Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

PROIECT DIDACTIC Clasa : a X-a Limba si literatura romana - Nuvela istorica „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



PROIECT  DIDACTIC

Propunator



Data

Clasa : a X-a

Obiectul: Limba si literatura romana

Unitatea de invatare: compozitie, structura, subiect

Subiectul Nuvela istorica „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi

Tipul lectiei : modulara

Modulul I: Discursul politic

Modulul II: Interferenta curentelor

Modulul III: Modurile expunerii

Obiective operationale: La sfarsitul modulului elevii vor sti:

Obiective cognitive

O1 - sa identifice in text cele trei discursuri politice

O2 -sa argumenteze interferentele curentelor literare in text

O3- sa explice raportul dintre modurile expunerii in texte diferite (in functie de genul istoric)

Obiective afective

O4 - sa –si reprezinte politicul ca o insertie normala

O5 - sa integreze impuritatea conceptelor in pareri personale

O3 – sa-si asume categoria de mod raportand-o la gen

Resurse

Resurse procedurale: lectura explicativa, problematizarea, expunerea,conversatia

Resurse materiale : : opera literara, fise, scheme ,retroproiectorul, tabla

Resurse organizatorice: frontal, individual, evaluare formativa

Durata : 50 minute

Bibliografie pentru elevi

Textul: Costache Negruzzi, „Alexandru Lapusneanul”, Editura Tineretului, Bucuresti, 1964;

Citate ce se refera la Negruzzi (crestomatie)

Bibliografie pentru profesor

- Parfene, Constantin- Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala, Editura Polirom, 1999, Iasi;

Leonte. L- C. Negruzzi, Editura Minerva, Bucuresti, 1985

Tudor Vianu – “Arta prozatorilor romani”;

George Calinescu- “Istoria literaturii romane”;

Grigore Dimisanu – “Introducere in opera lui Negruzzi”;.

Captarea atentiei

Precizand ca scriitorul Costache Negruzzi este creatorul nuvelei istorice romanesti elevii vor trebui sa descopere argumentele care sa sustina aceasta afirmatie.

Elevii vor sesiza ca scriitorul Costache Negruzzi a scris opere inspirate din trecutul istoric („Aprodul Purice” – primul poem istoric din literatura romana, „Sobieski si romanii”, „Regele Poloniei si domnul Moldovei”), iar activitatea culturala desfasurata se incadreaza in generatia de la 1848.

Confirmand dezideratul exprimat de Mihail Kogalniceanu in Introductie la „Dacia literara”, nuvela apare chiar in primul numar al revistei (1840), cu titlul „Scene istorice din cronicele Moldaviei, Alexandru Lapusneanul”. Scrierea porneste de la „Letopisetul” lui Grigore Ureche, cu unele licente istorice, si prezinta cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1569).

Le voi cita elevilor, ce scria Costache Negruzzi in 1845, in „Ochire retrospectiva (Scrisoarea XIX)” cu privire la istoria Moldovei: „Acesta, sub numele de Alexandru Lapusneanu, va sparge cuibul si va strivi acest furnicar de intriganti ce facea si desfacea domni. Dar oare fapta lui fost-a de folos poporului? Ba, caci ranele lui erau atat de adanci, apasarea despotica il ovilise intr-atata, incat pastorii lui Dragos si ostasii lui Stefan nu erau acum decat niste sclavi ingiositi a unei boierimi desfranate, care ii trata si ii vindea ca pre vite. In adevar, Lapusneanul retezase trunchiul, dar odraslele cresteau, si nu era el omul care sa stie a li seca puindu-le stavila pre insusi poporul; pentru aceasta fapta lui fu judecata de cruda, si el de tiran.”

Anuntarea temei

Azi, impreuna vom identifica si vei invata ca politicul face parte din ecuatia literaturii; vei afla ca genul istoric nu este niciodata pur si  vei lega genurile pure de genurile literare.

Toate   acestea le voi aplica si tu ma vei urma pe textul Alexandru Lapusneanu de Costache Negruzzi.

