DE UNITATE CURRICULARA: ORASUL MEU

DE UNITATE CURRICULARA: ORASUL MEU

LIMITE ALE DEFINIRII OBIECTIVELOR IN TERMENI COMPORTAMENTALI


In perioada 1975-1985 s-a impus, putin cate putin, ideea necesitatii de a depasi pedagogia bazata pe obiective strict comportamentaliste.
Nu se punea problema negarii totale a achizitiilor decisive pe care aceasta pedagogie le-a adus in domeniul reflectiei si actiunii educative si nici problema reantoarcerii la empirismul pedagogic.
Era vorba de o constientizare a limitelor si a consecintelor derivabile din modelul comportamentalist.
O prima limita si un prim repros a constat in aceea ca o formulare comportamentala a obiectivelor le face pe acestea sa aiba o durata scurta.
Ele vizeaza secvente scurte(parti de lectie), cu insusirea de catre elevi a unor cunostinte date, in majoritatea cazurilor, cunostinte de tip academic.
Intr-adevar, insistenta asupra secventelor, a fragmentarii, avansarea pas cu pas, meticuloasa, evaluarea fiecarei etape, au introdus o rigoare pana atunci necunoscuta in planificarea si proiectarea activitatii didactice si au sporit uneori intr-o maniera spectaculoasa eficacitatea invatamantului. Utilizarea taxonomiilor, reflectia asupra unor unitati de formare mai ample decat lectia, recursul la notiunea de obiectiv general au constituit pentru o perioada, elemente de corectie provizorie, dar ideea de termen scurt pare a fi intrinsec legata de tehnica de operationalizare si de formulare comportamentala a obiectivelor.
Numerosi autori insista pe revalorizarea notiunii de scop,deci de obiectiv pe termen lung.
De exemplu, V. si G. de Landsheree, analizand limitele conceptiei behavioriste (comportamentaliste) demonstreaza ca generarea unor obiective foarte limitate ca acelea propuse de R.F.Mager, duce lipsa de o analiza mult mai complexa a scopurilor si finalitatilor educatiei.
Ashan propune o tehnica de operationalizare a obiectivelor pedagogice in care accentul nu mai este pus pe rezultatele imediate ci pe scopuri de termen lung. (in.C.Birzea, 1979,p.165). Cezar Birzea, un alt specialist in obiective educationale nu spune altceva diferit, deoarece el distinge in tehnicile de operationalizare doua criterii dominante: componenta activitatii pedagogice imediate se raporteaza la 'performante' specifice unui anumit continut si unei secvente de invatare date; componenta scop se refera la directiile principale de formare pe termen lung. Cezar Birzea prefera componenta scop deoarece 'aceasta abordare integreaza rezultatele invatarii intr-un proces pe termen lung de insusire si dezvoltare a capacitatilor psihice'. (1979,p.60)
Aceste referinte succinte demonstreaza bine analiza facuta de diferiti autori. Tehnica formularii comportamentale, chiar daca are meritul operationalizarii si precizarii obiectivelor, risca sa duca la o mecanicizare a actiunii pedagogice pe termen scurt, impiedecand cadrele didactice sa reflecteze la ansamblul problematicii educatiei.
O a doua limita constatata se refera la faptul ca o formulare comportamentala a obiectivelor nu defineste clar obiectul invatarii.
N.F. Talisina (in Birzea, 1979 p.114-115) scria inca din 1968 : 'Definirea obiectivelor care descriu numai produsul final, rezultatul exterior pe care trebuie sa-l execute elevul, nu arata transformarile cu care opereaza activitatea psihica implicata'.
V. si G. de Landsheree (1979, p.217) fac urmatoarea observatie :'comportamentele finale nu vor fi, in cele mai multe cazuri, considerate in sine, ci vor fi acceptate ca singurele semne care probeaza 'rezultatele abstracte' intarite pentru a facilita comunicarea; aceste rezultate, 'constructe abstracte' sunt procese complexe non-observabile, deci non-comportamentale.
Formularea comportamentala tinde sa reduca actiunea pedagogica la aplicarea unor secvente scurte bine adaptate la formarea unor comportamente particulare.
Aceasta formulare 'atomizeaza' formarea in multiple formari partiale juxtapuse, considerand invatarea ca fiind lineara, comportamentale formate alipindu-se unul altuia, iar transferul de cunostinte si capacitati este ignorat. In acest fel procesul de invatamant capata o functie de dezintegrare a persoanei si personalitatii (D. Hameline).
Formularea comportamentala a obiectivelor privilegiaza fara indoiala aspectele cognitive si motrice simple, in defavoarea celor socio-afective sau complexe.
Articularea obiectivelor comportamentale cu finalitatile si scopurile se produce la intamplare (V. si G. de Landsheree se indoiesc de faptul ca ar exista o asemenea legatura).
Aceasta formulare multiplica obiectivele particulare pana la pierderea oricarei importante sau insemnatate, le face prea numeroase (cate 5-6 la fiecare lectie, 20-25 obiective comportamentale zilnic) putin comunicabile ( a le comunica elevilor nu inseamna ca le-au retinut sau inteles, si prin urmare, putin utilizabile de catre elevi. Exista riscul de a produce efecte de delasare, indiferenta, lipsa de motivatie si formalism.


