TEORII si FACTORI SUBIECTIVI AI INVATARII

TEORII ALE INVATARII

Exista doua paradigme mari ale invatarii :

Conditionarea operanta - Skinner;

Conceptualismul instrumental - Bruner.

Conditionarea operanta - Skinner

Conform acestei teorii, invatarea cuprinde trei elemente distincte

stimulii (fac parte din mediul educational organizat de profesor)

comportamentul (determinat de stimulul respectiv);

intarirea (reactia de intarire).

Invatarea este consecinta evaluarii comportamentului elevului de catre profesor. Daca profesorul considera comportamentul ca fiind dezirabil, va utiliza o intarire pozitiva (R +). Daca profesorul considera comportamentul ca fiind indezirabil, va utiliza o intarire negativa (R-). Intarirea pozitiva este asimilata, de obicei, cu recompensa si are drept consecinta cresterea probabilitatii aparitiei in viitor a comportamentului considerat dezirabil. Intarirea negativa este asociata cu pedeapsa si are drept consecinta reducerea probabilitatii aparitiei in viitor a comportamentului considerat indezirabil.

In conceptia lui Skinner esecul invatarii in scoala se datoreaza incapacitatii profesorilor de a coagula intr-un scenariu coerent cele trei elemente: stimulii, comportamentul si intarirea. Fie stimulii sunt inadecvati, fie intaririle sunt inadecvate. Elevii si profesorii au perceptii diferite asupra aceleiasi realitati. De aceea, este foarte probabil, ca profesorul sa utilizeze un R+, iar elevii sa-l perceapa ca pe R-.

Conceptualismul   instrumental - Bruner

In conceptia lui Bruner, invatarea nu se reduce la o relatie mecanica, directa, automatizata intre un stimul exterior si comportament, consolidata sau slabita de intarire. Intre stimuli si structurile gandirii, influenta este reciproca: un anumit stadiu de dezvoltare al structurilor gandirii permite influenta unui anumit registru de stimuli. Sub impactul stimulilor, structurile gandirii se reorganizeaza si se complica, fapt ce permite unui registru mai larg de stimuli sa-si exercite influenta. Invatarea presupune prelucrarea informatiilor provenite de la stimuli prin intermediul a trei sisteme pe care le asimilam succesiv, adultul folosindu-le pe toate trei:

sistemul prin activitate - a invata facand a invata prin manipularea obiectelor

sistemul iconic - a invata prin imagini, prin convergenta a doi stimuli (vizual si auditiv);

sistemul simbolic - are drept suport limbajul. Este sistemul cel mai inalt, in sensul ca permite exersarea structurilor abstracte ale gandirii.

In conceptia lui Bruner, un copil este capabil sa invete orice, la orice varsta, cu conditia prezentarii adecvate a continutului. In consecinta, profesorul trebuie sa aiba grija sa coreleze varsta elevilor cu strategiile, mijloacele si metodele de instruire utilizate.

FACTORI SUBIECTIVI AI INVATARII

Anxietatea: (angoasa, neliniste, teama a carei sursa este greu de precizat).

Pana la un anumit prag, care difera de la elev la elev, de la obiect de studiu la obiect de studiu, angoasa joaca un rol pozitiv, de motivare. Dincolo de acest prag, anxietatea are un rol inhibant, de blocare. Cauza anxietatii o constituie teama de esec; acolo unde profesorii sau colegii sanctioneaza esecul prin ironii si sarcasm, consecinta poate fi neputinta invatata (este vorba de un blocaj psihologic si nu de incapacitatea intelectuala reala a elevilor respectivi). Cei atinsi de neputinta invatata vor alege, atunci cand li se ofera teme, fie teme foarte grele, fie teme foarte usoare.

O alta cauza a anxietatii o constituie familia. Exista doua cai de reducere a anxietatii

in familie. Copilul trebuie iubit neconditionat trebuie sa i se arate ca este important, ca persoana sa conteaza, trebuie inconjurat cu afectivitate.

la scoala. Tuturor elevilor trebuie sa li se ofere oprtunitati de succes. Profesorul trebuie sa manifeste incredere in posibilitatile elevilor, mai ales cand acestia gresesc. Sala de clasa trebuie transformata intr-un mediu familial.

