Tehnici si instrumente de evaluare a randamentului scolar, la limba si literatura romana in gimnaziu

Tehnici si instrumente de evaluare a randamentului scolar, la limba si literatura romana in gimnaziu

DETERMINAREA CADRULUI OPERATIONAL AL CERCETARII

Ipotezele si obiectivele cercetarii

1.1. Definirea tipului de cercetare a obiectivelor si ipotezelor ei

Daca obiectivul esential al filozofiei traditionale a invatamantului era o transmitere de cunostinte nelegate intotdeauna de practica vietii reale, noua filozofie pragmatica, din perspectiva careia cunoasterea stiintifica este simbol al geniului creator al omului, apare ca idee in actiune directa de transformare a realului. Un invatamant dominat de aceasta conceptie are ca prioritate transformarea cunoasterii in si prin actiune, pregatind competente intelectuale si profesionale, trecand de la mai vechea paradigma a "continutului", bazata pe a sti, la cea de "curriculum", bazat pe a sti sa aplici cunostintele, adica a sti sa faci, a demonstra competente. In prelungirea acestor idei, conceptia ("filozofia") cercetarii prefigurate urmareste evaluarea competentei de comunicare la nivelul tuturor componentelor sale: lingvistica, textuala, discursiva si culturala, intrucat rolul didacticii speciale se limiteaza prin analiza finalitatilor studiului limbii si literaturii romane, selectarea orientarilor inovatoare, compatibile trecerii de la simpla acumulare de cunostinte la formarea de competente. Aceste orientari subliniaza prezenta in centrul activitatii a subiectului implicat in comunicare, lectura sau interpretare, datorita unor strategii si unor activitati de tip atelier de dezbatere, interviu, atelier de scriere si lectura, expunere orala sau prin metode de evaluare centrate simultan asupra rezultatelor si procesului invatarii: proiectul, portofoliul, jocul de rol, studiul de caz, eseul, etc.

Am optat pentru cercetarea operationala, "cea mai eficace trasatura de unire intre cercetatorul specialist si practician, intre cercetarea fundamentala si practica scolara" (G. Landscheere,1995, p. 39). Nu am exclus contributiile cercetarii sistematice, completate de cele ale celei spontane, dar am pus accent pe un model provocator, cercetarea-actiune (cu stagiul "diagnostic" si cel "terapeutic"), deoarece in domeniul educatiei, ea "reprezinta o forma de abordare autoreflexiva, realizata de participantii la situatii sociale, (inclusiv educationale) cu scopul de a imbunatati: a) rationalitatea si justetea propriilor practici sociale sau educationale; b) intelegerea acestor practici si a situatiilor in care se desfasoara practicile respective" (C. Ulrich, 2002, p. 126) .

Obiectul cercetarii il reprezinta practicile educationale, transformarea unor componente care apartin disciplinei limba si literatura romana printr-o initiativa strategica experimentala ce presupune provocarea intentionata a unor fenomene si desfasurarea de actiuni educationale ale caror rezultate sunt analizate pentru a li se stabili eficacitatea.

In structura demersului investigator, am corelat ipotezele cu o varietate de obiective.

Ipoteza generala

Tinand seama de faptul ca ipoteza constituie o prezumtie ce cauta sa puna in relatie de cauzalitate o variabila independenta si una dependenta, enuntul formulat este urmatorul: Daca profesorul promoveaza sistematic si cu relevanta pedagogica evaluarea formativa in activitatea didactica, ne asteptam ca randamentul scolar al elevilor sa creasca.

Ipoteze particulare

Promovarea evaluarii formative conduce la cunoasterea sistematica a rezultatelor invatarii, acestea constituindu-se ca repere pentru proiectarea si realizarea activitatii didactice urmatoare.

Cu cat profesorul valorifica tehnicile si instrumentele de evaluare, cu atat rezultatele elevilor sunt mai eficiente.

Daca profesorul cunoaste dificultatile cu care se confrunta elevii si trateaza / valorifica greselile, gradul de participare a elevilor la activitate creste, iar randamentul scolar al elevilor se amelioreaza

Pentru incurajarea si exersarea unor schimbari de perspectiva, a intersectarii unor perspective, ne am propus realizarea mai multor obiective generale

1. Analiza actualelor programe pentru evidentierea superioritatii unor tehnici de evaluare (x) fata de alte tehnici de evaluare (y) in aspecte de intra- si interdisciplinaritate, de interactivitate sau a complementaritatii lor.

2. Relevarea potentialului creativ profesor-elev prin abordarea unor tehnici si instrumente de evaluare adecvate (eseul scolar, studiul de caz, proiectul individual si de grup, etc.)

3. Identificarea efectelor de ordin comportamental (deprinderi, atitudini, interese, actiuni, motivatii, etc.) deduse din lucrari, discutii, activitati scolare.

Pentru construirea unei imagini mai complete asupra aspectelor studiate, informatiile cu caracter cantitativ rezultate din experimentul psihopedagogic au fost completate si corelate cu cele obtinute prin alte metode: observatia, convorbirea, analiza produselor activitatii si a documentelor scolare.

In cadrul experimentului ne-am propus urmatoarele obiective specifice

sa examinam modalitatile practice de integrare a tehnicilor si instrumentelor de evaluare in procesul didactic desfasurat la clase din invatamantul gimnazial;

sa examinam in situatii didactice concrete relatiile dintre predare - invatare - evaluare;

sa cunoastem modalitatile prin care cadrele didactice valorifica in proces informatiile despre rezultatele scolare ale elevilor;

sa masuram si sa apreciem efectele evaluarii asupra randamentului scolar al elevilor;

sa surprindem posibilitatile, valentele si limitele utilizarii tehnicilor si instrumentelor de evaluare in situatii didactice concrete.

2. Organizarea si metodologia cercetarii

2.1. Modul de organizare al cercetarii

Procesul cercetarii s-a derulat in urmatoarele secvente:

Etapa I Delimitarea temei , a problemei de cercetat

identificarea si formularea operationalǎ a temei de cercetat

- realizarea informǎrii si documentarea bibliografica asupra problemei de cercetat (fundamentarea teoretica, studiul documentelor curriculare oficiale, valorificarea unor surse software)

Realizarea design-ului cercetarii: formularea ipotezelor, stabilirea obiectivelor, elaborarea unui proiect al cercetarii unitar si coerent.

Etapa a II a Organizarea si desfasurarea cercetarii: stabilirea timpului, locului, metodologiei de investigare, a modalitatilor de culegere a datelor, a resurselor umane (esantioane experimentale si de control, colaboratori), si materiale.

etape, activitati specifice

Etapa a III a Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor, cu prezentarea partiala a rezultatelor experimentului.

- Elaborarea concluziilor finale; anexe

Etapa a IV a - Redactarea, definitivarea formei si prezentarea lucrarii.

