nastere unui strat de turba acida, fara influenta apelor de infiltratie. Dintre speciile de plante care traiesc aici amintim pinul silvestru (Pinus silvestris forma turfosa) care atinge 100 de ani si are dimensiuni impresionante (10- 22 m ca diametru), mesteacanul pufos (Betula pubescens) si alti hibrizi ai mesteacanului. Mai exista si specii de feriga (Dryopteris), ruginarea (Andromeda polyfolia), vuietoarea (Empetrum nigrum), galbasoara de turbarie (Lysimachia thysiflora), rogozul (Carex pauciflora), trestia de turba (Calimagrostis neglecta). Fauna este reprezentata de ursul carpatin (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), rasul (Lynx lynx). In zona mai vietuiesc si rotiferele, originare din Extremul Orient, Scotia, Groenlanda, precum Dinocharis intermedia, Elosa woralli, Lecane ploenesis, tardigradul (Macrobitus dubius), furnica (Formina fusca picea).

ANEXA 3

Nume elev

Clasa .

FISA DE OBSERVATIE

REZERVATIA TINOVUL MARE