Respectul de sine. Elevii care au o parere buna despre ei insisi au rezultate academice semnificativ mai inalte decat elevii cu o inzestrare similara, dar cu o parere mai putin buna despre ei insisi. Elevii cu respect de sine ridicat isi fixeaza singuri teluri mai inalte, sunt mai putin dependenti de aprobarea adultilor, sunt mai putin afectati de esec si au o perceptie mai realista asupra propriilor capacitati.

Introvertit Extravertit. Acestea sunt caracteristici ale oricarei persoane si nu se intalnesc in stare pura. Extravertitul tipic iubeste lumea exterioara a oamenilor si a evenimentelor, ii place sa lucreze in grup, in echipa, prefera temele care ii solicita creativitatea, isi asuma responsabilitati si ia decizii. Introvertitul se inchide in lumea interioara a gandurilor si sentimentelor, prefera temele strict normate si structurate, prefera sa lucreze singur, nu isi asuma decizii si responsabilitati.

In invatamantul primar, unde accentul se pune pe socializare, sunt favorizati extravertitii, iar in gimnaziu   (si mai ales in liceu), unde accentul se pune pe studiul individual, sunt favorizati introvertitii.

In realitate, succesul sau insuccesul elevilor este dependent, intr-o masura insemnata, de modul in care profesorul organizeaza mediul educational. In acelasi timp, profesorul trebuie sa aiba grija sa nu-i favorizeze pe cei cu aceeasi dominanta de personalitate.

Motivatia. Demotivarii, specifice invatamantului romanesc, i se adauga efectele mediului extrascolar. Acest mediu obisnuieste elevii cu un nivel si o diversitate a stimulilor de mare amploare (filme horror, publicitate, clipuri muzicale etc.), in raport cu care scoala pare, si este, anosta, plictisitoare, neinteresanta. Din acest punct de vedere, scoala ar trebui sa-si regandeascamult mai frecvent oferta, tinand cont si de cerere.

MOTIVATIA

Motivatia desemneaza acea forta sau energie care ne sustine sau directioneaza sa actionam intr-un anume fel. Motivatia este de doua feluri

interna - intrinseca

externa - extrinseca

Motivatia externa are rolul de a declansa motivatia interna, urmand ca dupa aceea, sa-si inceteze activitatea. Daca esueaza in demersul sau, motivatia externa  se transforma intr-un mecanism al mitei, periculos din perspectiva educationala.

Motivatia interna - cuprinde:

respect de sine

atitudini

nevoi.

Atitudini

De obicei, elevii vin la scoala avand fie o atitudine pozitiva fata de aceasta, fie o atitudine negativa. In cazul din urma, rolul profesorului este de a incerca sa modifice atitudinea respectiva. Schimbarea atitudinii este extrem de dificila, deoarece nu poti obliga un elev sa iubeasca scoala, sa iubeasca profesorii si materiile pe care acestia le predau. Dificultatea este accentuata si de mediul social care nu considera scoala ca un traseu necesar in reusita sociala. Totusi, se pot utiliza urmatoarele cai

Implicarea elevilor in tot ceea ce se intampla in sala de clasa. Daca elevii sunt implicati vor percepe sala de clasa ca pe un mediu familial, in care se simt in siguranta, si-l asuma si raspund pentru el.

Cresterea gradului de relevanta a cunostintelor predate in sala de clasa pentru viata de zi cu zi a elevilor. In acest scop profesorul trebuie sa fie capabil sa-si adapteze raspunsurile la nivelul de intelegere al elevilor.

Invitarea unor oameni de afaceri de succes, lideri ai comunitatii locale care sa le vorbeasca elevilor despre rolul scolii in reusita lor sociala.

Nevoi

Definim nevoile drept orice deficienta sau lipsa care impiedica organismul sa aiba o stare de bine. Exista o infinitate de nevoi care variaza de la individ la individ, dar si in cazul aceluiasi individ, de la o varsta la alta. Maslow creaza o ierarhizare a nevoilor - piramida nevoilor.