- Valorificarea rezultatelor cercetǎrii prin difuziunea in practica educativǎ a experientei dobandite

Stabilirea esantionului de experimentare

Am preferat esantionarea fixa / panel care, ofera posibilitatea culegerii rapide a datelor, capacitatea monitorizarii efectelor unor interventii educationale si prospectarea evolutiei fenomenelor investigate.

Prin tehnica esantioanelor paralele/echivalente, am avut in vedere: apropiere ca varsta si pregatire, numarul subiectilor din fiecare clasa fiind aproximativ egal, predominand fetele, ca in majoritatea claselor, dar nu la mare diferenta de numarul baietilor. In functie de continuturile prevazute de programa, am ales doua clase a V a (una, colectiv de control - C.M. alcatuit din 17 fete si 13 baieti, alta, colectiv experimental - C.E.-16 fete, 14 baieti) pentru evaluarea speciei de basm popular. La nivelul clasei a VIII-a , am optat pentru doua clase (una C.M., alta C.E.) egale numeric (15 fete si15 baieti) pentru studiul baladei populare. Intrucat cele doua tipuri de esantioane nu se deosebesc semnificativ la inceputul experimentului, diferentele constatate la sfarsitul acestuia le-am pus pe seama variabilelor independente, a factorilor experimentali, a modificarilor pe care le-am introdus numai la clasele experimentale, interesandu-ne, ca variabile dependente, performantele scolare si comportamentale ale elevilor. Din compararea nivelului de start (mediile scolare ale subiectilor cuprinsi in cercetare), a rezultat ca sunt colective omogene, aproximativ egale ca valoare, desi mediul de provenienta este eterogen.

Pentru a fi siguri de echivalenta grupelor, pe langa verificarea scorurilor cu care au intrat elevii la gimnaziu am realizat si o evaluare la inceput de ciclu gimnazial, octombrie 2009 apreciind ca de acuratetea metodologica in alcatuirea grupelor de subiecti depinde, in mare masura, relevanta rezultatelor ( R ) pe care le vom obtine si, implicit, si validarea experimentului.

Metodologia didactica utilizata in cazul colectivelor - martor (C.M.) a implicat abordarea traditionala (TT). Colectivelor experimentale (C.E.) li s-au adaugat, ca modalitati de manipulare activa a variabilelor independente, tehnici moderne (TM): portofoliul, proiectul, studiu de caz etc.

Am considerat ca varianta experimentala cea mai adecvata posibilitatilor oferite de scoala noastra este:

Clasele a V-a:

• Clasele a VIII- a:

2.2. Metode si tehnici de investigare

In cercetarea intreprinsǎ metodele si procedeele nu au fost utilizate izolat, ci integrate unor sisteme metodologice complexe si complementare de colectare a datelor, de mǎsurare, prelucrare statistico-matematicǎ si de interpretare a lor.

a ) Metoda studierii materialului (bibliografic) de referinta

Clarificarea unor concepte stiintifice am realizat-o prin studierea atentǎ si criticǎ a literaturii de specialitate, prin care am identificat si analizat comparativ solutiile propuse de alti cercetatori si practicieni pentru probleme asemanatoare incercand ca, prin atitudinea interactivǎ, reflexivǎ si obiectivǎ adoptatǎ, sǎ nu pierdem din vedere faptul cǎ originalitatea nu exclude dar nici nu se confundǎ cu valoarea autenticǎ.

b) Metoda documentarii, ca demers critic activ, mi-am permis inventarierea datelor si a rezultatelor referitoare la tema cercetatǎ, aprecierea stadiului atins de cercetǎrile anterioare, pǎstand permanent un echilibru intre cultura de specialitate si cea pedagogicǎ si metodicǎ prin participarea la strategii de formare, la simpozioane.

c) Metoda comparativa a inclus tehnica analizei comparative a continutului programelor si manualelor; studierea materialelor metodice auxiliare, care mi-au permis sǎ observ abordǎri in timp si spatiu ale tehnicilor si instrumentelor de evaluare, cu intentia unor imbunǎtǎtiri mǎsurabile.

d)Metoda cercetarii experimentale, ca observatie provocata, a constat in testarea/verificarea ipotezei, constienti cǎ, atat confirmarea cat si infirmarea ei reprezintǎ, pentru invǎtǎmat, un spor de cunoastere.

In urmǎtorul capitol, prezint un experiment didactic desfǎsurat in context si ambiantǎ educationale obisnuite: clasǎ, scoalǎ.Varietatea modalitǎtilor de valorificare didacticǎ a randamentului scolar in cadrul orelor de limba romana pe care o propun reprezintǎ o manipulare activǎ a variabilelor independente in vederea modificǎrii variabilelor dependente (rezultatele). Schimbǎrile pe care le-am introdus la colectivele experimentale pentru a studia efectele sunt prestabilite si, deci, sunt independente de orice se intamplǎ in experiment. Ceea ce m-a interesat a fost in ce mǎsurǎ interventia a influentat performantele scolare si comportamentale ale elevilor.

e) Metoda observatiei atente, active si sistematice am folosit-o ca participant la activitatile scolare si extrascolare, prin inregistrarea, selectarea si interpretarea datelor relevante (comportamente non-verbale, spatiale, extra-lingvistice, lingvistice). Protocolul de observatie a cuprins:

• contextul observatiei (formal, nonformal sau informal): data , locul, cadrul tematic, etc.
• observatie transversala (am urmarit toti subiectii in perioada unitatilor de invatare fixate)
• esantioanele implicate
• instrumentarul: fise, grile, liste
• indicatori observationali: criterii de urmarire individuala sau colectiva a competentelor modalitati de consemnare, valorificare si interpretare a observatiilor.

Prefatǎ si prilej de intersectare a tuturor componentelor sistemului metodologic al cercetǎrii, observatia mi-a permis inregistrarea, selectarea si interpretarea randamentului scolar.

Autoobservatia (investigarea propriilor experiente traite care conditioneazǎ gandirea si predarea reflexivǎ) componentelor portofoliului profesorului: proiecte de activitate didacticǎ, rapoarte de monitorizare a activitǎtii didactice, fise de autoevaluare. Fisei de urmarire colectiva a competentei elevului (raspunsuri la intrebari puse in legatura cu un text cu dominanta narativa) i-am adaugat fisa de urmarire individuala a competentei scripturale reprodusa in anexe si o Fisa de observare a manifestarilor comportamentale ale grupului :

f) Metoda sondajului de opinie, a convorbirii (comunicarii directe): ancheta, chestionarul, interviul (convorbirea).In urma aplicarii chestionarelor de evaluare, am discutat cu elevii observatiile reiesite din chestionarul individual :

1. Prin rezolvarea acestei sarcini, am invatat : a) b) c) d)

2. Pe parcursul rezolvarii sarcinii , am avut dificultati la : a) b) c) d)

3. Cred ca mi-as putea imbunatati performantele daca : a) b) c) d)

4. Am fost impresionat pozitiv de :   a) b) c) d)

5. Cred ca activitatea mea poate fi apreciata cu : a) nota b) calificativul

g) Metoda testelor (ca probe standardizate, stiintifice, obiective, de evaluare a progresului scolar, scurte, rapide, masurabile ca ansamblu de itemi) si-a dovedit validitatea (prin informatii despre variabila masurata) si fidelitatea (gradul de constanta). 

