| CATEGORII DOCUMENTE |
| Gradinita |
PROIECTAREA SI ADMINISTRAREA UNUI TEST
In acest capitol vom utiliza urmatoarele concepte:
baterie T un set de teste pentru evaluarea diferitelor abilitati, permitand o estimare globala a nivelului de cunostinte al elevului
descriptori de performanta T criterii unitare de apreciere a performantelor la elevi
feedback T circulatia permanenta a informatiei de la si catre catre profesori, factori de decizie, parinti etc.
specificatii T o descriere a testului (sau a unei baterie de teste) care indica exact ce anume se cere a fi indeplinit. Specificatiile se scriu de obicei inainte de test, dar pot suferi modificari pe parcursul crearii testului, in functie de nevoi practice
|
Cum se scrie un test? De unde sa incep? Cum stiu ca e un test bun? |
Alcatuirea unui test bun incepe de la stabilirea specificatiilor. Cu cat acestea sunt stabilite mai precis, cu atat mai bine. Sunt insa asa de multi factori care trebuie luati in considerare, incat stabilirea unor specificatii corecte este mai de graba rezultatul unei analize atente decat al unor definitii precise.
|
Care sunt elementele specificatiilor |
Figura de mai jos sugereaza care sunt elementele specificatiilor unui test. Exemplele date nu trebuie luate altfel decat ca sugestii, deoarece fiecare profesor este in masura sa decida singur ce anume sa includa in specificatii, astfel incat sa poata atinge propriul scop. Si in acest proces se bazeaza pe forta experientei de predare si buna cunoastere a conditiilor in care se va da testul. Numai el poate fi in masura sa stabileasca daca si cand sa ignore anumite elemente sau sa insiste asupra altora, introducandu-le in specificatii
|
|
este focalizata pe |
||
|
|
|||
E VA L UAR E |
masurat prin
|
|
constituind baza pentru
Asa cum am spus la inceputul acestui Ghid, predarea si evaluarea sunt doua procese strans legate intre ele. In construirea demersului de predare-invatare, profesorul stabileste niste obiective care ar trebui atinse printr-un numar de abilitati/ deprinderi aplicate intr-un context tematic si operational. Acesta constituie baza evaluarii Orice instrument de evaluare este transpus intr-un format si explicat prin instructiunile date pe materiale folosite pentru a colecta raspunsurile elevilor care vor fi evaluati (notati). Rezultatele evaluarii constituie feedback pentru elev, deoarece ii dau masura muncii sale; in acelasi timp, evaluarea constituie feedback pentru profesor care confrunta aceste rezultate cu obiectivele stabilite si hotaraste daca si in ce masura poate continua cu obiectivele urmatoare.
STABILIREA OBIECTIVELOR
Ceea ce apare de obicei inscris ca specificatie la capitolul "obiective" depinde de tipul de test pe care il creeaza profesorul. Un test de plasament este orientat spre viitor si deci va fi logic sa fie construit avandu-se in vedere ceea ce urmeaza sa invete elevul si stabilind limite negative de tipul: "nu poate inca sa .. Pe de alta parte insa, un test de plasament, destinat asadar elevilor de toate nivelurile, ar fi prea lung daca ar cuprinde absolut toate elementele deja predate conform programei si la mai multe niveluri de dificultate. Este deci mai bine sa se porneasca de la un continut mai general si sa se diferentieze nivelurile in cadrul testului. Pentru un test de progres, obiectivele sunt aceleasi ca si cele pentru predarea curenta si ar trebui sa fie usor de formulat in masura in care cursul in sine este bine si clar structurat. Situatia este ceva mai complicata in cazul testelor sumative, deoarece obiectivele trebuie stabilite pe baza continuturilor de invatare prezentate pe o perioada mai lunga de timp. Dar si in acest caz, acestea pot sa fie stabilite relativ precis.
Specificarea abilitatilor se face cel mai bine daca sunt privite din punctul de vedere al elevului care sustine testul Deoarece deprinderile nu se manifesta izolat unele fata de altele, abordarea lor se face corelat. Sa luam de exemplu evaluarea abilitatilor de utilizare a unei limbi straine.
1. Intocmiti o lista a abilitatilor de care credeti ca ar trebui sa faca dovada un elev; deoacamdata nu va ganditi la nivel, clasa.
