SA INVATAM."Cum sa invatam"!

Se spune ca omul de cand se naste invata, mai mult, ca orice fiinta umana e capabila sa invete. Asimilarea de informatii contribuie la optimizarea adaptarii, insa aceasta presupune ca invatarea sa nu fie doar spontana, ci mai ales sistematica. Este firesc si simplu sa invatam spontan pentru ca suntem asaltati de un mediu saturat de informatii, insa cand se pune problema studiului, invatarea spontana devine haotica, iar rezultatele slabe. Pentru a obtine performanta invatarea trebuie sa presupuna planificare si organizare adecvata, transpunera in practica a planificarii si valorificarea studiului prin evaluare.

Asimilarea spontana in cazul elevilor determina acumularea de lacune informationale cu influente negative asupra capacitatii de intelegere a noilor informatii si deci ramanerea in urma la invatatura. Studiile de specialitate evidentiaza ca ramanerea in urma la invatatura incepe la sfarsitul clasei a doua din ciclul primar, cand elevii nu mai reusesc sa obtina rezultatele scolare acceptabile in raport cu programele scolare. In clasa a cincea procentul de elevi cu ramaneri in urma la invatatura se dubleaza, pana la sfarsitul ciclului gimnazial accentuandu-se atat lacunele, cat si dificultatea intelegerii, ceea ce determina dificultatea crescuta de recuperare in ciclul liceal.

Pentru a preveni situatiile de esec scolar, trairile de insatisfactie si dezamagire pe care le resimt elevii cu ramaneri in urma la invatatura, se impune ca in procesul de predare accentul sa nu se puna exclusiv pe informatiile declarative, ci sa primeze informatiile procedurale, eleviilor sa nu li se ceara doar insusirea de informatii, ci sa li se formeze deprinderi de invatare. Important devine astfel nu doar ce sa invete, ci si cum sa invete.

Principiul invatarii sistematice are la baza rezultatele celor mai recente studii de specialitate care indica faptul ca succesul scolar este o masura a comportamentelor de planificare, de fixare a scopurilor si a capacitatii cognitive a persoanei in cauza. L.S.Vagotsky vorbind despre conceptul de 'zona proxima a dezvoltarii' distinge doua nivele distinctive ale functionarii mintale a copilului functiile cognitive maturizate si functiile cognitive in curs de maturizare, care pot fi realizate doar in situatiile de conlucrare cu un adult competent in rezolvarea unor sarcini ce depasesc posibilitatile copilului.

Foarte la moda este notiunea de transfer, notiune care accentueaza faptul ca orice invatare noua este conditionata de alta anterioara.

Transferul se poate realiza

- orizontal - prin adaugarea de detalii la informatiile asimiltate, prin largirea cunostintelor,

- vertical - prin aprofundarea, adancirea cunostintelor esentiale.

Prin fenomenul 'Zeigarnik' se explica faptul ca sarcinile a caror executare este intrerupta sunt mai susceptibile de a fi reluate si memorate, duse la capat decat sarcinile asemanatoare, realizate fara intrerupere. Aplicabilitatea acestui fenomen presupune ca sarcinile sa aiba o structura, un inceput, un plan si un punct terminal. Prin aceste cerinte se insista pe studiul sistematic si pe metodele didactice aplicate in procesul de predare.

Studiul sistematic prezinta avantaje indiscutabile, atat in ameliorarea/rezolvarea dificultatilor la invatatura, cat si in optimizarea lor pentru ca presupune

• obtinerea unor rezultate sigure informatiile sunt asimilate precis 
• economicitate exclude risipa de timp si de efort
• eficienta se soldeaza cu rezultate care coincid cu obiectivele propuse. 

Invatarea sistematica presupune parcurgerea unor etape. In primul rand este nevoie de

1. - planificarea invatarii - aceasta etapa  presupune

• inventarierea materiilor si a lectiilor care trebuie invatate
• evaluarea timpului disponibil, care cuprinde si un 'timp de rezerva'
• elaborarea unui calendar de studiu saptamanal.

Sa presupunem ca suntem elevi in clasa a X a. Vom incepe invatarea sistematica prin planificarea ei. Astfel, va trebui sa tinem cont de trei tipuri de activitati activitati importante urgente si mai putin urgente , altele mai putin importante si altele neimportante. Pentru a reusi va trebui sa acordam prioritate activitatilor importante, dedicandu-le cea mai mare parte din timpul disponibil. Consultandu-ne orarul constatam ca terminam cursurile in general la ora 14. Deci, de la ora 14-22.00 ne raman opt ore. Avem nevoie de

2 ore - pentru a ajunge acasa, a ne schimba, a manca si a ne odihni.

la fiecare 40-50 de minute e necesara o pauza de circa 10 minute pentru refacerea potentialului intelectual 90 minute

20 de minute de intretinere corporala prin exercitii fizice, necesare echilibrarii energiei nervoase cu cea fizica

30 de minute pentru a servi cina

Am ramas cu 3 ore si 40 de minute pentru studiu. Acestea le putem planifica in functie de orar, astfel

Pentru ziua de vineri, deoarece se acumuleaza oboseala pe parcursul saptamanii, pentru refacere, se poate opta pentru iesiri in aer liber, intalniri cu prieteni, activitati relaxante.