Dupǎ cum am precizat, atat colectivelor-martor (C.M.), cat si colectivelor experimentale (C.E.) gimnaziale li s-au aplicat o evaluare initiala si o evaluare finala si cate un pretest, un test, si un posttest pentru fiecare specie epicǎ studiatǎ (basm, baladǎ) Toate au fost probe de evaluare standardizate, stiintifice, obiective in ceea ce priveste conditiile de aplicare, formularea rǎspunsurilor, criteriile de apreciere a rezultatelor, pǎstrarea identitǎtii itemilor. Am mai utilizat in cercetare, ca probe de evaluare scrisǎ, lucrǎrile si temele scrise efectuate acasǎ.

h) Metoda analitica a calculului coeficientului de corelatie

In determinarea coeficientului de corelatie simpla (parametric), r, pentru evaluarea gradului de legatura (interdependentǎ) dintre variabile/rezultate si exprimarea lui intr-o forma numerica, am folosit formula :

Sau :

Unde :

xi si yi reprezinta rezultatele obtinute prin aplicarea unor probe;

x si y - mediile celor doua distributii;

δx si δy - abaterile medii patratice ale celor doua distributii

n - numarul elementelor

Observatie: Am renuntat la valorile cu aparitie nula, intrucat distorsioneaza imaginea, crescand numarul gradelor de libertate.

Teoria verificarii ipotezelor statistice considera ca parametrii statistici ai unei populatii pot fi calculati doar cu aproximatie, pe baza rezultatelor obtinute din experimente.

Deoarece indicii esantionului constituie estimari ale indicilor colectivitatii, luandu-i ca baza pe primii, comitem o eroare a carei valoare probabila trebuie sa fie cat mai mica.

Practic, pentru alegerea valorii critice am acceptat, ca reguli conventionale:

1. Se accepta ipoteza nula daca diferenta intre parametri nu depaseste valoarea critica cu o probabilitate mai mica decat 95%. In acest caz, diferenta este considerata nesemnificativa, datorata factorilor intamplatori.

2. Se considera ca rezultatul este indoielnic daca probabilitatea este cuprinsa intre 95 si 99%.

3. Daca diferenta dintre parametri depaseste valoarea critica cu o probabilitate mai mare de 99%, ipoteza se respinge, concluzionandu-se ca diferenta constatata este semnificativa.

Trebuie facuta distinctia intre esantioanele independente si esantioanele corelate. Alegerea a doua clase paralele in scopul compararii poate fi facuta in doua feluri:

a) cele doua esantioane (clase), alese in mod independent au o compozitie nedeterminata pe baza unei probe prealabile

b) cand se constituie esantioane corelate (asociate) fiecarui element din primul esantion ii va corespunde un element din celalalt esantion (perechi de elemente)

Studiind eficienta comparativa a doua tipuri de metode de invatare (traditionale si moderne), am constituit doua grupe de aproximativ acelasi nivel educativ si cu acelasi numar de elevi. Aceeasi situatie exista si in cazul in care acelasi grup de subiecti este supus in doua momente diferite la doua probe diferite (cum ar fi inainte si dupa actiunea unui anumit factor experimental)

3. Design-ul experimentului

Acest capitol cuprinde: unitati de continut utilizate in experiment, metodologie didactica supusa experimentarii, activitati extracurriculare realizate in experiment, la continuturile selectate, modalitati de evaluare a competentelor educabililor inclusi in experiment.

3.1. Unitatile de continut curriculare, din programele scolare de gimnaziu, la limba si literatura romana, utilizate in experiment

Unitatile de continut curriculare prevazute in programele scolare gimnaziale acorda un numar de 4 ore respectiv 5 ore pe saptamana pentru studierea limbii si literaturii romane. Curriculumul de limba si literatura romana pentru clasele a V-a - a VIII-a, se bazeaza pe modelul comunicativ-functional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicarii si al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci si modalitatilor propriu-zise de structurare a competentei de comunicare a elevilor.

In mod concret, dezvoltarea competentelor de comunicare, adica utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea si receptarea mesajelor orale si scrise, se realizeaza prin familiarizarea elevilor cu situatii diverse de comunicare, cu texte literare si nonliterare adecvate varstei scolare. Domeniile de continuturi specifice disciplinei pentru clasele a V-a - a VIII-a sunt:

a.      Lectura-Se vor selecta 5-7 texte literare de baza(cls.V-VIII), 6-8 texte literare (cls. VI-VII), destinate studiului aprofundat. Intre acestea vor fi incluse in mod obligatoriu si fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii romane. Ele pot fi insotite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereaza ca textul de baza sa nu depaseasca, de regula, doua pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrala urmand a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale si profesorii au libertatea sa aleaga texte-suport. Aceste texte trebuie sa respecte urmatoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la varsta elevilor. (CNC, aria curriculara "Limba si comunicare", revizuita 2009, p.9).

b.     Practica rationala si functionala a limbii

c.      Elemente de constructie a comunicarii Se recomanda ca abordarea acestor aspecte sa fie corelata cu studiul textului literar si nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenta absolut necesara, mai ales in cazul elementelor de lexic. (CNC, aria curriculara "Limba si comunicare", revizuita 2009, p.24).

Pentru experiment am optat pentru utilizarea experimentala a unor texte epice populare studiate in gimnaziu.

Clasa a V-a

Basme populare- Praslea cel voinic si merele de aur (inclus in manualele Ed. Humanitas, All, Teora

Clasa a VIII- a

Balada populare - Miorita (Ed.Humanitas, Corint)

Voi prezenta un model de proiectare detaliata a unitatii de invatare aplicata la clasa

a V-a:

3.2. Metodologia didactica utilizata in performarea continuturilor folosite in

experiment 

Brainstormingului aplicat la un basm

Pentru evaluarea creativitatii individuale prin producerea, culegerea sau

ilustrarea de text literar, am folosit ca structura informationala "cetatea Omului din flori" din basmul lui N. Filimon Omul din flori cu barba de matasa sau povestea lui Fat-Frumos. Am inceput "asaltul de idei" prin realizarea unei atmosfere care sa concentreze disponibilitatile afective in planul imaginatiei libere. Invitati sa-si inchipuie un stat al florilor, elevii au raspuns la intrebarile cu care au fost "bombardati" sau care se nasteau in mintea lor ca urmare a raspunsurilor date de colegii lor. Discutiile au urmarit: Cum si ce invata florile? Ce limbi vorbesc? Cum sunt organizate? Ce iti spune floarea de Nu -ma -uita ? Cine este Regina -Noptii ? Dar Gura- Leului ? Cu ce se ocupa Rochita -randunicii ? Dar Condurul-Doamnei ? Ce rol are Floarea- Soarelui? Cum comunica florile? Ce-ai vrea sa fii, daca ai deveni floare si ai ajunge in imparatia florilor? Intr-o ora, s-au emis zeci si sute de idei originale in care, prin intercomunicare, copilul s-a antrenat, iar antrenorul lui s-a "copilarit". In etapa urmatoare, cand informatiile s-au selectat si s-au ierarhizat, a avut loc evaluarea lor estetica. Pentru a sesiza insa deosebirea dintre simplele idei si valorificarea lor artistica si pentru a simti poezia basmului, am recomandat elevilor cartea Carnavalul florilor de Silvia Neagu, aparuta in 1985 la Timisoara, Editura Facla. Fiecare poezie din aceasta carte este metafora unei flori, este un mic basm in versuri despre o anumita floare. Prezentam in anexa compunerea unei eleve cu tema: "Calatorie in lumea florilor".