2. Comparati-o cu prezentarea de mai jos.
Desigur ca ne intereseaza daca elevul intelege un mesaj ascultat sau citit; ne intereseaza si daca poate transmite un mesaj oral sau in scris; este de asemenea util sa anticipam posibilele sale raspunsuri la ceea ce a ascultat, caci elevul trebuie sa poata face si dovada unor cunostinte privitoare la continut: de exemplu, sa-si asume si sa "interpreteze" un rol, sa poata rezuma continutul unui mesaj. La ce nivel si in ce masura ne asteptam sa faca oricare dintre aceste lucruri depinde varsta, nivel si .cerintele programei.
3. Faceti acum aceeasi aplicatie pentru obiectul pe care il predati.
In sectiunea de continut a unui test se va include enumerarea detailata a temelor si a elementelor ce vor fi urmarite in raport cu obiectivele stabilite de la inceput. Problema este mai simpla pentru testele de progres si sumative, pentru care exista deja un set de materiale de inclus in test, decat pentru cele de diagnostic (Vezi tipurile de test, scopul pentru care se aplica si ceea ce ar trebui sa contina). Programa si cursul in sine furnizeaza o baza excelenta care doar trebuie suplimentata in cazul testelor sumative. Testele de plasament sunt insa o alta problema. Acestea ar trebui sa aiba in vedere ceea ce s-a studiat anterior in termeni de deprinderi si continut tematic, dar in acelasi timp trebuie sa permita si gruparea elevilor pe nivel/ orientare.
La acest capitol se includ numarul de intrebari, tipul de tehnici de testare, imbinarea tehnicilor obiective cu cele subiective, tipul de raspuns asteptat (in cazul itemilor semiobiectivi si subiectivi), proportia intre tipurile de tehnici utilizate, timpul alocat.
Instructiunile date elevului despre cum urmeaza sa rezolve cerintele/ itemii sunt un element de validitate foarte important. Formularea trebuie sa fie deosebit de atenta pentru a nu genera confuzii. E bine sa se ofere din timp elevilor modele de teste, astfel incat la momentul testarii reale ei sa stie clar ce au de facut. Ceea ce ne intereseaza este daca elevul stie si poate sa-si utilizeze cunostintele si nu daca este suficient de perspicace incat sa ghiceasca ce asteapta profesorul de la el. NU TREBUIE SA INTINDEM CAPCANE ELEVULUI SI SA URMARIM MODUL IN CARE PICA IN ELE SAU LE EVITA. In cazul unei formulari neclare, nu se va putea afla daca elevul si-a insusit sau nu continutul/ abilitatea vizat(a) prin obiective, vom sti doar ca nu a inteles ce are de facut.
Intr-un sens mai larg, instructiunile se refera si la aranjamentul elementelor in test, astfel incat atentia elevului sa fie indreptata asupra continutului testului si nu asupra formei sale. Se considera un defect daca, de exemplu, la un test de ascultare intr-o limba straina, pauzele pe banda nu sunt suficient de mari pentru a permite elevilor sa dea/ sa marcheze raspunsurile, sau daca texul de citit continua pe spatele foii de test si exista riscul ca elevul sa nu vada continuarea sau sa-i fie dificil sa urmareasca intrebarile si textul in acelasi timp.
Problema materialelor apare in momentul administrarii testului, dar trebuie luata in considerare de la inceput. Facilitatile existente (multiplicare, fotocopiere, proiectie), timpul alocat, locul de desfasurare, asezarea elevilor - toate aceste elemente materiale pot influenta considerabil valoarea testului. Foile de raspuns de acelasi fel, cu aceeasi organizare si nesemnate usureaza mult verificarea si marcarea si contribuie la obiectivitatea notarii. Chiar daca in ultimul timp frecventa testelor prezentate elevilor pe foi individuale a crescut, raspunsul oferit de elevi pe foile lor si in ordinea si forma aleasa de ei poate ingreuna corectarea. Pe de alta parte, furnizarea si a foii de raspuns trebuie sa ia in considerarea cu mare atentie spatiul acordat pentru completarea solutiilor. In aceasta din urma situatie se recomanda reluarea instructiunilor pentru fiecare item inainte de spatiul alocat pentru raspuns.
Schema de organizare a raspunsurilor se poate oferi la retroproiector sau pe tabla. In cazul in care nu exista facilitati de multiplicare a foii de test, acesta poate fi scris pe folie si prezentat la retroproiector, iar schema de raspuns poate fi prezenta mai inainte, pe tabla. Acest sistem are doua mari avantaje: se economiseste timpul de scriere a subiectelor pe tabla, diminuandu-se posibilitatea "micilor" comentarii pe soptite, iar raspunsurile sunt bine organizate, ceea ce induce un element de ordine in gandirea elevului.