DEFINIREA UNITATII CURRICULARE


In mod normal,planificarea anuala ar fi trebuit sa cuprinda un ansamblu de unitati curriculare ordonate astfel incat sa cuprinda obiectivele si continuturile tuturor disciplinelor din invatamantul primar. O asemenea planificare presupune doua etape fundamentale: distribuirea continuturilor invatarii de-a lungul intregului an si planificarea in timp a activitatilor de invatare si evaluare corespunzatoare. Daca in mod obisnuit,prima etapa se realizeaza de catre fiecare invatator prin distribuirea pe ore si lectii a continuturilor disciplinelor conform programelor scolare,planificarea activitatilor de invatare se face sub forma proiectelor de lectie inaintea fiecarei lectii si pentru fiecare disciplina in parte.
In acest fel invatatorul nu are,inca de la inceputul anului,o viziune globala a obiectivelor, a resurselor si a posibilitatilor de integrare a cunostintelor de la diferite discipline;totul se petrece secvential, de la o zi la alta, singura sansa a invatatorului de a asigura unitatea procesului de invatamant pe care-l conduce,fiind urmarirea continutului fiecarei discipline in parte.
Prin urmare, procesul de predare-invatare se bazeaza pe presupozitia ca insusirea continuturilor fiecarei discipline din planul de invatamant duce, in mod automat, la realizarea obiectivelor invatamantului primar, ceea ce este indoielnic. Asa cum am aratat in prima parte a acestei lucrari, largirea sferei obiectivelor, trecerea de la obiective formale, disciplinare,la obiective de actiune, globale, integratoare, presupune realizarea de activitati de invatare prin actiune, globale si integratoare.
Intrucat planificarea anuala si trimestriala urmareste doar continuturile fiecarei discipline in parte,este de la sine inteles ca integrarea lor in activitati de invatare complexe prin care se urmareste realizarea de obiective complexe, este aproape imposibil in timpul anului scolar, daca aceste activitati de invatare nu sunt gandite si planificate inca de la inceputul anului.


De asemenea, in mod obisnuit,evaluarea se face tot secvential, lectie de lectie, precum si prin lectii de recapitulare; de obicei se apreciaza si noteaza gradul de insusire a continuturilor, observabil in reproducerea acestora de catre elev. Ocaziile de aplicare si utilizare a acestor cunostinte in viata cotidiana a elevilor sunt extrem de rare. Am putea spune ca scoala nu se preocupa de ceea ce fac elevii cu cunostintele invatate, rolul ei este sa-i determine pe acestia sa le insuseasca, in speranta (presupusa) ca vor avea candva ocazia sa le foloseasca.
In acceptia noua, activitatile de evaluare trebuie prevazute si planificate inca de la inceputul anului impreuna cu cele de invatare cu care intra in complementaritate, evaluarea insasi fiind un moment al invatarii. Deoarece obiectivele propuse sunt diferite de cele anterioare, iar evaluarea se face in functie de obiective, procesul de planificare anuala devine parghia care coordoneaza intreaga activitate educationala. Este un proces complex in care continuturile sunt gandite in raport cu obiectivele, cu resursele de timp, spatiu si material disponiobile, cu particularitatile psihologice ale elevilor si colectivului, cu mediul fizic si social (comunitatea) in care se situeaza scoala.Aceste relatii in interiorul procesului de invatamant se pot planifica prin gandirea unor activitati de invatare grupate in unitati curriculare.

Unitatea curriculara este inteleasa ca o unitate de lucru asupra unei teme, unitate care se refera la un proces de predare - invatare articulat si complet. Intr-o unitate curriculara trebuie precizate obiectivele, continuturile, activitatile de predare - invatare si activitatile de evaluare.
Dezvoltarea si derularea acestor elemente trebuie sa tina cont de nivelele diferite ale elevilor, si sa se faca adaptarile necesare.

In conditiile concrete ale sistemului nostru de invatamant, o asemenea planificare din care se exclude lectia ca unitate spatio - temporala si este inlocuita cu activitati de predare - invatare grupate in unitati curriculare care se desfasoara pe parcursul uneia sau mai multor saptamani, este dificil de realizat si presupune
asumarea unor responsabilitati deosebite.
Totusi, ideea de a pune in practica o asemenea unitate curriculara si a urmari functionalitatea ei, efectul asupra elevilor, precum si nevoia de a face o propunere de schimbare care poate fi sau nu apreciata pozitiv, ne-au determinat sa incercam.