Exista doua tipuri de nevoi

nevoi de deficienta (de supravietuire, de securitate, de afiliere, de respect de sine)

nevoi de crestere (de cunoastere, atitudini estetice, implinire/realizare de sine).

Nevoile de deficienta pot fi satisfacute. Nevoile de crestere nu pot fi satisfacute niciodata. Din acest punct de vedere, ele constituie cel mai bun factor de motivare. In incercarea de a utiliza nevoile de crestere ca factor de motivare, profesorul se poate lovi de nevoile de deficienta ale elevului. (nevoia de afiliere, de respect de sine).

Motivatia externa

Motivatia externa are in centru profesorul, iar acesta are la dispozitie cateva strategii si mijloace:

Mediul clasei reprezinta tot ceea ce se afla intr-o sala de clasa. Facand apel la nevoia de afiliere respect de sine a elevilor, acestia pot fi lasati sa se aseze in banci dupa preferinte. In acelasi timp, elevii pot fi lasati sa lucreze in grup dupa preferinte sau pot fi lasati sa-si aranjeze sala de clasa dupa cum doresc. Mediul clasei poate incuraja una din cele doua tipuri de comunicare: comunicarea de tip autoritar (profesorul vorbeste, elevul asculta) sau comunicarea de tip democratic (profesorul vorbeste dar si asculta).

Modelarea - presupune utilizarea comportamentului unor persoane sau personaje indragite pentru a transmite valori, mentalitati, deprinderi dezirabile. Modelarea are drept suport dragostea elevului pentru modelul respectiv. Datorita acestui suport afectiv puternic, modelul poate constitui un factor de motivare eficient. Daca modelul este indezirabil, anularea influentei sale este extrem de dificila datorita aceluiasi suport afectiv puternic.

Strategii de instruire: exista doua tipuri de strategii de instruire -

strategii instructionale centrate pe profesor - cultiva competitia, individualismul, sunt pasive, mai putin motivante, dar au o mare calitate: folosesc eficient timpul;

strategii instructionale centrate pe elev - sunt strategii de grup (invatarea in grup), cultiva altruismul, cooperarea, sunt dinamice dar au un mare defect: sunt cronofage.

Asteptarile profesorului ca factor de motivare : cu cat profesorul are asteptari mai inalte in raport cu elevii, cu atat acestia au tendinta de a se ridica la inaltimea asteptarilor respective. Baza psihologica a acestui fenomen se numeste tendinta profetiei de a se autorealiza. Punctul slab al acestei strategii este acela ca ofera un plus de motivare tot elevilor buni, ignorandu-i in continuare pe cei slabi si mediocri; cercetarile in domeniu releva:

spatial, profesorii se aseaza mai departe de elevii slabi;

elevii slabi primesc mai putine incurajari din partea profesorului;

elevii slabi sunt mai des intrerupti in timpul raspunsului;

elevii slabi sunt chemati mai rar sa raspunda;

elevilor slabi li se solicita un efort mai redus;

elevilor slabi li se aloca teme mai putine/mai usoare.

Feed-back-ul ca factor de motivare: cu prinde doua componente - laudele si notarea.

Laudele

sunt eficiente mai ales la copiii mai mici si cu rezultate mediocre la invatatura;

sunt eficiente daca recompenseaza realizari punctuale si semnificative

trebuie sa fie consecvente

nu trebuie transformate in obicei (se demonetizeaza);

nu trebuie acordate de complezenta sau in mod nemeritat.

Notarea

Pentru a fi eficienta, nota trebuie sa urmeze imediat raspunsului (ca sa se realizeze imediat conexiunea). In cazul lucrarii scrise, aceasta trebuie inapoiata cat mai repede elevilor, iar nota trebuie argumentata prin corecturile de pe lucrare. De asemenea, trebuie precizat baremul de notare. Elevul are voie sa ceara justificarea notei, iar profesorul are datoria sa justifice nota. Scopul notarii este, printre altele, si deprinderea capacitatii de autoevaluare.