Pentru a asigura elevii de obiectivitatea analizarii lucrarilor, e recomandabil ca acestea sa fie doar numerotate; o lista de corespondenta numar - nume va fi pastrata de elevi pana la aducerea lucrarilor corectate, cand se face identificarea lucrarilor. Procedura nu depinde de "miza'' testului, ci are in vedere strict obiectivitatea evaluarii
Trebuie retinut ca aspectul ingrijit al testului prezentat si buna organizare a conditiilor de rezolvare scad considerabil tensiunea pentru elevi si cresc valoarea testului
S-ar putea presupune, mai ales in cazul testelor care contin itemi de tip obiectiv, ca notarea vine aproape de la sine, dar lucrurile nu stau intotdeauna asa. Valoarea itemilor (numar de puncte) va fi stabilita in functie de importanta si relevanta lor pentru obiectivul de testat. Trebuie luata in considerare si ponderea fiecarui test in evaluarea finala.
La cateva zile dupa incheiera procedurii de stabilire a specificatiilor, e recomandabil sa revedeti inca o data tot testul si sa analizati fiecare hotarare luata. Acest lucru va va oferi o perspectiva generala si va scoate la iveala eventualele contradictii ce au trecut neobservate anterior.
Pentru itemii subiectivi este mai putin evident cum se face notarea, chiar daca obiectivul de evaluare a fost corect si clar stabilit. De exemplu, in cazul "redactarii unei scrisori oficiale de o pagina, cu respectarea normelor de ortografie, punctuatie si structurare a unui text oficial", cum vom evalua o lucrare care nu are greseli de ortografie sau de punctuatie, dar pe alocuri iese din registrul oficial? Dar una care pastreaza registrul oficial, dar are greseli de punctuatie? Cum vom aloca punctajul intr-o asemenea situatie? Vom pune pe acelasi plan greselile de ortografie si cele de punctuatie?
Daca gandim asa, vom proceda in consecinta si, oricat de tare si de raspicat am spune ca evaluarea face o simpla masurare, o cantarire a ceea ce poate el sa faca, elevul o va percepe ca pe o penalizare, ca la concursurile de gimnastica: combinatia de figuri are valoarea X, orice ezitare, imprecizie, greseala este penalizata si X devine X minus ceva. Adica, o evaluare negativa. Numai ca evaluarea curenta NU este un concurs. Evaluarea este deopotriva o reflectare a muncii elevului si a profesorului, o masurare a capacitatilor/ competentelor atinse de elev. In acelasi timp, ea ar trebui sa indice cu oarecare precizie si ce trebuie indreptat.
O evaluare pozitiva se poate realiza numai pe baza unor descriptori de performanta
Descriptor de performanta =
criteriu de evaluare + grad/ calitate
Sa presupunem ca vrem sa construim descriptori de performanta pentru obiectivul de evaluare mai sus mentionat, cel cu scrisoarea oficiala. Care ar fi criteriile? In primul rand elevul trebuie sa redacteze o scrisoare, nu o compunere oarecare. Trebuie, de asemenea, sa se gandeasca la un context oficial, sa demonstreze ca stapaneste structura unui astfel de text etc. In consecinta, trebuie sa estimam care ar fi treptele pe care le poate atinge, sa stabilim in ce consta un nivel minim si care ar fi nivelul maxim pentru fiecare criteriu. (vezi tabelul)
|
Criterii/valori |
Incadrare in subiect/ raspunde cerintelor |
Operare cu notiuni/ concepte |
Organizarea lucrarii |
Adecvarea registrului/ vocabular |
Impresie generala |
|
10 p. |
Perfect incadrat in subiect; a atins toate aspectele implicate de cerinta |
Utilizeaza corect toate conceptele/ notiunile necesare construirii demonstratiei |
Organizare foarte clara, inlantuire logica a ideilor care sunt foarte bine strucurate in paragrafe |
Registru adecvat pe tot parcursul textului, vocabular foarte variat |
Impresie puternica asupra cititorului; foarte convingator |
|
8 p. |
Bine incadrat in subiect; atinge aproape toate aspectele implicate de cerinta |
Utilizeaza corect aproape toate conceptele/ notiunile necesare demonstratiei |
Organizare destul de clara; buna inlantuire a ideilor |
Registru adecvat, vocabular adecvat |
Text convingator care impresioneaza cititorul |
|
6 p. |
Se incadreaza in subiect; atinge aspectele esentiale |
Utilizeaza conceptele esentiuale |
Incercare de organizare, dar pe alocuri confuza. |
Registru pe alocuri neadecvat, vocabular sarac |
Text convingator, dar neutru |
|
5 p. |
Oarecum in subiect, cu referire la cateva aspecte. |
Utilizeaza cu ezitari cateva dintre conceptele necesare |
Idei bune, dar nelegate |
Registru inconsecvent, vocabular sarac cu unele greseli |
Datorita ezitarilor, textul nu este convingator |
Daca o lucrare este perfect incadrata in subiect, utilizeaza corect aproape toate conceptele, dar organizarea este neadecvata, pe alocuri confuza, are registru si vocabular adecvate si are un text convingator, dar neutru va primi 10 + 8 + 6 + 6 + 6 = 36 p. Pentru traducerea acestor puncte in nota vom inmulti cu 2 si vom imparti la 10. Va rezulta: 72 p. = 7,20. Avantajul utilizarii descriptorilor de performanta consta in primul rand in posibilitatea pe care o ofera acestia de a indica mai precis aspectele asupra carora trebuie sa insiste elevul pentru ca astfel sa afle ce are de imbunatatit. La o eventuala ,,a doua sansa", el va stii ce are de indreptat: organizarea lucrarii (paragrafare, elemente de legatura etc.), evitarea repetarii acelorasi cuvinte si inlocuirea lor cu sinonime adecvate contextual. Aceste indicatii concrete si practice, specifice vor duce la crearea unui text convingator care impresioneaza cititorul si, evident, la marirea in mod corespunzator a punctajului.