2. Analiza literara a tuturor variantelor este practic imposibila (Gh. Vrabie, 1984, p.7). Facand conexiuni la nivel tematic, compozitional si imagistic, elevii observa ca structura trisecventiala a baladelor e influentata de cea a basmelor.

In scoala, indicatorii evaluarii lecturii textului epic sunt textele cititorului-elev care, in raport cu textul literar, pot fi:

Orientati spre evaluarea de tip formativ, intr-o lectie ce favorizeaza constientizarea de catre elev, am pornit de la intrebarea: "Daca ati fi avut pentru astazi de pregatit un text epic, ce ati fi urmarit sa contina?" Raspunsurile au vizat exact indicatorii de mai sus.

3. Jurnalului de lectura i-am experimentat utilitatea ca tehnica de evaluare a competentelor specificice studiului literaturii . Din octombrie 2009, la C.E. de inceput de ciclu gimnazial, jurnalul a devenit pentru elev un nou prieten care a inlocuit cu prestatia proprie vechiul "caiet de lecturi suplimentare", de "comentarii" copiate. Urmarind dezvoltarea capacitatii de exprimare personala si de sustinere argumentata a unui punct de vedere, am orientat elevii spre o structura-tip a jurnalului de lectura, care sa permita aplicarea corecta in exprimare a normelor ortografice, ortoepice si de punctuatie, indiferent ca l-a completat in clasa, la biblioteca sau acasa, in functie de optiunile elevilor sau de diverse strategii urmarite de profesor.

Exemplificam cu rezultate la concursul Micul scriitor a elevei Larisa Boteanu, clasa a VI a, distinsa cu premiul I . Structura jurnalului de lectura, asemanatoare modelelor oferite de Alina Pamfil si Monica Onojescu in revista" Perspective", Cluj, Nr. 1 / 2000, p. 2-21 si 72-74, urmareste: a) rezumarea continutului lecturii; b) prezentarea concisa a personajelor; c) sentimente provocate de lectura; d) rememorarea unor intamplari din experienta proprie, ca o continuare personala a textului; e) formularea unor "judecati critice" proprii.

In cazul colectivelor de control, situatia se prezintǎ altfel, indiferent cǎ sunt clase gimnaziale. Cei mai multi elevi au pǎstrat doar lista de lecturi suplimentare recomandate de programǎ si obisnuitul caiet  ''de citate si impresii ''. 

4. Utilizarea studiului de caz ca tehnica de evaluare a competentelor

Utilizarea studiului de caz, frecvent recomandata de noile manuale si pentru studiul literaturii, a avut, si in experimentul nostru, un loc important. Procesul literar reprezinta o dezbatere problematizata originala asupra universului operei, o modalitate interesanta de evaluare a receptarii textului literar. Metodei studiului de caz i se adauga "minicazurile", investigatia de grup", investigatia comuna", "sinectica", "explorarea interdisciplinara", etc.

Model de fisa de lucru:

In experiment, am supus atentiei elevilor cl a VIII a C.E. un original studiu de caz din volumul Zalmoxis in cantecul batranesc al profesorului Gh. Seitan. Chiar in Cuvant- inainte, autorul propune, ca titlu complet, Zalmoxis in cantecul batranesc Toma Alimos. "Cazul consta in problema supusa discutiei : "Ce are comun zeul getic Zalmoxis cu Toma Alimos, un cantec cunoscut, o "balada" aparent simpla, de natura eroica, un text invatat de elevi la capitolul literatura populara?". "Cazul" deschis de carte l-am dezbatut in cadrul a doua ore, cu numeroase argumente pro si contra gasite in volumele: Mitologie romana de Romulus Vulcanescu, Un mit - Toma Alimos de Iordan Datcu, Interpretarea ezoterica a unor basme si balade romanesti de V. Lovinescu. Dupa terminarea fisarii, elevii au recitit "dosarul" pregatit, si conturat intr-un discurs argumentativ ce contine propriul punct de vedere.

Prin intermediul metodei studiului de caz, elevul se autoinstruieste, se educa si se autoevalueaza. Pornind de la intrebari convergente sau divergente (Cine are dreptate? Cine este vinovatul? Cum poate fi aparat sau acuzat? Cu ce argumente?) Cazul va fi detaliat de elevi prin intocmirea unor mape documentare (portofoliul) sau prin conceperea unei banci de studii de caz specifice literaturii.

Jocul didactic

a) Scaunul autorului. Dupa o secventa de redactare libera, aceasta tehnica de evaluare si feed-back presupune folosirea unui scaun aflat in fata clasei, pe care se aseaza "autorul". El va raspunde intrebarilor clasei legate de activitatea de redactare si de produsul acesteia. Am folosit aceasta tehnica pentru a evidentia deosebirile dintre baladele Monastirea Argesului si Mesterul Manole de L. Blaga. "Autorul" a fost intrebat: Ce si-a propus sa realizeze? Ce surse de inspiratie a folosit? Ce modificari ale mitului original si-a propus si de ce? Ce fragment ii place mai mult? Crede ca a realizat ce si-a propus? etc.

b) Profesor pentru cinci minute - este un joc pe care l-am organizat ca secventa, de evaluare pentru noilor cunostinte. Un elev desemnat a luat locul profesorului si a adresat tuturor intrebari (chiar si cadrului didactic) sau a dat explicatii, a completat sau a raspuns intrebarilor clasei.

c) Interviul in trei trepte este o tehnica de evaluare prin colaborare. Dupa lectura basmului Praslea cel voinic si merele de aur, fiecare elev se gandeste la intrebarea de mai jos, notandu-si si opinia, raspunsul:"Daca ai fi in situatia unuia din fiii imparatului, cum ai proceda pentru a izbuti? Formati grupe de trei, discutati, stabiliti cate un plan si prezentati-l in fata colegilor. Alegeti-l pe cel mai bun dintre ele. Trei dintre voi cititi in fata clasei, pe roluri (povestitorul, imparatul si unul din fii) fragmentul din textul basmului ales pentru discutii. Ceilalti ascultati, discutati si evaluati lectura colegilor in functie de reperele de mai jos, apreciind jocul lor cu calificative foarte bine (f.b), bine (b) satisfacator (s) si alegand "chipul" care v-ar putea exprima cel mai bine reactia la ceea ce ati vazut si ati auzit".

