DE LECTIE Clasa : a VII a Limba si literatura romana "Pasa Hassan", de George Cosbuc - momentele subiectului

Nr.

Crt.

Momentele lectiei si obiectivele operationale

Continutul lectiei

Resurse

Evaluarea

Forme de organizare

Metode si procedee

Mijloace de invatamant

Evocare

O₁

_`

Se realizeaza prin prezentarea datelor despre autor si opera.

Teme:

- marile evenimente din viata satului

- frumusetea naturii

- trecutul de lupta al poporului roman

- revolta impotriva asupririi si nedreptatii sociale

- iubirea

- folclorul

Exemple de volume de poezii:

Balade si idile, Fire de tort, Cantece de vitejie.

Creatia face parte din volumul Cantece de vitejie(1904) si a fost publicata in revista Vatra in 1894.

Tema - evoca lupta de la Calugareni-1595.

Surse de inspiratie - capitolul Calugareni din opera literara Romanii supt Mihai-Voievod V iteazul a lui Nicolae Balcescu.

frontal

conversatia

Cantece de vitejie, de George Cosbuc

Manualul

Fise biografice

Ce teme abordeaza scriitorul in operele sale?

Dati exemple de volume de poezii.

Din ce volum de poezii face parte Pasa Hassan?

Unde a fost publicata prima data ?

Care este tema acestei opere literare?

De unde se inspira autorul?

Constituirea sensului

O₂

O₃

O₄

O₅

Interventia personala: Opera literara

este o creatie epica, deoarece sunt relatate fapte si intamplari, sentimentele, atitudinile autorului sunt exprimate in mod indirect prin intermediul actiunii si al personajelor, modul de expunere predominant este naratiunea. Desi foarte scurta, actiunea operei se organizeaza intr-un subiect.

In aceasta opera, se pot regasi toate etapele subiectului.

Astazi, vom incerca sa stabilim momentele subiectului ale operei literare Pasa Hassan , de G.Cosbuc.

Elevii clasei sunt impartiti in cinci grupe si rezolva cerintele de pe fisa de lucru.

Grupa I - Expozitiunea

1. Locul si timpul desfasurarii actiunii nu sunt clar precizate, dar ele pot fi deduse din faptul ca textul are drept sursa de inspiratie episodul luptei de la Calugareni.

Este prezentata imaginea ampla, panoramica, a locului confruntarii dintre cele doua armate.

2. Mihai Viteazul se afla in fruntea romanilor, bagand spaima in turcime- curajos, viteaz, bun strateg si conducator, impetuos, calauzit de un firbinte patriotism- prezentat in miscare.

Pasa Hassan sta departe de lupta si ordona intrarea in batalie a tuturor fortelor- lasitate, cuprins de teama, prezentat static.

Ostirea romana- bine organizata, lupta pentru apararea pamantului stramosesc, se afla in plina ofensiva.

Ostirea otomana- dezorganizata, actioneaza haotic, lipsita de un conducator exemplar.

3. Metafora cu fulgeru-n mana subliniaza figura mareata si impunatoare a eroului; hiperbolele o-mparte carare facand,se-ndeasa cu vuiet curgand evidentiaza curajul si vitejia cu care lupta atat domnitorul, cat si armata romana; hiperbola cade-n mocirla un val dupa val si epitetul turcimea-nvrajbita sugereaza dezorganizarea si spaima armatei otomane. Procedeul artistic predominant este antiteza.

Grupa a II a -Intriga

1. Mihai Viteazul domina campul de lupta, ingrozindu-i pe turci, mai ales pe pasa.

Hassan nu stie daca ceea ce vede este vis sau realitate.

2. Mihai Viteazul-curajos, viteaz, calauzit de patriotism, domina campul de lupta, anticipeaza intentiile pasei.

Pasa Hassan - cuprins de teama, panica,spaima, uimit si ingrozit de faptele de vitejie ale lui Mihai Viteazul, nelinistit de apropierea voievodului.

3. Comparatii: ca volbura toamnei  se-nvarte, intra-n urdie ca lupu-ntre oi ; metafore: suflet de vant, tariile plevei, vine furtuna; expresia cu valoare de superlativ absolut: de minare e negru pamant; prezenta verbelor de miscare la prezentul istoric - contribuie la sublinierea insusirilor si la dinamismul actiunii.

