Esecul scolar si prevenirea lui

Esecul scolar si prevenirea lui

Notiunea de esec scolar se refera la ramanerea in urma la invatatura sau la neindeplinirea cerintelor obligatorii din cadrul procesului instructiv-educativ, fiind efectul discrepantei dintre exigente, posibilitati si rezultate (Neculau si Cozma,1995, p.277).

Exista o serie intreaga de indicatori care sunt utilizati pentru aprecierea existentei unei situatii de esec scolar (Cosmovici si Iacob, 1998, 213-214):

- abandonarea precoce a scolii;

- decalaj intre potentialul personal si rezultate;

- parasirea scolii fara obtinerea unei calificari;

- incapacitatea de atingere a obiectivelor pedagogice; esecul la examenele finale / concurs;

- inadaptarea scolara.

Acesti indicatori reliefeaza faptul ca exista doua tipuri de esec scolar:

a. De tip cognitiv, care se refera la nerealizarea obiectivelor educative, concretizat in niveluri scazute de competenta, provocand rezultate scolare slabe la examene si concursuri scolare (corigente, repetentie etc.). Aceste niveluri scazute de competenta se explica fie prin intarzieri in dezvoltarea intelectuala, fie printr-o serie de neajunsuri de ordin motivational, de genul:

- un nivel foarte scazut de aspiratii si expectante in raport cu activitatea scolara si propria personalitate;

- disponibilitati de vointa reduse;

- absenta unor deprinderi de munca sistematica si a obisnuintei elevului de a-si autoevalua rezultatele scolare din perspectiva unor criterii obiective;

- insuficiente la nivelul operatiilor logic-abstracte ale gandirii.

b. De tip necognitiv, care se refera la inadaptarea elevului la exigentele ambiantei scolare (la rigorile vietii de elev, la exigentele de tip normativ ale scolii).

In ceea ce priveste complexul cauzal al esecurilor scolare, acestea pot fi incluse in urmatoarele categorii: anatomo-fiziologice si psihologice; social-familiale si pedagogice. (Neculau si Cozma,1995, p.280-281).

1. Cauzele  anatomo-fiziologice si psihologice se refera la:

- tulburarile somatice, neurologice si endocrine (patologice sau legate de pubertate);

- deficientele senzoriale usoare;

- insuficiente elaborari intelectuale;

- inteligenta la limita sau sub limita;

- tulburari de comportament.

2. Cauzele de ordin socio-familial:

- cauze generate de structura restransa si largita a cadrului familial de existenta cotidiana;

- relatii intrafamiliale negative;

- tare psihocomportamentale;

- insuficiente material-financiare si de habitat;

- nivel cultural scazut;

- conditii igienico-sanitare precare;

- stilul deficitar de raportare al membrilor familiei la copil;

- nivelul coborat de comunicare intrafamiliala;

- situatii exceptionale de criza.

3. Cauzele de ordin pedagogic vizeaza toate compoenentele campului educational:

deficiente in definirea politicilor educationale;

pregatirea deficitara a profesorilor (de specialitate si psiho-pedagogica);

forme inadecvate de organizare a continului procesului instructiv-educativ;

proiectarea curriculara inadecvata;

relatiile elev-profesor tensionate

etc.

La originea esecului scolar se regasesc mai multe cauze, dintre care nu toate au aceeasi pondere si persistenta. Intr-un caz de esec scolar o cauza din cele enumerate mai sus are o actiune predominanta iar altele sunt secundare, in vreme ce in cazul unui alt esec scolar una dintre cauzele secundare poate deveni predominanta.

Dintre masurile de prevenire a aparitiei esecului scolar pot fi mentionate o serie de categorii (Cosmovici si Iacob, 1998, 223-224):

Sporirea rolului invatamantului prescolar, masura necesara datorita faptului ca statisticile au aratat ca jumatate si esecurile scolare inregistrate in ciclurile primar si gimnazial sunt datorate diferentelor prezentate de copii la inceputul varstei scolare.

Stabilirea unor relatii stranse (de parteneriat) intre scoala si familie, deoarece pentru multi elevi factorii generatori ai esecului scolar se afla in familie si nu in cadrul contextului scolar.

Sprijinirea scolii pentru a asigura resurse materiale si umane corespunzatoare unui invatamant de calitate.

Pregatirea adecvata (de specialitate si psiho-pedagogica) a profesorului.

Proiectarea unor actiuni de orientare scolar-profesionala adecvate, care sa se desfasoare pe tot parcursul scolarizarii, dar mai ales la sfarsit de cicluri si la trecerea in viata activa.

Importanta acestor masuri de prevenire rezulta si din constatarea faptului ca activitatea de inlaturare a esecului scolar este intotdeauna mai dificila decat cea de prevenire. Inlaturarea esecului scolar presupune in principal elaborarea unor strategii de tratare diferentiata si individualizata a elevilor aflati in situatia de esec scolar.

Un aspect important in efortul de inlaturare a esecului este dat de crearea unor situatii speciale de succes pentru elevii cu dificultati scolare, deoarece trairea succesului este - asa cum am aratat anterior - un puternic factor motivational.

O mare parte dintre elevii care inregistreaza un esec scolar pe o perioada mai lunga de timp au ajuns in aceasta conditie datorita suprasolicitarii capacitatilor psiho-nervoase. Fenomenul suprasolicitarii este cu atat mai periculos pentru cel in cauza pentru ca genereaza, mai devreme sau mai tarziu, stari subiective penibile, specifice oboselii cronice. Pentru evitarea acestor situatii sunt necesare masuri riguroase de igiena a muncii intelectuale.