Bineinteles ca acest program ar putea avea coloane aditionale daca luam in considerare sfarsitul de saptamana. Astfel putem considera aceste zile ca timp de rezerva, pentru a exersa suplimentar la materiile care ni se par mai dificile, precum si pentru citit. Timpul alocat poate insuma circa 6 ore, ore pe care le putem programa astfel de la 9 -11, de la 11.30-13, pauza de la 13-16, apoi iar studiu de la 16-18, 18.30-19.30, apoi liber.

In functie de particularitatile fiecarei saptamani acest program poate suferi unele modificari. De exemplu, daca luni avem teza, poate ca vom amana unele activitati programate pe vineri dupa-masa pentru a consacra cateva ore pregatirii pentru teza, daca consideram materia dificila.

2. - organizarea optima a invatarii - aceasta etapa presupune

• stabileste obiectivele
• creeaza conditiile de studiu
• alege mijloace de studiu adecvate

In cazul mentionat anterior organizarea optima a invatarii presupune alcauirea unui calendar zilnic. Pentru aceasta avem nevoie de toate manualele si caietele necesare pentru ziua urmatoare. Dupa ce le scoatem pe birou, le deschidem si completam un tabel ca cel de mai jos. Sa presupunem ca azi este luni, ne vom face calendarul de studiu pentru marti, dupa ce venim de la scoala, astfel

Conditiile de studiu presupune nu doar pregatirea manualelor, a caietelor, a dictionarelor, a altor materiale necesare, ci si indepartarea de sursele distractoare de ex. radio, televizor etc , iluminare corespunzatoare, loc de munca adecvat

nu se invata in pat, ci de regula biroul este special conceput pentru acest scop , momentul studiului in general activitatea intelectuala este mai anevoioasa intre orele 14-16 , starea psihica in care se gaseste persoana, stilul persoanei unii invata mai usor seara, altii dimineata devreme De mentionat este faptul ca organismul are nevoie de 7-8 ore de somn din 24 de ore, timp necesar pentru ca energia fizica si psihica sa se refaca.

3. - desfasurarea studiului - aceasta etapa  presupune

• respectarea calendarului de studiu
• aplicarea unor tehnici optimizante de studiu
• recompensa/pedeapsa in functie de respectarea/nerespectarea calendarului.

Respectarea calendarului poate cauza unele probleme pentru cei care nu sunt obisnuiti cu sistemul acesta, de aceea este utila autorecompensarea/autopedepsirea. Se pot stabili recompense la inceput de saptamana, important este ca acestea sa fie realmente motivante. Daca cineva este pasionat de calculatoare poate sa-si stabileasca ca recompensa 20-30 de minute la calculator, daca in ziua respectiva a reusit sa respecte calendarul. Sa presupunem ca aceleiasi persoane ii displace sa mature si sa spele pe jos. Daca intr-o zi nu va reusi sa respecte calendarul nu numai ca nu va putea sta la calculator, dar va trebui sa mature si sa spele pe jos in acea seara, singur.

Chiar daca studiul este uneori dificil, in conditiile in care calendarul a fost alcatuit in mod obiectiv, expresii ca 'Nu pot, nu sunt capabil, nu voi reusi' nu au acoperire. Posibilitatile de invatarea ale fiecarui om sunt de cateva zeci de mii de ori mai mari decat solicitarile scolare. Cercetarile evidentiaza ca, in cursul vietii, omul nu foloseste decat 30-40 din posibilitatile materii cenusii. Cu incredere in aceste resurse si gandind pozitiv se poate reusi.

4. - valorificarea studiului - aceasta etapa  presupune

• pregatirea pentru probe orale
• pregatirea pentru teze, lucrari scrise, examene.

Pentru a nu intampina dificultati la examenele orale sau la raspunsuri orale este util a se comunica cat mai mult, in medii difierite, cu oameni diferiti, despre subiecte diverse, este recomandat cititul pentru imbogatirea vocabularului, precum si increderea in sine. Daca s-a parcurs material prin invatare sistematica, reusita este garantata, deci teama de esec nu-si are rostul. In plus sa nu uitam, nimeni nu este perfect si orice am face nu putem multumi absolut pe toata lumea, asadar important este sa obtinem cel putin rezultatul pe care noi il scontam.

Pregatirea pentru examene este eficienta daca elevul isi procura din timp programa dupa care sa invete, manualele si caietele, precum si alte materiale auxiliare, dupa care sa inceapa planificarea si invatarea sistematica.

Satisfactiile nu vor ezita sa apara daca obiectivele sunt realiste, studiul consecvent insotit fiind de strategii de motivare.

Daca in acest articol s-a insistat mai mult pe primele doua etape, in numarul ulterior, in a doua parte a articolului se vor accentua celelalte doua etape, respectiv pregatirea in vederea sustinerii examenelor.

BIBLIOGRAFIE

Jinga I., Negret I., - 'Invatarea eficienta - o abordare teoretica si doua ghiduri practice pentru educatori si elevii lor', Ed. Editis, Bucuresti, 1994.

Linksman R., - 'Invatare rapida', Ed. Teora, Bucuresti, 1999.

Szamoskozi S., - 'Evaluarea potentialului intelectual la elevi', Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 1997.