Exercitiu
In tabelul de mai sus au fost marcate cu bold, la primul criteriu, modalitatile de exprimare a diferitelor niveluri. Identificati aceste elemente pentru celelelate criterii.
Aplicatie
Ce itemi semiobiectivi si subiectivi utilizati cel mai des in evaluarile elevilor? Construiti descriptori de performanta pentru una dintre ele.
Cat de greu e sa faci un test? Cu ce sa incep? Exista oare un drum mai neted si mai sigur?
2) Alegerea tipului de ABILITATI ce urmeaza a fi testate (cu atentie la cuplarea corecta a abilitatilor receptive ca stimul cu acelea reproductive: intelegere orala/ exprimare orala sau in scris, citit/ exprimare orala sau in scris).
3) Stabilirea CONTINUTULUI testului (de exemplu, la o limba straina: continutul lingvistic, zona de vocabular, structurile gramaticale; continut tematic: experienta umana cotidiana sau experienta personala a elevului sau/ si elemente de cultura si civilizatie din spatiul cultural respectiv - anglo-saxon, francez, german etc.).
4) Stabilirea FORMATULUI (ce va contine testul: un text de citit sau de ascultat, dimensiune; un text de scris, dimensiune, cat de complex; o conversatie, cat de complexa, cate minute, cat timp este alocat testului etc.).
5) Formularea INSTRUCTIUNILOR cat mai simplu si mai clar.
6) Alegerea tipului de MATERIALE necesare pentru elev (foaia de test, foaia de raspuns) si pentru profesor (harta, materiale pentru un experiment, banda audio, echipament de ascultare, text pentru dictare, formulare de notare, intrebari pentru conversatie/ interviu etc.).
7) Stabilirea SCHEMEI DE NOTARE (cate puncte se acorda pentru fiecare item
Profesorul care doreste sa stie cat de bine a performat un test sau cum sa interpreteze rezultatele obtinute ar trebui sa stapaneasca si cateva notiuni de statistica. Principiul de baza al statisticii ne arata ca daca un eveniment s-a repetat in trecut (in cazul nostru, un scor la un test) sunt sanse multe ca el sa se repete si in viitor. Acest lucru inseamna ca un anumit rezultat care s-a repetat la un test ne poate da informatii despre testul respectiv. Daca am putea sa ,,testam" testul inainte de a-l aplica la clasa, am putea sa aflam ce ,,merge" si ce nu ,,merge", ce nu este suficient de clar exprimat. S-ar putea sa fie dificil, atat din punct de vedere al timpului cat si al conditiilor materiale, sa aplicam un test in totalitate intai la o clasa paralela si abia apoi la clasa-tinta. Totusi, informatia despre testul pe care urmeaza sa il aplicam si de care avem absoluta nevoie se refera cel putin la: nivelul de dificultate, consecventa in notare si validitate, adica gradul in care masoara ceea ce si-a propus sa masoare. Gradul de dificultate al unui test este indicat de media scorurilor realizate. Un test este bun si sigur, daca grupuri similare de elevi obtin aceleasi rezultate, in medie, chiar daca sunt corectate de profesori diferiti. Validitatea de continut este data, dupa cum am aratat in Capitolul III, de claritatea instructiunilor, cu alte cuvinte se refera la faptul ca elevii inteleg si rezolva itemul in sensul in care a dorit examinatorul.