E timpul sa iesim din formalism si reguli impamantenite de vreo 40 de ani incoace.O propunere e totdeauna mai mult decat o demonstratie sau o descriere a ceea ce exista. O propunere implica asumarea unui risc , dar si a unei responsabilitati. Ea nu raspunde la intrebari de tipul ce, cum,cand,de ce. O propunere tinde sa dea un raspuns la o interogatie a schimbarii: de ce nu ? De ce nu si altfel? Si oare, nu schimbarea este caracteristica societatii contemporane ?

DESCRIEREA UNITATII CURRICULARE

Reflectand asupra temelor care sa permita abordarea continuturilor din programa asa cum fusesera planificate la inceputul anului am hotarat alegerea temei 'Orasul Baia de Arama'.Prin aceasta alegere am identificat un context care sa fie apropiat copiilor, sa aiba destule semnificatii si, in acelasi timp sa fie atractiv.

Initial ne propusesem tema 'Parcul' centrata pe problemele de poluare a mediului inconjurator, dar, intrucat continutul lectiilor planificate la 'Cunoasterea mediului inconjurator' se refera la materialele de constructii, am optat pentru tema 'Orasul'.

Caracteristicile acestei unitati ne permit:

* o motivare a elevilor pentru ca ,in activitatea fiecarui copil, orasul Baia de Arama este mereu prezent ca spatiu de joaca, de plimbare, de intalnire cu prietenii, de efectuat anumite munci la cererea parintilor,etc.

* o facilitare a procesului de cunoastere pornind de la perceptiile directe si de la reprezentarile copiilor, cu alte cuvinte, de la experienta personala a fiecarui copil.

` * favorizarea unei construiri progresive a cunostintelor, notiunilor, deprinderilor si atitudinilor care explica principalele fenomene din mediul inconjurator (fizic si social).


* o activitate globalizata care include diferitele discipline de la clasa a IV-a cu accent special pe aspecte ale educatiei in relatie cu mediul ambiental.

* modul cum a fost conceputa permite abordarea unitatii curriculare in timp de o saptamana, cu posibilitatea prelungirii fara a introduce o disfunctie in planificarea oficiala.

Tema generala a unitatii este studierea orasului ca aspect al realitatii inconjuratoare care permite formarea si dezvoltarea unor procedee de investigare a mediului.

In ansamblul activitatilor care se vor desfasura se pot stabili cateva grupuri destinate:

A) Un prim grup este constituit din activitatile referitoare la prezentarea globala a temei, prin care, pe langa faptul ca se realizeaza motivarea elevilor, se stabilesc impreuna cu acestia aspectele care se vor studia, modul de lucru, ceea ce este necesar, cum se va imparti timpul, adica se elaboreaza planul general de munca: pregatirea vizitei si motivarea pentru a initia si a aborda noi aspecte.

B) Un alt grup important de activitati il formeaza cele prevazute pentru vizita in oras, activitatile in afara salii de clasa, de culegere a datelor si informatiilor.

C) In grupul al treilea se includ activitatile care se realizeaza in clasa dupa vizita, in care se organizeaza datele culese, se analizeaza, se consulta manualele care ajuta la aprofundarea unor aspecte mai putin complete, precum si cele de sinteza si recapitulare.

CARACTERISTICILE SCOLII SI ALE ELEVILOR

Scoala primara din Baia de Arama dispune de doua cladiri asemanatoare situate la marginea orasului langa biserica si piata agroalimentara.
Dotarile sunt reduse ca si fondurile oferite scolii.
Spatiul curtii este relativ mic, daca nu luam in considerare curtea din spate care este neamenajata si neingradita astfel incat nu se stie unde se termina.


Invatatorii se inteleg in cancelarie, se ajuta reciproc, dar nu intervin unii in activitatile altora. Fiecare lucreaza cu propria clasa de elevi iar colaborarile sunt sporadice.

Relatiile cu parintii sunt frecvente, dar putin fructuoase datorita mentalitatii acestora si conditiilor socio-economice dificile carora trebuie sa le faca fata. Din aceasta cauza activitatile propuse cauta sa implice si alte persoane din comunitate (personal de la CEC, preotul orasului, constructori,etc).

In clasa a IV-a B sunt 17 elevi (11 baieti si 6 fete) provenind din medii socio-culturale foarte asemanatoare, cu doua exceptii;Birau George Adrian si Danciu Adrian Vasile, ai caror parinti sunt intelectuali, restul parintilor fiind muncitori, casnici sau someri.
Sociomatricea si sociograma clasei realizata cu ajutorul unor eleve de la Scoala Noramala 'Stefan Odobleja' din Drobeta Turnu Severin, ne releva o situatie relationala interesanta: liderul informal al clasei, elevul Juganaru Laurentiu Sandu este evitat de grupul Birau - Tudorescu - Stoian - Becheanu, care se izoleaza de restul clasei prin alegeri reciproce, desi, chiar in cadrul grupului se observa o respingere (Tudorescu il respinge pe Becheanu).De asemenea,intre elevii Bonculescu relatia este interesanta: in timp ce Delia si Anisoara se prefera reciproc,ambele il resping pe Bonculescu Irinel, care, la randul lui le respinge pe cele doua verisoare.Cauza trebuie cautata in relatiile lor din familie, in afara scolii.
Se observa, de asemenea,foarte clar neintegrarea in colectivul clasei, fie chiar intr-un grup izolat, a elevei nou venite Ciobanu Angela.
Activitatile ce se vor desfasura vor tine cont de aceste relatii cautand sa reduca tensiunile si sa propuna colaborare si cooperarea intre elevi care altfel isi sunt indiferenti.

