Consiliere Scolara si Orientare in Cariera

Proiect Consiliere Scolara si Orientare in Cariera

Asumptii teoretice

Pentru realizarea acestui proiect am ales ca si model teoretic "Teoria ciclurilor de dezvoltare si a cadrului de viata", realizat de catre Super (Life Span, Life Space; Super, 1957; Super, Savickas&Super, 1996). Acest sistem teoretic include elemente developmentale, mai exact considerarea aspectului longitudinal al carierei, elemente contextuale, adica recunoasterea rolulilor pe care un subiect le indeplineste in fiecare din etapele vietii si conceperea carierei ca unul din rolurile pe care le indeplineste o persoana pe parcursul vietii. Ideea centrala a acestui model este ca dezvoltarea vocationala implica o serie de decizii succesive, optiunea vocationala fiind momentul culminant al deciziilor si reprezinta implementarea conceptiei de sine a persoanei. Conform modelului exista o serie de stadii ale dezvoltarii vocationale, pornind de la etapa de crestere, din copilaria timpurie, trecand prin etapele de explorare, stabilizare si mentinere a carierei, finalizandu-se cu dezngajarea la varste inaintate, fiecare stadiu impunand anumite sarcini de dezvoltare, trecerea de la un stadiu la altul purtand denumirea de "maxi-cicluri", aceasta fiind secondata de reluarea anumitor cicluri care se numesc "mini-cicluri".

Desi logica si intuitiva, teoria lui Super sufera neajunsurile oricarei cercetari developmentale intampinand dificultati precum: cercetarea transversala, utilizarea reactualizarii retrospective sau circularitatea definitiilor date stadiilor.

Particularitati ale elevilor din ciclul de scolarizare selectat

Am ales pentru detalierea strategiilor de aplicare a modelului selectat in sistemul educational din Romania ciclul liceal de scolarizare.

Conform teoriei lui Super elevii din stadiul liceal de scolarizare se afla in etapa de explorare, care se caracterizeeaza prin cristalizarea, specificarea si implementarea optiunilor vocationale. In aceasta etapa elevii isi evalueaza abilitatile si valorile, optand pentru un domeniu general (cristalizarea), ei specifica ulterior aceasta optiune (specificarea) si urmaresc implementarea optiunii. De asemenea ei isi dezvolta abilitatile specifice, colecteaza informatii relevante pentru domeniul ales si au tentative de munca prin experiente academice si experiente directe, dar acestia au de asemenea si activitati recreative.

Curriculum-ul scolar in aceasta etapa este reprezentat atat prin curriculum-ul nucleu, care cuprinde acel set de elemente esentiale pentru orientarea invatarii la o anumita disciplina si reprezinta unicul sistem de referinta pentru diversele tipuri de evaluari si examinari externe, cat si prin curriculum-ul extins si cel optional.

Modalitatile de predare-invatare utilizate preponderent in ciclul liceal de scolarizare se bazeaza pe paradigma centrarii pe elev, care sustine ca elevul are un rol central si activ in invatarea academica, acesta fiind inteles ca autor al propriului sistem de cunostinte, rolul profesorului rezumandu-se la monitorizare si minim control. Instructia individualizata, invatarea prin descoperire, discutiile de grup, activitatile de grup, invatarea prin cooperare, predarea reciproca, sunt metode de predare-invatare folosite in cadrul paradigmei centrarii pe elev.

Cu toate ca utilizarea metodelor de predare din cadrul paradigmei centrate pe elev este preponderenta si in acelasi timp si dezirabila, acestea nu sunt singurele metode utilizate in prezent in cadrul invatamantului liceal din Romania. Uneori chiar indicat fiind, alteori din comoditate, profesorii utilizeaza in cazul predarii metode precum: expunerea si explicatia, chestionarea si activitatile independente sau temele pentru acasa, care fac parte din cadrul paradigmei centrate pe profesor, unde profesorul are un rol central si este inteles ca o sursa de informatii, iar elevul drept un receptor pasiv care invata aceste informatii. Profesorii experti reusesc sa imbine cu succes metodele de predare-invatare aferente ambelor paradigme cu rezultate deosebite pe tot parcursul ciclului de scolarizare amintit.

Detaliere strategii de implementare aplicativa

Asa cum am mai amintit, conform modelului dezvoltat de catre Super elevii din ciclul de scolarizare ales pentru detalierea strategiilor aplicative se afla in perioada de explorare, domeniul relevant in aceasta etapa fiind autocunoasterea care reprezinta o componenta esentiala in procesul de planificare a carierei. Aceasta urmareste conturarea conceptiei de sine a persoanei prin explorarea si structurarea informatiilor despre propria persoana, relevante in acest sens fiind interesele, valorile, aptitudinile si personalitatea.