I. DISCURSUL POLITIC




Lapusneanu intruchipeaza in nuvela pe tiranul crud si sangeros, razbunator si viclean. Totusi, trebuie avut in vedere faptul ca atitudinea si insusirile sale, comportamentul sau au la baza unele motivatii de ordin istoric si psihologic, iar defectele mentionate, ce-1 definesc in esenta, nu exclud unele calitati, ceea ce face din el un personaj complex

I.1. Conflictul nuvelei imbraca doua forme. Care sunt acestea?

R1. Exista un conflict exterior si un conflict interior.

R2. Conflictul exterior este intre protagonist si personajele antagoniste (boierii, doamna Ruxanda, Motoc) si un conflict interior determinat de “dorul lui cel trainic de a vedea suferiri omenesti”.

SR. Conflictul exterior este intre protagonist si personajele antagoniste (boierii, doamna Ruxanda, Motoc) evoluand pana cand Motoc a fost linsat de catre multime, si se prelungeste pana la otravirea voievodului de catre doamna Ruxanda; exista si un conflict interior determinat de “dorul lui cel trainic de a vedea suferiri omenesti”.

I.2. Care era scopul politicii sale?

R1.Scopul politicii sale era sporirea autoritatii domnitorului.

R2. Limitarea puterii marii boierimi.

R3.Nu tolereaza opozitia boierilor avand o atitudine de monarh.

SR. Din punct de vedere istoric, scopul politicii sale era sporirea autoritatii domnitorului prin limitarea puterii marii boierimi, iar, psihologic, el isi pierduse increderea in boierii de care fusese tradat in prima domnie.De aceea, privit in complexitatea sa, nu este doar o simpla bruta insetata de sange, ci e un monarh, ce nu tolereaza opozitia boierilor.

Intrebare problema: Ce fel de discursuri politice sunt folosite in nuvela?

R1. Discurs antitiranic: „Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…”, „Asa pier tiranii”, „Vezi ce te asteapta”,Ai sa dai sama, doamna!”,De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu”.

R2. Discurs democratic: „Capul lui Motoc vrem…”, „Vointa poporului trebuie ascultata”.

R3. Discurs electoral: Lapusneanul tinu o cuvantare desantata boierilor, indemnandu-i la iubire si vestind inceputul unor vremi de liniste. Ca semn al impacarii, el ii pofteste pe boieri la curte la un ospat

SR. Voievodul dovedeste abilitate politica, deoarece se apropie de popor, indreptand nemultumirile acestuia catre boieri. Negruzzi imbina in text cele trei modele de discursuri politice si anume: discursul antitiranic, discursul democratic si discursul electoral

SS. Ideea epica fundamentala este  „tirania”. Se stie ca viata tiranilor e scurta iar tirania se intoarce impotriva infaptuitorului care sfarseste in chinuri si in singuratate

Tema pentru acasa: caracterizati un personaj din nuvela istorica Alexandru Lapusneanu, la alegere.

II. Interferenta curentelor

Dupa curentele literare in care se inscriu ca formula compozitionala, nuvelele sunt: renascentiste, romantice, realiste, naturaliste. In compozitia nuvelei Alexandru Lapusneanu se interfereaza mai multe curente literare si anume romantismul, clasicismul si realismul.


I1.Care sunt trasaturile romantice ale nuvelei?

R1. Personajul Alexandru Lapusneanu este romantic, cu trasaturi puternice, un erou exceptional, ale carui fapte sunt impresionante prin cruzime, perfidie, setea si placerea razbunarii.

R2. Antiteza, ca modalitate de construire a personajelor, a faptelor acestora.

R3. Scene cutremuratoare tipic romantice: omorarea celor 47 de boieri, asezarea capetelor sub forma unei piramide, dupa rangurile boieresti, moartea prin otravire a lui Lapusneanu, atitudini impresionante („invata a muri, tu care stiai numai a omori”).