ORGANIZARE SI RESURSE

Organizarea spatiului si timpului este flexibila intr-o forma care sa permita mobilitatea materialului in raport cu fiecare tip de activitate care se desfasoara, gruparea si regruparea elevilor pentru diverse activitati ( in grupe mici,mijlocii sau individual),orar flexibil cu activitati de durata mai lunga sau mai scurta in functie de natura activitatii.

Lucrul in sala de clasa se realizeaza cu intreg colectivul de elevi,pe grupe sau individual in functie de activitatile programate si de obiectivele care se urmaresc a fi realizate.

Clasa dispune de o harta a judetului realizata in anul anterior care poate fi utilizata pentru situarea orasului Baia de Arama in cadrul mai larg al judetului si apoi al tarii.

Pentru prelucrarea acestei unitati curriculare am avut nevoie de urmatoarele materiale:

* planuri ale orasului Baia de Arama
* harti din carton cu judetele tarii
* fotografii cu diverse edificii ale orasului Baia de Arama
* diverse formulare de la CEC
* celuloid,lemn,piatra,hartie,chibrituri,lut
* instrumente de percutie
* casetofon si casete

CONTINUTURI

In continuare sunt expuse continuturile concrete care se prelucreaza in aceasta unitate curriculara.S-a cautat, pe cat posibil sa se pastreze aceleasi continuturi prevazute in planificarea trimestriala.

Nu toate continuturile sunt abordate cu acelasi grad de aprofundare. Unele se utilizeaza pentru prima data, altele se utilizeaza pentru aprofundare si consolidare.

Principala dificultate intampinata in descrierea acestor continuturi consta in aceea ca in programa scolara pentru clasele I - IV continuturile sunt date numai sub forma unor notiuni si cunostinte, lipsind procedurile, priceperile, deprinderile si atitudinile, care, conform pedagogiei, fac parte din continutul invatamantului.
De aceea am resimtit nevoia de a completa continuturile din programa cu unele noi vizand deprinderile si atitudinile de prelucrat si urmarit in timpul activitatilor.


In domeniul Limbii si Literaturii

Texte: * Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, de Mihai Eminescu
* Privighetoarea, de Ioan Al.Bratescu-Voinesti
* Completarea foilor de depunere si restituire tip CEC
* Timpurile verbului: trecut,prezent,viitor
(Aceste titluri integreaza continuturi grupate in citire, lectura, compunere si gramatica).

Intrucat aceste titluri nu ne dau decat o vaga idee asupra a ceea ce se doreste, incercam o detaliere a continuturilor dupa criteriul clasificarii acestora in:
1. Fapte, concepte, principii
2. Proceduri
3. Atitudini, valori si norme
Prin urmare, continuturile din domeniul Limbii si Literaturii pot fi:

1. * Texte literare (poezie,proza-povestire)
* Texte neliterare - foile de depunere si restituire CEC
* Pronuntie, intonatie, ritm
* Analiza si reflectie asupra limbii romane

2. * Intelegerea textelor scrise plecand de la propriul bagaj de experiente, sentimente si cunostinte relevante.
* Producerea de texte scrise (compuneri si completare de formulare)
* Stapanirea structurilor limbii, analizand consecintele schimbarilor acestor structuri(timpurile verbale) asupra sensului mesajelor

3. * Sensibilitate,deschidere si flexibilitate fata de exprimarile celorlalti
* Interes si respect fata de normele de interactiune verbala( conversatii, mese rotunde, grupuri de lucru,etc)
* Valorizarea textelor scrise ca sursa de imbogatire a sentimentelor
* Interes pentru exprimarea opiniilor proprii si pentru participarea la comentarea in colectiv a lecturilor.


In domeniul Cunoastera mediului inconjurator:

* Materiale de constructii
1. Fapte,concepte,principii
* Tipuri de constructii in orasul Baia de Arama
* Principalele materiale de constructii utilizate
* Rezistenta materialelor de constructii in timp

2. Proceduri
* Planificarea si realizarea de observatii de teren
* Observarea sistematica a constructiilor din orasul Baia de Arama
* Recoltarea si clasificarea principalelor materiale de constructie
* Observarea activitatilor umane relative la constructii
* Localizarea si orientarea pe plan
* Citirea si interpretarea hartilor

3. Atitudini, valori si norme
* Grija si respect fata de constructii
* Valorizarea muncii in constructii pentru importanta sociala a ei
* Valorizarea constructiilor arhitecturale vechi.