Grupa a III a - Desfasurarea actiunii

1. Voievodul il provoaca pe Hassan la confruntari directe.

2. Pasa este cuprins de disperare si lasitate si fuge ingrozit, pierzandu-si si capul si firea, batandu-si calul cu pumnii-amandoi.

3. Hiperbolele: voda-i un munte , vorba e tunet, rasufletul ger, gigantica cupola, epitetul salbaticul voda- contribuie la realizarea portretului voievodului roman. Hassan il percepe atat vizual cat si auditiv. Aceste figuri de stil impreuna cu aliteratia zalele-i zuruie duc la ideea ca Hassan il percepe vizual si auditiv pe voievod, fiind ingrozit si inspaimantat, iar lasitatea turcului este subliniata de verbele fuge, zoreste, bate, zboara, expresiile populare: isi pierduse si capul si firea, zboara soimeste, barba valvoi, ochii de sange.

Grupa a IV a - Punctul culminant

1.Hassan isi pierde turbanul si-l lasa cazut, are impresia ca din cauza hainelor largi nu poate inainta si isi rupe vestmantul , este desfigurat de groaza si-i dardaie dintii, ajunge aproape de taberele proprii si spahii ii sar in ajutor.

2.Este atat de disperat incat isi lasa turbanul cazut, chiar daca aceasta inseamna dezonoare.Gesturile sale sunt ale unui om nebun.Sub aspect fizic, este desfigurat de groaza mortii: Si-i dardaie dintii si-i galben-pierit.

3. Epitete: largele-i haine, galben pierit, grozava-i carare; personificari: se-mpiedica vantul; expresii populare: mananca pamantul, ii dardaie dintii, sa-i deie scapare.

Grupa a V a - Deznodamantul

1. Pasa este privit de scriitor cu ironie si dispret. Beii impartatesc sentimentele si lasitatea pasei.

2. Lasitatea si faptul ca este ridicol prin comportamentul sau.

3. Sentimente de dispret fata de lasitatea pasei si a ostirii otomane; sentimente de admiratie fata de curajul si vitejia voievodului roman care a bagat o groaza nebuna in toti.

frontal

individual

pe grupe

expunerea

explicatia

dialogul

problematizarea

exercitiul

argumentarea

observatia dirijata

invatarea prin descoperire

fise de lucru

texte suport

manualul

dictionare

Care sunt etapele subiectului unei opere literare?

Grupa I

1.Identificati cuvintele, expresiile ce fac referire la locul si timpul desfasurarii actiunii.

2. Precizati care sunt personajele prezente in text, mentionand trei trasaturi semnificative.

3. Explicati semnificatia urmatoarelor figuri de stil:o-mparte carare facand,se-ndeasa cu vuiet curgand, cade-n mocirla un val dupa val, cu fulgeru-n mana, turcimea-nvrajbita.

Grupa a II a

1. Cum actioneaza personajele?

2. Identificati trasaturile personajelor.

3.Prin ce procedee artistice pune in evidenta poetul insusirile personajelor si dinamica actiunii?

Grupa a III a

1. Cum actioneaza domnitorul roman?

2. Care este reactia pasei?

3. Care este rolul mjloacelor artistice utilizate de autor?

Grupa a IV a

1. Cum actioneaza pasa in urmatoarele secvente: Turbanul ii cade si-l lasa cazut;
Isi rupe cu mana vestmantul
Alearga de groaza pieririi batut,
Mananca pamantul.

Si-i dardaie dintii si-i galben-pierit!
Caci pasa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasa grabit,
Sa-i deie scapare.
2. Precizati doua trasaturi ale pasei asa cum rezulta din comportamentul sau.

3. Prin ce mijloace artistice este scoasa in evidenta starea de spirit a conducatorului turc?

Grupa a V a

1. Explicati semnificatia urmatoarelor expresii: a jurat sa zaca de spaima, bietului pasa, groaza nebuna, fuga e buna.

2. Ce trasaturi ale pasei sunt subliniate in aceasta strofa?

3. Ce sentimente trezeste in sufletul vostru lectura acestei creatii?

Reflectia

O₅

Se rezolva fisa de lucru nr. 2.

Tema acasa: Alcatuiti rezumatul

operei pe baza momentelor subiectului.

individual

explicatia

exercitiul

fisa de lucru

fisa - teme la alegere

Rezolvarea fisei de lucru.