In revizuirea unui test trebuie avuta in vedere, de asemenea, orice deviere de la intentia initiala si analizarea cauzelor acestei devieri.
In preajma unei evaluari, un profesor ar trebui sa-si puna cel putin urmatoarele intrebari:
"Cum as putea sa <testez> testul inainte de a-l aplica? Daca il dau, chiar si pe bucatele, oare nu ii voi dezvalui continutul?
Aceste temeri sunt in buna parte justificate, dar nu trebuie sa constituie o piedica in efortul de a imbunatati testul. Putem, si este recomandabil sa o facem, sa dam instructiunile cu alt continut. Este o buna practica in vederea evaluarii atat pentru elevi cat si pentru profesor. Chiar parti din continut pot fi "incercate" pe elevi inainte de test, mai ales daca ne aducem aminte ce s-a discutat in Capitolul V: unele teste trebuie sa prezinte noi exemple de material predat (Care? Va amintiti?), iar altele trebuie sa prezinte acelasi material in contexte noi (Care? Va amintiti?). Deci, prezentand in diverse momente fie instructiunile fie o parte de continut al testului nu facem decat sa pregatim elevii pentru evaluare. Elevii trebuie invatati sa citeasca cu atentie instructiunile, dar in acelasi timp putem sa le facem sarcina mai usoara scriind instructiunile in asa fel incat sa le atragem atentia asupra elementelor importante.
Iata doar cateva reguli de respectat si care vor contribui la asigurarea calitatii testului
scrierea instructiunilor pe aceeasi pagina cu sarcina de lucru propriu-zisa;
scrierea cu caractere groase a unui cuvant cheie
exprimarea simpla.
La cele de mai sus se adauga si modul in care inregistram rezultatele, le analizam si le interpretam. Din analiza si interpretarea rezultatelor vom afla date importante despre performanta elevilor, dar si despre testul aplicat. Inregistrarea ordonata a rezultatelor la un test poate fi sursa de informatii spre imbunatatirea acelui test la o aplicare viitoare, in anul urmator, la un alt colectiv. De asemenea, rezultatele sunt si o dovada a evolutiei fiecarui elev. Va propunem un model practic de inregistrare a rezultatelor care ne permite sa analizam in acelasi timp rezultatele pe elev si pe item
Test (tip)..Data..Clasa..
Obiectivele .
Continuturi vizate..
Tipuri de itemi .
|
Nr. crt. |
Nume elev |
Item I Nr. pct./item |
Item II Nr. pct./item |
Item III Nr. pct./item |
Item X Nr. pct./item |
Total puncte/elev |
|
Total realizari / item |
Media pe clasa |
Informatia de deasupra tabelului este necesara atat pentru prezent (obiectivele mentionate se regasesc in continuturile itemilor), cat si pentru viitor (va fi mai usor sa identificam testul in portofoliul nostru de teste
Tabelul se citeste atat orizontal cat si vertical. Pe orizontala urmarim realizarile fiecarui elev; pe verticala culegem informatie despre colectivul de elevi in general, dar si despre test
Gradul de dificultate/ complexitate al itemilor poate creste de la inceputul testului spre sfarsit; putem considera ca un item este realizat si deci elevul "cunoaste/ poate sa realizeze ceva cu ceea ce cunoaste", daca rezolva corect cel putin 4/5 din item. Daca privim lucrurile din acest punct de vedere, cand am notat ca la itemul I 25 de elevi au rezolvat corect, nu insemna ca toti l-au rezolvat perfect, dar toti au obtinut cel putin 8 din cele 10 puncte alocate. Ramane sa analizam daca greselile manifestate (adica acea cincime) sunt intamplatoare sau au un anumit grad de repetabilitate intre elevi (pentru a sti cum sa organizam activitatea de recuperare). E important ca la itemii integrativi punctajul sa fie stabilit defalcat pe elemente de forma si elemente de continut.
Daca un item de la inceputul testului este realizat de foarte putini elevi sau daca unul de la sfarsit este realizat de toti elevii, atunci am gresit in gradarea dificultatii itemilor
Si ce daca? - ne putem intreba.
Reamintim ca doua dintre scopurile aplicarii unui test, si nu cele mai putin importante, au in vedere sa ajute elevii sa isi organizeze cunostintele si sa ofere o imagine, si noua, si lor, asupra nivelului de cunostinte si abilitati. In plus, scopul testului de plasament este sa stabileasca si o ierarhizare a elevilor potrivit abilitatilor dovedite. De aceea, pastrarea unui crescendo de dificultate este importanta.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2622
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