In domeniul Matematicii

* Metode de rezolvare a problemelor: metoda comparatiei, a falsei ipoteze, a mersului invers

1.Fapte,concepte,principii
* Metode de rezolvare a problemelor aritmetice
* Operatii aritmetice: adunarea, scaderea, inmultirea, impartirea

2.Proceduri
* Automatizarea algoritmilor de calcul prin inmultire si impartire
* Utilizarea de strategii personale de calcul mintal
* Rezolvarea in grupe de lucru a problemelor aritmetice
* Identificarea de probleme in viata cotidiana in care intervin operatiile aritmetice
* Citirea,interpretarea si construirea de planuri si machete
* Recoltarea si inregistrarea de date asupra cladirilor (constructiilor) utilizand tehnici elementare de masurare si raportare.

3.Atitudini, valori, norme

* Rigoare si exactitate in realizarea calculelor
* Interes pentru informatiile si mesajele de natura numerica
* Curiozitate pentru identificarea de forme geometrice in constructii si materiale de constructii
* Sensibilitate si placere in elaborarea si prezentarea ingrijita a planurilor si machetelor.

In domeniul Educatiei Artistice

* Compozitii aplicative in nuante de culori si organizarea spatiului plastic
* Realizarea de motive decorative
* Combinatii ritmice in patru timpi
(Educatia artistica imbina continuturile educatiei plastice, compozitiilor aplicative si muzicii)

1.Concepte si fapte

* Tehnici si materiale de compozitie plastica
* Etapele procesului de elaborare a unei machete, planificare, realizare si valorizare
* Variatii si culori
* Dimensiuni si proportii
* Masura si timpul

2.Proceduri

* Observarea si analiza de peisaje urbane
* Selectarea de materiale si tehnici pentru realizarea unei machete a orasului
* Manipularea de materiale diverse (hartie, lemn, piatra, acuarele,etc) pentru a le cunoaste calitatile expresive, in relatie cu obiectul de lucru
* Colaborarea cu ceilalti in realizarea de compozitii aplicative
* Interpretarea miscarii adecvate ritmului (patru timpi).

3.Atitudini, valori si norme

* Satisfactie pentru realizarea unui proces de creatie artistica intr-un mod din ce in ce mai autonom
* Dorinta de explorare a posibilitatilor de productie artistica prin tehnici variate si cu materiale diverse
* Dispozitia pentru a-si coordona propriile actiuni cu ale celorlalti in scopuri expresive si estetice.

In domeniul Istoriei si Educatiei moral - civice

* Marea Unire. Romania Mare
* Nu traim pe o insula pustie.

OBIECTIVE CURRICULARE

Tinand cont de capacitatile propuse in obiectivele generale din prima parte a lucrarii, respectand, in acelasi timp si obiectivele generale propuse de programa scolara, luand in considerare continuturile concrete alese pentru aceasta unitate curriculara, ne propunem sa lucram urmatoarele obiective didactice:

1. A intelege mesaje orale si scrise, care exprima sentimente, trairi, a le relationa cu propriile idei si experiente, a le interpreta si valorifica in mod critic.

2. A utiliza limbajul oral pentru a schimba idei, experiente si sentimente in discutii, dezbateri, mese rotunde, limitandu-si timpul de expunere al fiecaruia, emitand intrebari asupra temei, raspunzand la intrebari concrete care i se pun si respectand ideile si opiniile diferite de ale sale.

3. A utiliza diferite resurse expresive pentru a interpreta si a transmite informatii si stari afective in timpul studierii orasului prin descrieri de constructii si locuri, prin naratiuni in care se utilizeaza timpurile verbale , prin relatari de povestiri si intamplari, recitari, resurse sonore si decoratiuni plastice.

4. A utiliza startegii personale si/sau comune pentru realizarea de calcule aritmetice si rezolvarea de probleme.

5. A utiliza tehnici elementare de recoltare a datelor pentru a obtine informatii despre materialele de constructie utilizate si a le reprezenta intr-o forma grafica, numerica sau prin modelare.

6. A studia cateva din materialele de constructii utilizate in orasul Baia de Arama, stabilind caracteristicile fiecaruia si a identifica transformari produse in materialele de constructie de-a lungul timpului.

7. A proiecta si a adresa intrebari privind rolul banilor si a institutiilor bancare, in dezvoltarea orasului, si a imagina noi constructii si locurile unde ar putea fi amplasate.

8. A observa si a identifica relatii interumane in prezent si in trecut, in activitati curente sau istorice.

9. A descoperi lumea sonora a orasului si imprejurimilor, identificand sursele sunetelor si a exprima in diferite forme de expresie (oral,scris,gestual, plastic, muzical) trairile personale fata de aceasta.

