CREATIVITATEA SI CULTIVAREA EI IN SCOALA

CREATIVITATEA SI CULTIVAREA EI IN SCOALA

CREATIVITATEA consta intr-o structura caracteristica a psihicului, care face posibila realizarea unor productii, opere noi. Originalitatea produsului creat e foarte variata

Cultivarea spiritului inovator constituie una din sarcinile scolii de azi, cand operatiile stereotipe din productie sunt efectuate de masini automate conduse de calculatoare.

Functia psihica esentiala procesului de creatie este imaginatia, proces de sinteza a unor reactii fenomene psihice noi. Insusirile ei definesc particularitatile actului creator, fluiditatea,plasticitatea si originalitatea.

Imaginatia constituie o aptitudine, deci factorul ereditar are o influenta,mai mult sau mai putin inportanta.Totusi fara experienta, fara munca sustinuta, nu se realizeaza nimic original.

Cunostintele dobandite prin munca au un rol esential . Experienta poate fi directa sau indirecta. In ambele situatii varietatea informatiilor este deosebit de importanta. Scoala poate contribui din plin la dezvoltarea creativitatii.

Inteligenta - gandirea influenteaza si ea creatia.Ea inlesneste analiza si stabilirea de noi relatii si mai ales contribuie la aprecierea critica a produselor create. Indicii de corelatie intre testele de inteligenta si cele de creativitate nu sunt prea mari.Cotele mari de creativitate presupun un nivel de inteligenta cel putin mijlociu .Invers insa , un nivel ridicat de inteligenta poate coincide cu slabe posibilitati creatoare. Creatia presupune anumite insusiri de caracter o motivatie adecvata, interesul, aspiratia de a descoperi sau a crea ceva nou ; o vointa ferma, perseverenta pentru a birui dificultatile mari ce stau in calea obtinerii unor produse originale , valoroase.

Societatea influenteaza mult activitatile creatoare prin :

cerintele sociale-dezvoltarea impetuoasa a tehnicii in secolul nostru a izvorat din cerintele de progres continuu ale productiei moderne ;

orice descoperire, orice teorie se concep pornind de la stadiul actual al stiintei, tehnicii sau artei ;

predecesorii, profesorii savantilor ori ai artistilor influenteaza profund creatia elevilor ;

societatea poate fi uneori o frana in calea dezvoltarii cunoasterii.

In calea stimularii elanului creator, pe langa factori favorizanti exista si numeroase piedici pe care le numim blocaje. Acestea pot fi:

Blocaje sociale - conformismul este unul din ele ; dorinta oamenilorca toti cetatenii sa se poarte si sa gandeasca in mod obisnuit. Persoanele cu idei neobisnuite sunt privite cu suspiciune si chiar cu dezaprobare,ceea ce constitue o descurajare a gandirii inovatoare. De asemenea exista o ne incredere in fantezie si o pretuire exagerata a rationamentului strict logic si a judecatii critice.

Blocaje metodologice - exista o rezistenta la schimbare, o rigiditate a algoritmilor anteriori.

Alt blocaj este critica prematura .

Blocaje creative- teama de a nu gresi, de a nu face de ras sau graba dea accepta prima idee. Alta eroare este descurajarea rapida, dat fiind ca munca inovare este dificila, solicita eforturi de lunga durata.

METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITATII

Pentru a se utiliza la maxim resursele inconstientului, care are un rol important in procesul de creatie, s-au precizat metode avand in centru  asocierea libera , adica consemnarea acelor idei care ne vin spontan in minte, fara un efort special de memorie sau rationament. Cea mai raspandita este asa numitul brainstorming(asaltul de idei), cand un grup de 10-12 persoane isi exprima pe rand si in mod liber tot ce le vine in minte in relatie cu o anumita problema propusa. Alti specialisti analizeaza apoi ce sugestii benefice pot oferi una sau alta din ideile experimentate. O alta metoda asociativa este si sinectica. In acest caz, se cauta metafore comparatii, in relatie cu dificultatea aflata in discutie. Apoi aceleasi persoane descifreaza consecintele consecintele imaginilor evocate.