Avantajele tehnicii: toti elevii expun si asculta idei, invata sa formuleze intrebari clare, sa raspunda prompt si sa evalueze raspunsurile primite.

d) R.A.F.T. (Rol / Auditoriu / Forma / Tema). In faza evaluare, am aplicat tehnica redactarii unui text care solicita elevilor formularea, in scris, a unui punct de vedere personal. Etapele parcurse au fost: dupa prezentarea orala, de catre profesor, a sarcinii de lucru: "Vom incerca impreuna sa luam legatura, in scris, cu Centrul Cultural Judetean pentru a putea studia in arhiva creatii populare locale. Elevii si-au asumat rolul de cercetator, de profesor de romana, etc. si au intocmit in scris demersurile necesare sub forma unei cereri, a unei scrisori. Fiecare grup a citit apoi scrisoarea in fata auditoriului, fiind apreciat de acesta.

e) Cubul. Pentru evaluarea directa a elevilor in intelegerea unui continut informational, le-am cerut sa raspunda la cele sase verbe "de comanda" inscrise pe fetele unui cub de hartie. Au avut ca sarcini de lucru (pentru zece minute):

v    Descrie taramul "tineretii fara batranete".

v    Compara doua personaje: Scorpia si Gheonoia

v    Asociaza comportamentul calului din finalul basmului cu cel al eroului.

v    Analizeaza atitudinea celor trei domnite.

v    Aplica unele cunostinte invatate la fizica in explicarea efectelor vitezei cu care calatoreste eroul.

v    Argumenteaza pro sau contra daca putem vorbi de infrangerea sau de "triumful lui Fat-Frumos?"

Dezbaterea

Exemplific cu doua din activitatile propuse elevilor din C.E.:

A) Realizati o dezbatere literara cu tema: "Negru Voda - continuator al efortului uman de a edifica monumente civilizatoare, sau erou individualist, ctitorind din orgoliu nemasurat si din ambitia perpetuarii renumelui sau in timp?"

B) Organizati o dezbatere literara cu tema: "Personajul colectiv al mesterilor se disociaza de Manole: din ignoranta, din incapacitatea de a face o jertfa personala sau din pricina tradarii cuvantului dat si a lasitatii omenesti in fata unei decizii capitale?"

6. Portofoliul- aprecierea portofoliului are in vedere in primul rand progresul realizat si, de asemenea, efortul depus pentru realizarea acestuia.

Le-am cerut elevilor tuturor C.E. sa ordoneze intr-o mapa: pagina de titlu (tema, autor, scoala, clasa). Opisul cu care se deschide portofoliul contine: cuprins, motivatia intocmirii, tipuri de produse, bibliografie, anexe. Elemente de continut:

a) instrumente didactice oficiale de evaluare: probe (extemporale, teste, lucrari semestriale, chestionare, probe practice, teme pentru acasa)

b) instrumente "neoficiale", extradidactice: recenzii ale unor articole sau carti de specialitate, rezumate, bibliografii, proiecte individuale sau de grup, articole din presa, interviuri, traseul si concluziile excursiilor documentare, fotografii, serii filatelice, inregistrari audio-video, postere, eseuri, fise de activitate experimentala, fise de autoevaluare.

Indispensabile unui portofoliu eficient sunt fisele de evaluare, autoevaluare si de feed-back (Zlatior, T., 2001, p. 48 )

Pentru a invata sa se autoevalueze si sa se interevalueze, elevii nostri din C.E. au utilizat diverse tipuri de fise:

Fisa de autoevaluare a membrilor grupului:

Fisa de prezentare a proiectelor pe grupe:

Textul expozitiv, in care limbajul orienteaza, prin functia sa reglatoare, actiunea, comportamentul, l-am evaluat prin concursul de postere, la alcatuirea regulamentelor unor jocuri pornind de la textul epic, ca introducere la un film despre balada, ca prezentare a etapelor alcatuirii unui soft educational, etc.

Textul argumentativ este cunoscut din clasa a VI a, fara pretentia improprie de "eseu argumentativ". Temele adresate C.E.: "Gasiti argumente in favoarea sustinerii apartenentei la genul epic, specie balada, a textului ,,Toma Alimos", "Formulati trei idei care sa sustina afirmatia ca textul citit este o legenda mitologica" etc. sunt in ton cu cele de la examenele nationale.

Inclusa in portofoliu, prezentarea de carte este o tehnica plurivalenta, prin care am urmarit simultan evaluarea unor competente de lectura si de comunicare scrisa sau orala. Pentru un text apartinand genului epic, le-am cerut elevilor sa urmareasca:

a) titlul, spatiul actiunii; b) personaje principale; c) continutul de idei, incipit, final; d) enuntarea motivelor pentru care ar recomanda lectura textului.

A fost o activitate de explorare, de investigare, o provocare a posibilitatilor elevilor care a presupus munca si efort intelectual. Lucrul in echipa a permis colaborarea elevilor cu nivel cultural variat, cu abilitati si competente diferite si, prin aceasta, portofoliul s-a dovedit o tehnica de evaluare motivanta pentru elevi, facilitand o apreciere nuantata a invatarii.

Am constatat ca evaluarea prin portofoliu ramane o tehnica complexa, care implica o invatare activa, ofera sanse afirmarii originalitatii si a libertatii de creatie; prin posibilitatea abordarii interdisciplinare, creaza premisele largirii orizontului cultural, este agreata de elevi si datorita faptului ca permite obtinerea unor rezultate favorabile.

. Proiectul de cercetare - o provocare adecvata posibilitatilor elevilor

Conceput initial ca modalitate de invǎtare prin actiune (learn by doing), proiectul devine tot mai mult o metoda complementara de evaluare, mai ampla decat investigatia si deosebita de portofoliu, cǎruia i se poate subsuma, ca parte integrantǎ a acestuia.

Proiectul pe care l-am inceput in clasa prin definirea sarcinii de lucru si uneori prin sugerarea caii rezolvarii acesteia, l-am continuat in afara scolii pe parcursul mai multor zile sau saptamani, timp in care elevul s-a consultat permanent cu profesorul si l-am finalizat tot in clasa, printr-o prezentare, facuta de catre liderii grupurilor in fata colegilor, a unui raport asupra rezultatelor obtinute si o dezbatere a lor.