10. A reprezenta elementele realitatii cu ajutorul cunostintelor plastice si aplicative achizitionate.

11. A utiliza si explora materiale diverse cu scopul de a le cunoaste proprietatile si posibilitatile de utilizare.

ACTIVITATI

O unitate curriculara organizata in jurul unei asemenea teme poate propune activitati care se pot desfasura de-a lungul a mai multor saptamani.
Constrangerile la care ne-a supus programa oficiala si manualele, ca si formele de organizare a invatamantului pe lectii ne-au determinat sa reducem activitatile unitatii curriculare la o saptamana.
In acest fel, activitatile propuse au fost grupate in jurul a patru mari axe:

A) Activitati grupate in jurul planului orasului Baia de Arama si in jurul hartilor

B) Activitati in jurul materialelor de constructie

c) Activitati in jurul textelor scrise

D) Activitati manuale si motrice

Ordinea de desfasurare a activitatilor se fixeaza intr-un cadru general, urmand a fi aranjate in functie de situatiile concrete ivite in urma deliberarii elevilor.
Activitatile nu pot fi considerate separat, ele decurg unele din altele, se completeaza, se combina, astfel incat descrierea de mai jos este mai degraba didactica.


Grupa A)
1. Discutie asupra orasului Baia de Arama.
2. Elaborarea planului orasului Baia de Arama
- Se va lucra in echipe de cate patru elevi apoi se vor compara realizarile, se vor completa si se va alege cel mai corect plan, care, apoi, va fi comparat si completat cu cel de la primarie.

3. Situarea orasului Baia de Arama pe harta judetului si pe harta tarii.

4. Discutii asupra hartii Romaniei Mari
- Lectia de istorie: Marea Unire.

5. Jocuri de compunere (intregire) a hartii Romaniei (pentru usurinta, judetele provinciilor istorice romanesti sunt colorate diferit: Transilvania - rosu, Principatele Romane - galben, Basarabia si Bucovina - albastru).

6. Jocul matematic 'Cine ajunge primul'.
- Jocul presupune rezolvarea a patru probleme utilizand cele patru tipuri de metode studiate: metoda comparatiei, metoda figurativa, metoda mersului invers si metoda falsei ipoteze.
Echipele avanseaza spre centrul orasului pe masura rezolvarii problemelor gasite pe traseu (vezi anexa).
Invatatorul supravegheaza activitatea, corectitudunea rezolvarilor, de indrumari si sfaturi, pune intrebari si raspunde la intrebarile elevilor.

7. Pregatirea vizitei in oras.

Se raspunde la intrebarile :
- Ce vom vizita ?
- Ce vom urmari ?
- Cu cine ne vom intalni ?
- Ce intrebari vom adresa ?
- Cum vom inregistra datele ?
- De unde sa incepem ?

Raspunsurile alternative se noteaza, urmand ca alegerea celor considerate mai bune sa se faca prin discutii si punere de acord.
- se elaboreaza fise de recoltare a datelor:
- echipa nr.1 va nota materialele folosite la constructii (exterioare si interioare)
- echipa nr.2 va recolta probe din diferite materiale de constructii
- echipa nr.3 va elabora chestionarul pentru CEC.

8. Discutarea regulilor de circulatie care trebuie respectate in timpul deplasarii in oras.

GrupaB)
1. Recoltarea de mostre de materiale de constructii utilizate in oras.
2. Identificarea si clasificarea materialelor colectionate :
- etichetare
- origine,descrierea locului
3. Observarea materialelor colectionate:
- proprietati
- aplicatii posibile
- transformari suferite de-a lungul timpului
4. Inregistrarea observatiilor in caiete
5. Rezolvarea de jocuri - concurs - matematice distractive (Plantam arbori in oras, Case si blocuri) pentru consolidarea operatiilor aritmetice (vezi anexa).
6. Observarea si analiza interioarelor si exteriorului diferitelor tipuri de constructii din oras.

GrupaC)

1. Lectura 'Privighetoarea' de Ioan Al.Bratescu Voinesti.
2. Audierea inregistrarii cantecului privighetorilor (Inregistrarile au fost facute dimineata devreme in curtea bisericii).
Improvizari de motive muzicale si ritmice.
3. Analiza aspectelor lecturii:
- personaje
- actiune
- vocabular
- ortografie
4. Comentarii si judecati personale asupra textului citit.
5. Sistematizarea opiniilor si transcrierea in caiete.
6. Lectura si memorizarea poeziei ' Ce-ti doresc eu tie,dulce Romanie' de Mihai Eminescu.
Aceasta activitate se va face in legatura cu activitatile 4 si 5 din grupa A).
7. Recitarea poeziei si aprecieri asupra:
- accentului
- intonatiei
- pauzelor
-ritmului,etc
8. Productia de compuneri:- Vom vizita orasul nostru- utilizarea timpului verbal, viitorul (ziua I)
- vizitam orasul si notam observatiile - folosirea timpului verbal,prezentul
- ce-am vizitat in oras ?- folosirea timpului verbal, trecutul.
9. Analiza compunerilor.Identificarea timpurilor verbale in raport cu momentul unor actiuni reale.
10. Combinarea compunerilor si realizarea unei compuneri colective model:
' Nu traim pe o insula pustie'
11. Interviu la CEC pe baza chestionarului : Circuitul banilor.
12. Completarea de formulare de depunere si restituire a banilor la CEC.
13. Dramatizare.Jocul 'De-a CEC-ul'.Elevii joaca roluri de casier,depunatori,investitori,etc.si imagineaza diferite scopuri si solutii pentru utilizarea eficienta a banilor.