R4. Prezenta personajului colectiv  si prezenta traditiilor folclorice referitoare la domnia lui Alexandru Lapusneanul;

SR. Negruzzi a inteles astfel „spiritul cronicii romane si a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealitati”. (G. Calinescu)

I2. Ce elemente sunt de natura clasicista?

R1. Simetria si echilibrul compozitiei, sobrietatea structurii.

R2.organizarea riguroasa in patru capitole, fiecare purtand un motto sugestiv pentru substanta epica a acestora.

R3.   Concizia si rigoarea unor exprimari care capata uneori caracter de sentinta de tipul: “prosti, dar multi”

SR. Intrepatrunderea romantism – clasicism este specifica literaturii pasoptiste

I3. Care sunt elementele de natura realista?

R1. Atentia acordata detaliilor vestimentare si referitoare la decoruri;

R2. Obiectivitatea viziunii, vocea auctoriala aparand doar de putine ori pe parcursul evenimentelor cu opinii personale;

R3. Preocuparea pentru realizarea unor tipologii umane pentru sondaj psihologic

SR. In nuvela se imbina, intr-o reusita sinteza, trasaturile a trei curente literare: clasicismul (echilibrul compozitiei, evolutia conflictului, mesajul, economia de mijloace, realizarea unor caractere, atitudinea detasata a autorului), romantismul (antiteza angelic-demonic, culoarea de epoca, surse de inspiratie, personajul principal alcatuit din contraste tari, accentuarea unor trasaturi) si reaslismul (caracterul pictural al unor scene, imaginea multimii din capitolul al treilea).

SS. Nuvela are o structura simetrica si un echilibru solid atat in ceea ce priveste ilustrarea evenimentelor, elemente ce o inscriu in clasicism, cat si in ceea ce priveste psihologia si tragismul personajului, fapte ce o situeaza in romantism. Realismul nuvelei este ilustrat de adevarul istoric al celei de a doua domnii a lui A.Lapusneanu.



III. Modurile expunerii

Nuvela este o specie a genului epic, in proza, avand mai multe episoade sau planuri narative in care atentia naratorului se orienteaza nu atat asupra subiectului in sine cat asupra conflictului in care sunt angrenate personajele care trebuie sa fie suficient de puternic conturate pentru a intretine acest conflict.

I1. Care sunt mijloacele folosite de Negruzii in nuvela?

R1. Predomina naratiunea si dialogul .

R2. Discursuri (hotararea de nestramutat pe care o expune soliei boieresti, discursul din biserica) .Replici memorabile : “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…”,“Ai sa dai sama, doamna!…”,“Capul lui Motoc vrem…”,“De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu..”)

R3 Descrierile apar doar pentru culoare, pentru sugestie, atmosfera ramane marginita doar la cateva amanunte semnificative

R4. Intr-o compozitie narativa clasica prin echilibru si lapidaritate, descrierile se refera doar la amanunte vestimentare, la enumerarea bucatelor de la banchet

R5. Intr-un singur loc apare o descriere, tipic romantica, a cetatii Hotinului, “muta si pustie ca un mormant de uries”, cu valurile Nistrului “ce se izbeau regulat de stancoasele ei coaste, sure si goale, in lumina crepuscului” – descriere de mare densitate si de reala frumusete picturala.

SR. Alaturi de minutia caracterizarii personajelor, nuvela lui Costache Negruzzi se remarca prin extraordinara sobrietate a mijloacelor prozatorului, ramas parca mai aproape de lacomismul cronicarilor, cu toata modernitatea de care da dovada. Arta conciziunii ramane fundamentala, atat in construirea firului epic urmarit in cele patru capitole ca in patru acte ale unei creatii dramatice, in realizarea dialogului, cat si in descrieri.

SS. Naratorul omniscient si omnipresent si naratiunea la persoana a III-a, definesc perspective narative. Modalitatea narativa se remarca prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia fata de evenimente si caracterul obiectiv al nuvelei. Timpul narativ este cronologic, bazat pe relatarea in ordine a evenimentelor situate intr-un trecut istoric, iar spatiul narativ este real, Moldova secolului al XVI-lea.