Aplicat dupa modelul descris in revista" Perspective" nr. 10/2005 p. 122-123, chiar daca se refera la romanul Baltagul, ne-a oferit numeroase sugestii pe care le-am adaptat textului narativ (pe cel referitor la "Miorita" il prezentam in anexe). Cele noua grupe au avut de studiat: 1. Traseul Vitoriei Lipan; 2. Ordinea cronologica a intamplarilor; 3. Traditii si obiceiuri populare; 4. Comunicarea spirituala Vitoria-Nechifor; 5. Hanuri, hangii, locuri de popas; 6. Impresii si amintiri despre Nechifor Lipan; 7. Elemente ale pastoritului; 8. Texte functionale: scrisori, bilete, telegrame; 9. Semnele naturii. Finalizarea s-a concretizat in : harti, mape, pliante, planse, etc.

Proiectul" Tinerete fara batranete" in viziunea realizatorilor, elevi ai cl.a V- a C.E., a reusit sa demonstreze ca "profesorul si elevul pot fi coautori ai unei lectii in parteneriat" si a inclus in structura sa:

1.Textul integral al basmului din culegerea lui Petre Ispirescu.

2. Dictionar explicativ: definitii (ilustrate cu exemple din basm).

3.Textul initial, cu exercitii cu grad mediu de dificultate, pentru o autoverificare a lecturii si stimularea increderii in sine a elevului.

4. Arta narativa: oralitatea si umorul (surse si exemplificari)

5. Personajele - exercitii ce urmaresc surprinderea unor trasaturi de caracter si mijloace de caracterizare specifice.

6. Bildungsroman - probe prin care s-a urmarit formarea pe plan moral a protagonistului.

7.Testul final propune o evaluare finala la nivel minim, mediu si superior si se verifica de catre profesor.

8. Bibliografie.

Metoda proiectului am experimentat-o simplificat si la clasa a V a, C.E., la studiul snoavei si al legendei populare, unde 42% au preferat sa alcatuiasca o mapa si un CD despre evolutia snoavei romanesti de la specia populara la cea carturareasca, iar 58% au urmarit traseul legendei istorice si mitologice la noi si in antichitatea greco-romana. Multi dintre ei si-au antrenat si parintii, care nu au ezitat sa-i ajute. Am constatat ca proiectul propus are ca avantaje faptul ca meniul selecteaza o bogata bibliografie la care elevul are acces imediat, evaluarea este rapida si obiectiva, dar si dezavantaje: calculatorul inlocuieste mijloacele didactice traditionale, insa nu poate substitui profesorul, care evalueaza creativitatea elevului, il antreneaza la dialog si il provoaca la dezbatere.

In cadrul experimentului, am considerat cǎ: "De vreme ce in viata profesionala nu se opereaza cu teste, ci cu proiecte, este necesara initierea si dezvoltarea unor deprinderi de proiect inca de la inceputul formarii intelectuale in scoala". (H. Gardner - Teoria inteligentelor multiple) .

Elevii colectivului experimental au alcatuit proiecte la care variabila independenta a fost metoda evaluarii prin cooperare, iar variabile dependente performantele scolare si comportamentale ale elevilor .

8. Eseul scolar In practica scolara este considerat unul din termenii "problema" ai reformei, caci, considerat de unii "o moda", eseul scolar este o realitate care nu poate fi neglijata fie si numai pentru ca reprezinta principala forma de evaluare a cunostintelor, capacitatilor si competentelor candidatului la testarea nationala.

Testarea nationala la limba si literatura romana presupune realizarea unui eseu evaluat cu 35-40 puncte din valoarea notei. In 2000, proba scrisa conceputa de SNEE cuprindea: intelegere de text (40%), generare de text (10%) si eseu structurat 40% cu 10 puncte din oficiu. Continutul eseului era evaluat cu 24 de puncte, iar forma cu 16 puncte. Din 2001 si pana in prezent, aprecierea continutului si a formei se face in punctaj egal (cate 20%).

1. Eseul cu raspuns restrans

Exemplu: Clasa a VIII a:

Varianta A - timp de lucru: 15 -20 minute Argumenteaza, in cel mult 10 randuri, folosirea descrierii in fragmentul dat.

Varianta B - timp de lucru: 20 minute. Argumenteaza, in cel mult 15 randuri, apartenenta textului citat la specia balada populara.

1. Eseul structurat

Exemplul 1: Explicati, intr-un eseu structurat, atitudinea protagonistului baladei populare in fata mortii: fatalism, resemnare, asumare a destinului nemilos, sacrificiu liber - consimtit, model de comportament specific poporului roman sau apoteoza a unei vieti incheiate prematur?

Exemplul 2: Alcatuiti un eseu structurat in care sa demonstrati ca in Monastirea Argesului se intalnesc elemente de balada populara si legenda.

B.    Eseul liber / nestructurat

- presupune stapanirea unui aparat critic de mare subtilitate si a unui discurs argumentativ / demonstrativ cu un inalt grad de persuasiune, de aceea se adreseaza elitelor in subiecte pentru olimpiade sau pentru alte competitii

Exemplul 1. Cititi eseul Spatiul mioritic de Lucian Blaga si explicati intr-o compozitie libera de ce autorul identifica modelul comportamental oferit de balada populara cu orizontul specific - "matricea stilistica" - in care s-au format, deopotriva, poporul roman si cultura acestuia"

Exemplul 2. Alcatuiti o compunere libera pe tema "Negru Voda si Mesterul Manole", insistand asupra relatiilor dintre reprezentantul puterii si omul de arta din toate timpurile.

Eseul il aplicam frecvent ca metoda complementara de evaluare. Situat intre metodele traditionale prin apartenenta la tipologia compunerilor si intre cele alternative ca tip de item subiectiv, eseul ramane o lucrare de creatie, care se apreciaza si se noteaza atat dupa criterii generale, cat si specifice. Eseul combina trei elemente: un continut, o tehnica a realizarii si trasaturi de personalitate. (L. Crihana, 2002)

In practica didactica, instrumentul de evaluare pe care l-am utilizat este scara de apreciere numerica (35 - 40 puncte, la examen sau 1 - 10, 1 - 100 puncte) dar si aprecierea verbala (in cazul minieseurilor se aplica si calificativele). Evaluarea formativa in orele de literatura a fost permanent una personalizata pentru a corecta procesul comprehensiunii / producerii de text si completat-o cu autoevaluarea elevilor. Pe de alta parte, evaluarea externa a testat produsul (comentarii, eseu, rezumat) pornind numai de la text la prima vedere, cu ajutorul unor teste sau al unui chestionar de autoevaluare a eseului (pe care elevii din C.E. il au intr-un portofoliu de evaluare / autoevaluare) si care contine intrebari legate de:

Continut si organizare

Am facut un plan al lucrarii?

Exista o propozitie / fraza care sa reprezinte teza lucrarii mele?

Afirmatiile generale sunt sustinute cu referinte si exemple din text?

Au fost folositi corectori adecvati in interiorul paragrafelor si intre acestea?

Informatiile sunt relevante si suficiente sau ar trebui completate?

Paragraful final sintetizeaza observatiile facute in lucrare?

Am tinut seama de toate observatiile anterioare ale profesorului?

Stil:

Limbajul folosit este clar? Cunosc sensul tuturor cuvintelor folosite?