Grupa D)

1. Planificarea procesului de elaborare a machetei orasului Baia de Arama ca produs artistic
- ce materiale vom folosi
- ce dimensiuni va avea macheta
- ce culori vom folosi
- distribuirea sarcinilor
2. Colectarea si preluicrarea (decuparea, lipirea, colorarea,etc.) materialelor (lemn,celuloid,piatra, hartie,
carton, lame,cutite,nisip,acuarele,etc.)
3. Manipularea materialelor pentru cunoasterea proprietatilor acestora.
4. Analiza culorilor pentru a le utiliza in mod adecvat.
5. Concursuri in curtea scolii:
- sarituri la coarda - fetele
- aruncari cu mingea - baietii
6. Expunerea machetei in holul scolii si prezentarea ei celorlalti elevi din scoala.


EVALUAREA UNITATII CURRICULARE

Ca instrument educativ evaluarea se impune cu necesitate pentru a analiza daca activitatea educativa se potriveste realitatii elevilor, daca s-au urmarit obiectivele propuse si ce adaptari trebuie facute in programarile ulterioare de unitati curriculare.

Nu trebuie luata in considerare numai evaluarea elevilor, ci a intregului proces de predare- invatare. Pe de o parte se va evalua procesul de invatare a elevului, si nivelul de realizare a obiectivelor propuse, iar pe de alta parte se vor evalua toate elementele care intervin in procesul de predare - invatare (activitatea invatatorului, adecvarea resurselor,distribuirea timpului, impartirea continuturilor,etc.) cu alte cuvinte, functionalitatea unitatii curriculare.

EVALUAREA ELEVILOR

Evaluarea propusa in aceasta unitate didactica este o evaluare formativa, integrala si realizata cu ajutorul elevului insusi. Ea face parte din procesul de predare - invatare, si de aceea observatiile efectuate servesc la imbunatatirea acestui proces, la depasirea dificultatilor intampinate de elev si la valorificarea castigurilor realizate.

Pentru aceasta se planifica diverse activitati de evaluare care se vor utiliza intr-o forma combinata:

a) Observarea directa

Permite evaluarea gradului de participare a fiecarui elev la sarcinile de lucru, a obisnuintelor de lucru, a corectitudinii si preciziei exprimarii orale, a atitudinii in dezbateri si discutii, a acceptarii normelor si regulilor stabilite in grup, a utilizarii notiunilor invatate,etc.
Acest tip de evaluare se poate face global sau compartimental pe baza unor planuri de observare.

b) Productiile elevilor

Permit evaluarea unor aspecte, cum ar fi: corectitudinea exprimarii scrise, intelegerea textelor, utilizarea normelor ortografice, ordinea si curatenia in desfasurarea unor activitati, organizarea si structurarea activitatilor. Este recomandabil a se obisnui elevii cu autoevaluarea pe baza acestor productii, indicandu-li-se clar criteriile de evaluare.

c) Chiar activitatile de predare - invatare

In mod concret in aceasta unitate curriculara, dialogurile cu elevii vor permite detectarea cunostintelor pe care le poseda, a deprinderilor de lucru, a intereselor si motivatiilor. Trebuie acordata o atentie speciala descoperirii diferentelor personale de la care se poate porni.
Activitatile in comun, permit prin intermediul modului de utilizare a cunostintelor sa se determine gradul de achizitie a acestora.
Participarea elevului impreuna cu invatatorul la elaborarea unor planuri de lucru si la evaluare, il ajuta sa constientizeze in mod progresiv achizitiile facute si modul cum le-a realizat, iar invatatorului ii da posibilitatea sa prevada in ce masura elevul isi va insusi noile notiuni, proceduri si atitudini.
Activitatile de sinteza si de rezumare ne informeaza asupra capacitatii de organizare a ideilor si de structurare a informatiilor.
Dezbaterile, lucrul in echipa si vizitele in oras sunt cele mai indicate momente in care se evalueaza atitudinile care se manifesta cu dificultate in alte tipuri de activitati (coerenta in gandire si argumentatie, respectul fata de ideile altora,etc).
Proiectarea si realizarea machetei orasului permit evaluarea capacitatilor creative si de organizare ca si a deprinderilor si priceperilor manuale.
Jocurile matematice ne dau posibilitatea sa surprindem capacitatea de a utiliza strategii personale precum si vigoarea si precizia calculului.