III. Modurile expunerii

Nuvela este o specie a genului epic, in proza, avand mai multe episoade sau planuri narative in care atentia naratorului se orienteaza nu atat asupra subiectului in sine cat asupra conflictului in care sunt angrenate personajele care trebuie sa fie suficient de puternic conturate pentru a intretine acest conflict.

SR. Alaturi de minutia caracterizarii personajelor, nuvela lui Costache Negruzzi se remarca prin extraordinara sobrietate a mijloacelor proza-torului, ramas parca mai aproape de lacomismul cronica-rilor, cu toata modernitatea de care da dovada.Arta conciziunii ramane fundamentala, atat in construirea firului epic urmarit in cele patru capitole ca in patru acte ale unei creatii dramatice, in realizarea dialogului, cat si in descrieri.

SS. Naratorul omniscient si omnipresent si naratiunea la persoana a III-a, definesc perspective narativa. Modalitatea narativa se remarca prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia fata de evenimente si caracterul obiectiv al nuvelei. Timpul narativ este cronologic, bazat pe relatarea in ordine a evenimentelor situate intr-un trecut istoric, iar spatiul narativ este real, Moldova secolului al XVI-lea

II. Interferenta curentelor

Dupa curentele literare in care se inscriu ca formula compozitionala, nuvelele sunt: renascentiste, romantice, realiste, naturaliste. In compozitia nuvelei Alexandru Lapusneanu se interfereaza mai multe curente literare si anume romantismul, clasicismul si realismul

SR. Negruzzi a inteles astfel „spiritul cronicii romane si a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealitati”. (G. Calinescu)

SR. Intrepatrunderea romantism – clasicism este specifica literaturii pasoptiste .

SR.In nuvela se imbina, intr-o reusita sinteza, trasaturile a trei curente literare: clasicismul (echilibrul compozitiei, evolutia conflictului, mesajul, economia de mijloace, realizarea unor caractere, atitudinea detasata a autorului), romantismul (antiteza angelic-demonic, culoarea de epoca, surse de inspiratie, personajul principal alcatuit din contraste tari, accentuarea unor trasaturi) si reaslismul (caracterul pictural al unor scene, imaginea multimii din capitolul al treilea).

SS. Nuvela are o structura simetrica si un echilibru solid atat in ceea ce priveste ilustra-rea evenimentelor, elemente ce o inscriu in clasicism, cat si in ceea ce priveste psihologia si tragismul personajului, fapte ce o situeaza in romantism. Realismul nuvelei este ilustrat de adevarul istoric al celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu.

I. I. DISCURSUL POLITIC

SR. Conflictul exterior este intre protagonist si personajele antagoniste (boierii, doamna Ruxanda, Motoc) evoluand pana cand Motoc a fost linsat de catre multime, si se prelungeste pana la otravirea voievodului de catre doamna Ruxanda; exista si un conflict interior determinat de “dorul lui cel trainic de a vedea suferiri omenesti”.

SR. Din punct de vedere istoric, scopul politicii sale era sporirea autoritatii domnito-rului prin limitarea puterii marii boierimi, iar, psihologic, el isi pierduse increderea in boierii de care fusese tradat in prima domnie.De aceea, privit in complexitatea sa, nu este doar o simpla bruta insetata de sange, ci e un monarh, ce nu tolereaza opozitia boierilor.

SR. Voievodul dovedeste abilitate politica, deoarece se apropie de popor, indreptand nemultumirile acestuia catre boieri. Negruzzi imbina in text cele trei modele de discursuri politice si anume: discursul antitiranic, discursul democra-tic si discursul electoral

SS. Ideea epica fundamentala este  „tirania”. Se stie ca viata tiranilor e scurta iar tirania se intoarce impotriva infaptui-torului care sfarseste in chinuri si in singuratate






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4228
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site