Sunt toate frazele coerente?

Pot reformula anumite fraze intr-o forma mai simpla?

Timpurile verbale sunt folosite adecvat ?

Exista repetitii, clisee sau formulari echivoce pe care le pot elimina?

Am tinut seama de toate observatiile anterioare ale profesorului?

Asezarea in pagina:

Am respectat marginea specifica aliniatului?

Am respectat normele de ortografie si punctuatie?

Am pus ghilimele pentru titluri si citate?

Am tinut seama de toate observatiile anterioare ale profesorului?

Nota probabila:

Puncte tari Puncte slabe Observatiile colegilor

Important! Este esential ca elevul sa cunoasca DINAINTE criteriile de evaluare a eseului.

Va ofer mai jos un posibil formular de evaluare. Observati ca formularul contine si o coloana destinata elevului.

9. Chestionarul individual de (auto)evaluare

Este evident ca astazi nu mai este suficient ca ora de literatura sa-l "evaluezi" pe elev prin intrebari, oricat de problematizante ar fi ele. De exemplu dupa manualul de clasa a VIII-a al Ed. Humanitas, elevii raspund la peste 70 de intrebari si exercitii la capitolul intitulat Imbinarea genurilor. In experiment li s-a propus ca, pe baza tipurilor de intrebari prezentate de profesor, elevii sa-si imagineze ca pentru o ora, sunt autori de manuale si trebuie sa formuleze intrebarile potrivite pentru cunoasterea si comentarea baladei Miorita. Depasind unele stangacii, rezultatele au dovedit ca elevii au reusit sa strabata drumul invers, de la raspunsul pe care l-ar fi dat, la intrebarile puse, pornind de la cele literare la cele evaluative.

Autoevaluarea elevilor a fost facilitata de aplicarea unor fise de argumentare, de urmarire a dezbaterii care sa permita aprecierea cat mai variata a rezultatelor elevilor. Am utilizat in acest scop:

a) fisa de urmarire individuala a competentei - sinteza in domeniul lecturii destinata uzului factorilor externi (pǎrinti, alte institutii culturale)

b) fisa de urmarire colectiva a competentei - raspunsuri la intrebari legate de textul narativ

c) fisa de urmarire individuala a competentei de redactare a unui text cu dominanta narativa

d) chestionar de evaluare formativa a lecturii

e) chestionar de verificare a intelegerii textului epic

.3. Activitati extracurriculare realizate in experiment, la continuturile selectate

Cateva dintre activitatile extracurriculare pe care le-am aplicat C.E. sunt:

Carnavalul in lumea cartilor l-am organizat in scoala, cu ocazia Zilei Copilului. Pregatit din timp, el a devenit una din cele mai utile si placute forme de apreciere a literaturii.

Cercul de lectura este o formula mixta pe care o folosim pentru integrarea unor obiective diferite (M. Lebrun, 2001, p.15) care permite ameliorarea si performanta in lectura prin dezvoltarea de atitudini pozitive in raport cu aceasta. Pe langa obiectivul

central - comprehensiunea prin lectura, cercul poate atinge si evaluarea calitatii exprimarii orale, redactarii scrise, etc. Profitand de minunata perioada a adolescentei gimnaziale, am facut trecerea de la bipolaritatea "cititor-carte" la tripolaritatea "cititor-celalalt-carte", situatie in care elevul, cititor ludic atras de placerea lecturii, apeleaza la ambient, la cercul de lectura ca la o comunitate de invatare.

3. Tehnica imprimarii de catre elevi a unor carti proprii este inspirata de "tehnicile Freinet", ansamblu ce cuprindea tipologia scolara (redactare, corectare, ilustrare, imprimare) textul liber elaborat la initiativa elevului acasa sau la scoala pentru a fi citit, acultat si tiparit si corespondenta interscolara ca antidot la lipsa placerii de a citi si la nondorinta de a scrie.

Am participat cu esantionul experimental la o actiune desfasurata sub genericul ,,Micul scriitor'', din cadrul parteneriatului cu Biblioteca Judeteana ,,A.D. Xenopol'' din Arad , ,,Deschizand o carte, deschizi o usa'' unde elevii s-au intrecut in creativitate realizand texte, imagini pe tema ,,Aventura vietii mele''.

Cunoasterea fenomenului literar local prin familiarizarea elevilor cu opera personalitatilor care au studiat si au publicat creatii literare din zona respectiva, contribuind la educatia culturala, stiintifica si patriotica (intalniri cu scriitori). Prin observare sistemica, elevii au fost apreciati la participarea la concursul de recitat de poezii si de creatie literara, cu titlul ,,Bucuriile lui decembrie'' si au scris in revista scolii despre aceasta activitate. Materialele adunate au constituit obiectul expozitiilor holurile scolii.

3.4. Modalitati de evaluare a competentelor educabililor inclusi in experiment

Precizặri privind lucrul cu clasele de control: am folosit acelasi continut curricular (prevederile programelor) dar cu preponderenta metodelor traditionale in corelare cu cele complementare.

Aspectul lingvistic al experimentului a urmarit aprecierea modelului comunicativ al textului epic, procesului de evaluare fiind fixat pe competenta de comunicare. Alternarea unor tipuri de exercitii am folosit-o ca testare / evaluare a experimentarii unor procedee de lectura care au facut legatura intre componenta lingvistica a didacticii oralului si cea a didacticii redactarii:

Observarea sistematica a activitatii si a comportamentului elevilor am realizat-o prin:

a. fisa de evaluare

b. Scara de clasificare:

Datele colectate se rezuma la un numar limitat de comportamente, de aceea a fost necesara utilizarea repetata.

Evaluare initiala clasele a V-a (cu scop de evaluare a nivelului achizitiilor elevilor si de asigurare a premiselor atingerii obiectivelor)

1. Evidentiaza in 3 - 5 randuri semnificatia titlului unui basm cunoscut. 10p.

2. Numeste doua personaje care apar deseori impreuna in snoavele romanesti. 10p.

3 .Raspunde, in cel mult zece randuri la intrebarea "Ce ti-ai dori sa fii, zmeu sau Fat-Frumos?", motivand alegerea.  20 p.

4.Indica titlul unei legende despre o planta, un animal sau un fenomem al naturii. 5p.

5. Precizeaza ce obiect fermecat intalnit in basme ai dori sa-l ai si de ce?  10p.

6. Explica la ce crezi ca se refera cuvintele "a fost odata ca niciodata" si "pe taramul celalalt"? 15p. 7. Alege varianta care marcheaza raspunsul corect: Nastratin Hogea este un personaj de a) legenda b) snoava c) poveste 5p

8. Gaseste un personaj din basmele romanesti care ti se pare ca seamana cu Cenusareasa. 10p.

9. Marcheaza raspunsul corect: Legendele Olimpului este: a) opera populara b) opera unui autor roman c) opera unui autor strain. 5p.

. Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu TOTAL 100p.