CULTIVAREA CREATIVITATII IN INVATAMANT

S-a contestat posibilitatea invatamantului de a contribui la dezvoltarea creativitatii, observandu-se ca el cultiva mai mult gandirea critica, disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul de libertate favorabil imaginatiei creatoare. Obiectia nu e decat partial justificata, deoarece mintea umana are o mare plasticitate ; dupa ora de matematica unde se practica rationamentul riguros, elevii pot avea ora de literatura, unde exprimarea metaforica , jocurile de cuvinte si imagini situeaza intelectul pe cu totul alt plan.

Sant necesare unele modificari in invatamantul romanesc :

Printre obiectivele educative , stimularea imaginatiei trebuie sa constituie unul de baza , alaturi de educarea gandirii ;

In continutul invatamantului , trebuie promovata in continuare cultura generala aceasta favorizand creativitatea. Programul trebuie sa prevada lectii speciale pentru dezvoltarea imaginatiei;

Profesorul trebuie sa aiba relatii prietenoase cu elevii , sa-i incurajeze sa puna intrebari, sa nu-i ironizeze cand fac greseli . Elevii trebuie sa-si poata manifesta in voie curiozitatea.

Exista mijloace pentru dezvoltarea creativitatii : le cerem elevilor sa elaboreze o compunere avand in centru un obiect simplu ; o fraza , un nasture sau un gard de nuiele. Altfel de procedee : le cerem sa formuleze cat mai multe intrebari in legatura cu elementele cunoscute :  piatra, aer, stele, foc  etc. Probleme mai complexe pot fi cerinte de a formula morala ce se degaja dintr-o imagine complexa. Asemenea procedee favorizeaza formarea unei atitudini creative si a aptitudinii de a cauta si a gasi probleme.

Mai importante sunt metodele specifice in relatia directa cu aspectele caracteristice fiecarei materii de invatamant . In totdeauna profesorii valorosi au stimulat elevii sa solutioneze probleme. Majoritatea problemelor obliga elevul sa gaseasca ceva nou pentru el, ceea ce implica o doza de creativitate. Aceasta este insa necesara mai ales in problemele ce comporta mai multe solutii. Metodele active implica eforturi de observare si gandire independenta , fac apel la initiativa elevilor. Cand vorbim despre probleme , nu ne gandim numai la matematica si fizica , exista tot felul de probleme la orice disciplina .

Activitatea in afara clasei si cea extrascolara ofera numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginatiei. Se pot organiza sedinte de brainstorming , intalniri cu oamenii de stiinta si de arta, vizitarea unei expozitii, excursii care largesc orizontul si reprezinta inepuizabile surse de intrebari.

Cultivarea spiritului inovator necesita si o lupta cu parintii : cu cei care rezolva temele copiilor si nu-i lasa sa faca eforturi proprii. Trebuie sa-i convingem ca tutelarea excesiva impiedica dezvoltarea intelectuala. Activitatile in afara clasei si extracurriculare ofera numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginatiei, creativitatii.

In cercurile de elevi se desfasoara o activitate libera, unde se pot exersa diferite metode de stimulare a imaginatiei.

Vizitarea expozitiilor, muzeelor, excursiile, drumetiile largesc orizontul, campul fanteziei copiilor si sunt surse inepuizabile de intrebari.

Preocuparea de formare a independentei in gandire si exprimare implica si o legatura cu familia. Parintii trebuie convinsi ca tutelarea excesiva impiedica dezvoltarea intelectului, manifestarea independenta a gandirii si fanteziei lui, factori esentiali in dobandirea viitoare a unei autentice competente profesionale.

In concluzie, se pot face multe pentru educarea spiritului creativ in scoala. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gandire si stilul de lucru in clasa, cristalizate in secole de invatamant traditional, prea putin preocupat de aceasta latura a personalitatii elevului, care capata in zilele noastre o valoare din ce in ce mai insemnata.

Putem spune asadar ca, creativitatea trebuie incurajata si cultivata prin respectul de sine, ea nu este doar un har daruit de Dumnezeu unui Eminescu, Enescu, sau Edison, ci este insasi exprimarea de sine a fiintei umane, in orice domeniu se manifesta.

BIBLIOGRAFIE

1. PIAGET ,J.,1965 PSIHOLOGIA INTELIGENTEI, EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI.

2. CONSTANTIN CUCOS ( COORDONATOR PSIHOPEDAGOGIE PENTRU

EXAMENELE DE DEFINITIVARE SI GRADE DIDACTICE

Intocmit,