PROIECT DIDACTIC

DATA:

CLASA a X-a E

PROFESOR:

OBIECTUL: LIMBA SI LITERATURA ROMANA

SUBIECTUL: Ion de L. Rebreanu - caracterizarea personajelor ;

TIPUL LECTIEI: dobandire de noi cunostinte ;

METODE: activitatea didactica pe grupe, dezbaterea, argumentarea, intrebari structurate pe text, conversatia, problematizarea ;

MIJLOACE: manualul, fise ;

COMPETENTE SPECIFICE:

- sa cunoasca universul social-uman al satului transilvanean ;

- sa distinga notele originale ale viziunii lui Liviu Rebreanu, pentru a fixa locul romanului Ion in literatura romana ;

- sa interiorizeze pulsatia vietii satului ;

- sa caracterizeze personajele principale ale romanului ;

- sa arate mentalitatea lui Ion in ceea ce priveste problema pamantului.

BIBLIOGRAFIE:

N. Manolescu, Arca lui Noe, ed. 100+1 Gramar, Bucuresti, 2004 ;

V. Rotaru, Teoria literaturii, ed. Aula Magna, 2004 ;

Cecilia Stoleru, Literatura romana-comentarii literare, ed. Pestalozzi, Bucuresti, 2004 ;

N. Cozma, G. Scorus, Literatura Romana-repere critice fundamentale, ed. Aula Magna, Brasov, 2003 ;

L. Rebreanu, Ion, ed. Cartea romaneasca, Bucuresti, 1979 ;

ORGANIZAREA CLASEI: prezenta elevilor, tinuta, captarea atentiei, etc.)

REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR:

CAPTAREA ATENTIEI: Se discuta pornind de la ex. 2 pag. 80 despre cum ia nastere un roman :

Se precizeaza sursa de inspiratie a romanului ;

In primul rand romancierul marturiseste ca a fost impresionat de o scena surprinsa la hotarul satului Prislop, cand un taran s-a aplecat si a sarutat pamantul ca pe o ibovnica. Scena i s-a intiparit in minte, l-a uimit, l-a obsedat si a fost fixata in desfasurarea epica a romanului.

Liviu Rebreanu a retinut o intamplare petrecuta in sat: un taran instarit si-a batut unica fiica, Rodovica, pentru ca a gresit cu cel mai becisnic flacau din sat. Daca fata ar fi gresit cu un baiat instarit,taranul ar fi gasit mijlocul sa impace lucrurile. Asa insa rusinea lui era mai amara pentru ca trebuia sa se incrusceasca, fruntas, cu pleba satului si sa dea o zestre buna unui prapadit de flacau, care nu iubea pamantul. Intamplarea Rodovicai va constitui pentru inceput subiectul nuvelei Rusinea.

Tot in zilele respective Liviu Rebreanu a stat de vorba cu un flacau din vecini, voinic, harnic, dar foarte sarac, Ion Pop al Glanetasului. Din discutiile cu acest flacau se simtea o dragoste pentru pamant aproape bolnaviceasca. Pronuta cuvantul pamant cu atata sete, cu atata lacomie si pasiune, parca ar fi fost vorba despre o fiinta vie si adorata.

ANUNTAREA NOULUI TITLU:

-vom analiza structura romanului Ion, care este un roman simetric, circular  pornind de la doua fragmente, unul din incipit si unul din final ;

-verificarea temei pentru acasa: rezumat oral al fragmentului din manual;

TRANSMITEREA NOILOR CUNOSTINTE:

ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI

Structura circulara a romanului:

Titlurile celor doua parti ale romanului, Glasul pamantului si Glasul iubirii. Fiecare numeste o dominanta sufleteasca a personajului principal, cele doua 'glasuri' se impletesc ;

Titlurile de capitol (primul fiind Inceputul, iar ultimul Sfarsitul) care contribuie la impresia de sfericitate a operei.
Imaginile initiale si finale ale romanului. Ion incepe si se incheie cu imaginea drumului spre Pripas. Daca in prima parte, soseaua 'vine' sugerand astfel o introducere in actiune, in ultima 'se pierde' odata cu plecarea invatatorului Herdelea, lasand loc altei generatii.
Hora si ziua de duminica sunt alte elemente de compozitie care deschid si inchid romanul. Redus la esente, el prezinta momentele eternului ciclu al existentei rurale; odata incheiat pentru un individ, ciclul continua pentru altii, asemeni unui fluviu, fara sfarsit.
Doua planuri :-unul evocand viata taranilor si celalalt reliefand momente din viata intelectualului; unul reprezinta taranii instariti, altul pe cei saraci; unul cominitatea romana, altul pe cea maghiara

EVALUARE

Tema pentru acasa: ex. 11, pag.84