Astfel o prima strategie de implementare a modelului lui Super in sistemul educational din Romania ar putea fi identificarea intereselor elevului, strategie care face parte din gama de servcii legate de educatia pentru cariera. Interesele reprezinta factori motivationali esentiali in alegerea carierei si determina gradul de satisfactie si performanta pe care elevul le realizeaza in activitatile pe care le desfasoara. Totodata este cunoscut faptul ca interesele sunt determinate atat de factorii genetici pe de o parte, cat si de oportunitatile de invatare, pe de alta parte.

Cunoasterea si identificarea intereselor reprezinta o etapa esentiala in procesul de explorare, etapa in care se afla elevii din ciclul liceal de scolarizare. Super considera ca interesele vocationale sunt achizitionate in primul rand prin experienta, aceasta presupunand incercari si tentative de munca, specifice etapei de explorare.

Astfel cunoasterea intereselor vocationale, dupa ce acestea au fost identificate, orienteaza tentativele de munca in domeniul care este cel mai mult agreat de catre elev si usureaza considerabil procesul de exploatare pe de o parte, iar pe de alta parte cunoasterea si stabilirea clara a intereselor vocationale ajuta la progresul procesului de explorare prin trecerea la un nivel superior al acesteia. In acelasi timp congruenta dintre interesele elevului si scoala sau profesie determina satisfactie academica sau profesionala, stabilitate, un nivel scazut al stresului si performanta. In acest stadiu, in care elevul "lupta" pentru a-si dobandi identitatea si manifesta inca anumite tendinte egocentrice care se manifesta in relatiile cu autoritatea, in acest caz profesorii, explorand incontinuu si confruntandu-se cu numeroase dificultati de adaptare, are nevoie de indrumare, de ajutor in conturarea si descoperirea intereselor sale vocationale.

In primul rand, un rol in identificarea intereselor vocationale ar putea sa-l joace componenta genetica, cunoscut fiind faptul ca intre 30 si 50% din varianta intereselor vocationale este atribuita factorilor genetici.

Urmatorul pas in identificarea intereselor vocationale il reprezinta determinarea activitatilor preferate de catre elev, prin intermediul observatiei, urmarindu-se directia spre care acesta se indreapta, preferintele lui pentru persoane, date, idei, si incercand sa conturam domeniul de activitate spre care acesta are tendinta sa se orienteze.

In urma definirii domeniului de activitate preferat si a stabilirii tipului de interese, care se poate realiza cu ajutorul modelului propus de Holland, urmeaza orientarea elevului preponderent spre domeniile indicate de catre tipul de interese identificat, prin conferirea de sarcini si implicarea in activitati care tin de latura spre care se orienteaza interesele acestuia, urmarind congruenta dintre interesele vocationale si cariera spre care elevul se indreapta.

O a doua strategie de implementare a modelului propus de Super in sistemul educational este legata de explorarea traseelor educationale si profesionale si se refera la colectarea de informatii referitoare la oportunitatile educationale si la ocupatii prin intermediul experientei directe. Aceasta strategie face parte din tipul de servicii care tin de consilierea in cariera.

Experienta directa presupune obtinerea de informatii nemijlocite despre domeniile de interes investigate si ofera elevilor posibilitatea de a-si testa reactia afectiva fata de mediul activitatii respective, aceasta putand fi dobandita prin realizarea unor activitati de voluntariat, asistenta la cursuri si proiecte, munca pe perioada vacantei, sau observarea unei persoane in timpul realizarii unei sarcini, toate aceste activitati incadrandu-se perfect in etapa de explorare in care se afla elevii din stadiul liceal, conform modelului conceput de catre Super. Aceasta este cea mai   relevanta si mai productiva sursa de explorare, atat pentru stadiul in care se afla elevii din liceu, cat si pentu cadrele didactice care se ocupa de formarea acestora, deoarece explorarea directa ofera informatii care nu pot fi obtinute prin intermediul altor surse de exploatare, ea stimuleaza si orienteaza elevii, actionand la nivelele afectiv si comportamental si se pliaza perfect pe etapa de exploatare din modelul lui Super.

Experienta directa se obtine predominant prin intermediul activitatilor extracurriculare, astfel este indicat ca in urma identificarii intereselor vocationale elevii sa fie orientati spre activitati precum: voluntariat, asistarea la proiecte, sau munca in timpul vacantei, in functie de preferintele acestora si sa se urmareasca traseul de realizarea al sarcinilor pe care le au de realizat, dar si progresul realizat de catre acestia in sarcini.

Planificarea si atribuirea sarcinilor se realizeaza in cadrul orelor de consiliere incluse in cadrul curriculei scolare, tot atunci fiind administrate elevilor teste care sa dezvaluie orientarile lor in cariera.

Bibliografie

Suport de curs Consiliere in cariera, Lect. Univ. Dr. Mih Viorel; Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

Suport de curs Psihologie scolara, Lect. Univ. Dr. Mih Viorel; Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

https://cnc.ise.ro

www.edu.ro