DIDACTIC Clasa a IX-a Educatie muzicala Ritmul si metrica

DESFASURAREA ACTIVITATII DIDACTICE

Evenimentele lectiei

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Metode si procedee didactice

Obs

ale prof.

ale elevilor

CAPTAREA ATENTIEI

Profesorul propune elevilor sa-si imagineze o situatie placuta si relaxanta(ex.,ca se afla la malul unui rau), apoi le cere sa execute cateva exercitii de respiratie;

Profesorul propune un exercitiu de omogenizare vocala, pe fiecare sunet al gamei Do, pe silabele: mi, me, ma, mo, mu;

Profesorul propune un exercitiu de intonatie;

Elevii sunt atenti la propunerile profesorului si le executa;

conversatia

conversatia

REACTUALIZARE

Profesorul propune elevilor intonarea cantecului "Sara pe deal" de Vasile Popovici.

Profesorul propune analiza cantecului, prin elementele de limbaj muzical, studiate: melodia, elementul ritmic, tempoul si nuantele.

Elevii intoneaza cantecul "Sara pe deal".

Elevii analizeaza cantecul "Sara pe deal": tonalitatea si minor, masura sase optimi, moderato,molto espressivo, nuante: mp, p, mf, crescendo, decrescendo.

Conversatia

Conversatia

Munca cu manualul

TRANSMITERE / ASIMILARE DE CUNOSTINTE

Profesorul le reaminteste elevilor ca ritmul muzical rezulta din alternanta sunetelor accentuate cu cele neaccentuate si din succesiunea duratelor sunetelor. Profesorul le mai spune elevilor ca si in vorbirea obisnuita exista ritm, cuvintele fiind alcatuite din silabe accentuate si neaccentuate.

Profesorul propune elevilor invatarea cantecului "Codrule, codrutule",urmarind urmatoarele aspecte: ritmul, timpul,masura.

Profesorul va propune citirea ritmica a cantecului, rugandu-i pe elevi sa marcheze timpul accentuat, lovind usor banca cu un creion.

Dupa acest exercitiu, prof. propune citirea melodica a cantecului, iar mai apoi citirea ritmico-melodica. Dupa ce elevii au invatat melodia, profesorul propune interpretarea cantecului (cu text).

Profesorul propune analiza altui cantec: "Floricica de pe apa"(dupa: Tiberiu Brediceanu), urmarind aceleasi aspecte ca in cantecul anterior.

Profesorul le va spune elevilor caa aceste masuri sunt masuri simple iar din reunirea a doua masuri simple va rezulta o masura compusa, care va avea cel putin doua accente metrice, unul principal iar altul secundar.Prof. va da un exemplu de masura compusa, cea rezultata din unirea a doua masuri de 2/4.masura de 4/4 in care primul timp al masurii are accent principal iar al treilea timp are accent secundar. In acest moment profesorul le va cere elevilor sa mai dea un exemplu de masura compusa.

Prof. propune elevilor sa urmareasca in manual cantecul "Bate vantul valurele" si sa spuna in ce masura este scris.

Prof. propune elevilor sa analizeze cantecul "Hodoroaga"

Elevii vor observa stransa legatura dintre text si melodie.vor spune ca acest cant este scris in masura de 2/4, in care primul timp este accentuat iar al doilea neaccentuat, valorile de note intalnite in cantec sunt: optimia, optimea cu punct si saisprezecimea.

Elevii raspun cererii profesorului.

Elevii executa exercitiile propuse de profesor, iar la finalul acestora interpreteaza cantecul.

Elevii vor observa urmatoarele: cantecul este scris in masura de 3/8, care este masura ternara si in care primul timp este accentuat. Vor mai observa faptul ca optimea este egala cu un timp in masura de 3/8.

Elevii sunt atenti la explicatiile profesorului.

Elevii vor da exemplu masura de 6/8, rezultata din reunirea a doua masuri de 3/8, in care primul timp are accent principal iar al patrulea timp are accent secundar.

Raspunsul elevilor este acela ca acest cantec este scris in masura de 6/8,iar aceasta masura este compusa omogena.

Elevii raspund ca acest cantec este scris in masura de 5/8 (3+2)iar aceasta masura este compusa eterogena.

FIXAREA CUNOSTINTELOR

Profesorul propune elevilor sa noteze in caiete, titlul lectiei: "Ritmica si metrica, masuri simple si compuse (omogene si eterogene)" iar apoi sa noteze definitiile urmatoare:

Ritmul reprezinta o succesiune organizata a duratelor sunetelor

Timpul constituie unitatea de baza pentru masurarea ritmului.

Metrul se determina prin alternanta timpilor accentuati si neaccentuati.

Masura reprezinta gruparea tuturor duratelor sunetelor (ritmului) aflate (aflat) intre doua bare.

Ritmul poate fi binar (succesiunea periodica a accentelor metrice din doi in doi timpi) si ternar (succesiunea periodica a accentelor metrice din trei in trei timpi).

Masurile compuse omogene sunt formate din doua sau mai multe masuri de acelasi fel, putand avea doua sau mai multe accente in aceeasi masura.

Masurile binare compuse omogene: 2/4+2/4=4/4; 2/8+2/4/8

Masurile terbnare compuse omogene: 3/4+3/4=6/8; 3/8+3/8=6/8

Masurile compuse eterogene (mixte) sunt formate din doua sau mai multe masuri simple diferite ca factura ritmica (binar+ternar), asezate in diverse combinatii: 2/4+3/4=5/4 sau 3/4+2/4=5/4 sau 2/4+3/4+2/3=7/4 etc.

Profesorul le cere elevilor ca pentru ora urmatoare sa stie definitiile si cele doua cantece: "Codrule codrutule" muzica Dumitru Georgescu-Kiriac si "Floricica de pe apa" dupa Tiberiu Brediceanu.

Elevii deschid caietele si noteaza definitiile dictate de profesor.

Elevii isi noteaza ce au de invatat pentru ora urmatoare.