EVALUAREA FUNCTIONARII UNITATII CURRICULARE

Un prim aspect al acestei evaluari consta in a vedea daca activitatile au fost adecvate pentru realizarea obiectivelor propuse si daca au raspuns intereselor elevilor si diferentelor individuale.

In acelasi timp se evalueaza materialele utilizate si realizate, distribuirea temporala a activitatilor, continuturile selectionate si secventializarea lor, metodele utilizate, activitatea invatatorului,etc.


Pe baza tuturor informatiilor obtinute prin evaluare se vor lua decizii asupra necesitatii (sau a lipsei de necesitate) introducerii de schimbari in unitatile curriculare viitoare.


ANEXA 1

METODA FIGURATIVA

In clasa a V-a de la Scoala Baia de Arama daca fiecare elev se aseaza intr-o banca raman 14 elevi in picioare. Daca se aseaza cate 2 elevi intr-o banca raman 3 banci libere. Cate banci si cati elevi sunt in clasa a V-a ?

Din analiza primei parti a enuntului desprindem ca multimea elevilor si multimea bancilor pot fi organizate astfel: fiecarui elev ii corespunde o banca, situatie in care 14 elevi raman in picioare
a) figuram aceasta situatie convenind sa reprezentam banca printr-un dreptunghi si elevul printr-un cerc:




b) distribuim cate unul dintre cei 14 elevi ramasi in piciaore in cate o banca.Se observa ca acestia vor ocupa 14 banci, deci se vor completa cu ei 14 banci cu cate 2 elevi.




c) pentru ca trebuie sa ramana trei banci libere inseamna ca din bancile cu un copil s-au ridicat inca 3 elevi care au completat ca si ceilalti colegi ai lor trei banci cu 2 elevi.
Recapituland, avem 14 banci cu cate 2 elevi completate din cei 14 elevi ce erau in picioare si inca 3 banci cu 2 elevi completate prin ridicare din 3 banci care trebuiau sa ramana libere.Deci in clasa sunt:
14 + 3 + 3 =20 banci si
20 + 14 = 34 elevi.

METODA COMPARATIEI

17 saci cu faina si 26 saci cu cartofi cantaresc 2764 kg.35 saci cu cartofi si 17 saci cu faina cantaresc 3250 kg.
Cat cantareste un sac cu cartofi si cat un sac cu faina?

Asezam datele problemei in felul urmator:

17 saci cu faina ..26 saci cu cartofi..2764 kg
17 saci cu faina ..35 saci cu cartofi..3250 kg
Comparand marimile observam ca numarul sacilor cu cartofi a crescut cu 9 = 35 - 26 , iar numarul kilogramelor cu 486 = 3250 - 2764
Deci , 9 saci cu cartofi cantaresc 486 kg
Greutatea unui sac cu cartofi: 486 : 9 = 54 kg
Greutatea a 26 saci cu cartofi: 26 x54 = 1404 kg
Greutatea a 17 saci cu faina :2764 - 1404 = 1360 kg
Greutatea unui sac cu faina : 1360 : 17 = 80 kg

METODA MERSULUI INVERS

Pentru a repara o casa s-a folosit ciment, nisip de doua ori mai mult decat ciment, cu 20 kg mai putin pietris decat nisip si var cu 30 kg mai putin decat pietris,adica 150 kg.
Ce cantitati de ciment, nisip si pietris s-au folosit?

Incercam sa reprezentam printr-un desen cantitatile de materiale de constructie folosite:

ciment
nisip
pietris
var

Daca cantitatea de var este mai mica cu 30 kg decat cea de pietris, putem afla cantitatea de pietris:
150 kg + 30 kg = 180 kg

Cantitatea de nisip este cu 20 kg mai mare decat cantitatea de pietris :
180 kg + 20 kg = 200 kg

Cantitatea de ciment rezulta din informatia din enuntul problemei ca fiind de doua ori mai mica decat cea de nisip, adica:
200 kg : 2 = 100 kg

METODA FALSEI IPOTEZE

In orasul Baia de Arama sunt in total 172 apartamente.Unele apartamente au cate 2 camere, iar altele au cate 3 camere.
In total sunt un numar de 380 camere.
Cate apartamente sunt cu 2 camere si cate cu 3 camere?


Presupunem ca toate cele 172 apartamente au cate 2 camere, deci,in total:
172 x 2 = 344 camere

Datele problemei ne spun ca in total sunt 380 camere, deci apare o diferenta de :
380 - 344 = 36 camere

De unde apare aceasta diferenta ? (De la diferenta dintre un apartament cu 3 camere si unul cu 2 camere)
3 - 2 = 1 camera

Impartind cele 2 diferente, obtinem cate apartamente sunt cu 3 camere
36 : 1 = 36 apartamente cu cate 3 camere
172 - 36 = 136 apartamente cu cate 2 camere