Evaluare finala clasele a V a

1. Evidentiaza in 3 - 5 randuri semnificatia titlului basmului popular din manual 10p.

2. Numeste doua snoave al caror personaj principal este Pacala. 10p.

3. Raspunde in cel mult zece randuri la intrebarea: "De ce protagonistul multor basme romanesti se numeste Fat-Frumos?"  20p.

4. Alege raspunsul corect: "Povestea ciocarliei","Dragos-Voda" si"Soarele si luna" sunt: a) povesti b) legende c) snoave 5p.

5. Precizeaza trei obiecte fermecate intalnite in basme. 6p.

6. Numeste o formulǎ initialǎ, una medianǎ si alta finalǎ intalnite in basme. 15p

7. Precizeazǎ in ce constǎ intriga unei balade populare studiate.  10p.

8.Gaseste un personaj din basmele romanesti care ti se pare ca seamana cu unul

al lui Andersen, fratii Grimm, etc. 10p.

9. Marcheaza raspunsul corect: Povestea vorbii este: a) opera populara b) opera unui autor roman c) opera unui autor strain. 4p

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu  TOTAL 100p.

Evaluare initiala clasele a VIII- a

1. Numeste trei opere epice studiate, precizand genul si specia. 10p.

Precizeazǎ patru caracteristici comune ale lor.  10p.

3. Marcheaza raspunsul corect: baladele populare pot fi  10p.

a) haiducesti b) istorice c) pastorale d) legendare

4.Reprodu cateva versuri dintr-o poezie, stabilind ritmul, rima si mǎsura. 10p.

5. Care este momentul subiectului din care face parte textul citat?  10p.

6. Explicǎ, intr-un text de 3-5 randuri, ideea poeticǎ a fragmentului.  10p.

7. Identificǎ in text un tipar stilistic specific basmului. 10p.

Numeste douǎ teme si douǎ motive intalnite in opere epice.  10p.

9. Ce ideal uman intruchipeazǎ personajul din fragmentul citat? 10p.

Se acordǎ 10 puncte din oficiu TOTAL 100p.

Evaluare finala clasa a VIII-a

1. Numeste trei opere literare studiate , precizand genul si specia. 10p.

2. Care dintre ele nu au caracter sincretic?  5p.

3. Motivezǎ, in cateva randuri, de ce Mircea Eliade considera cǎ "Monastirea Argesului " este legendǎ ?

4.Reprodu versurile unui motiv mioritic si analizeazǎ prozodia lor.  10p.

Care este momentul subiectului din care face parte textul citat? 10p.

6. Interpreteazǎ in 10-15 randuri semnificatia alegoriei moarte - nuntǎ. 20p.

7. Ce semnificatie are titlul basmului "Tinerete fǎrǎ bǎtranete?"   15p.

8. In ce opere populare ai intalnit motivul drumului initiatic? 10p. 9. Ce ideal uman intruchipeazǎ personajul din fragmentul citat?  10p.

Se acordǎ 10 puncte din oficiu  TOTAL 100p.

TESTELE DE EVALUARE au insotit intregul parcurs didactic al clasei a V-a, cu efecte ameliorative, oferind posibilitatea de raportare permanenta la obiectivele propuse si au evidentiat progresul inregistrat la urmatoarele secvente ale instruirii :

Pretest pentru clasa a V-a

A . Basmul

Text-suport : "Praslea cel voinic si merele de aur " Timp de lucru: o ora

1. Evidentiaza, in cateva randuri, semnificatia titlului basmului. 15p.

2. Subliniaza raspunsul corect: Modul predominant de expunere in textul selectat este a) descrierea b) naratiunea c) dialogul d) monologul 10p.

3. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect: Spatiul si timpul specifice desfasurarii intamplarilor sunt: a) reale (cunoscute) b) ireale (necunoscute)  10p. 4. Numeste trei valori morale incluse in mesajul acestui basm.   10p

5.Personajul principal are si trasaturi supranaturale? (detaliaza-posttest)  5p.

6.Indica momentul subiectului exprimat in fragmentul citat.  10p.

7. Extrage din text cuvinte care desemneaza: a)doua elemente fantastice b)doua elemente reale. 10p.

8. Scrie ideea principala ce rezulta din secventa citata. 10p.

9. Incercuieste literele care marcheaza trasaturi ale basmului popular: a)circula oral b)autor necunoscutc)are mai multe variante 10p.

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu. TOTAL 100p.

Pentru a fi posibila comparatia, la test si posttest am folosit aceiasi itemi, punctaj si timp de lucru, avand ca texte-suport " Greuceanu" si "Aleodor Imparat".

BALADA POPULARA

Pretest pentru clasele a VIII-a aplicat celor doua colective, martor si experimental

Text - suport : " Miorita " Timp de lucru: doua ore

1. Stabileste daca denumirea de "cantec batranesc" se refera la caracteristicile baladei populare:

a) anonim si colectiv b) oral si popular c) sincretic si traditional 10p. 2. Prezinta, in aproximativ 20 de randuri, momentele subiectului acestei balade. 15p.

3. Mentioneaza trei motive poetice prezente in text.  10p.

4. Numeste procedeul lexical tipic folcloric intalnit in portretizarea eroului. 5p. 5. Figura de stil citata este :

a) hiperbola b) personificare c) alegorie 5p.

6. Atitudinea protagonistului in fata mortii exprimata in text este :

a) fatalism resemnat b)asumarea destinului nemilos c)model de jertfa creatoare 5p.

7. Demonstreaza, in aproximativ 15 randuri, de ce este o balada populara. 15p.

8. Subliniaza, cu exemple, faptul ca acest text poate fi considerat o sinteza a genurilor literare.  15p. 9. Precizeaza felul ritmului, rimei si masurii din aceasta balada. 10p.

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu TOTAL 100p

Testul si posttestul au folosit aceiasi itemi , punctaj si timp de lucru, avand ca texte-suport "Gruia lui Novac" si "Monastirea Argesului".

4. Analiza si interpretarea rezultatelor cercetarii

Capitolul inregistreazǎ si analizeazǎ rezultatele cercetarii, date comparative privind analiza rezultatelor obtinute de elevi in diferite etape ale experimentului.

4.1. Rezultate ale cercetǎrii documentelor curriculare

Compararea diferitelor teorii sau practici pedagogice (pedagogia comparata ) s-a dovedit utila si cand am pus alaturi actuala programa de limba si literatura romana cu cea de la inceputul secolului trecut.

Programele scolare au fost reorganizate, avand in centru competentele-cheie europene, din care au fost derivate competentele generale si cele specifice. Principalul domeniu de competenta, Comunicare in limba materna, asa cum apare acesta definit in documentele Uniunii Europene, a generat construirea competentelor generale. La acest domeniu s-au adaugat, implicit sau explicit, o serie de competente-cheie indirecte sau transversale pentru disciplina noastra. S-a realizat trecerea de la programe organizate pe obiective-cadru si obiective de referinta la programe organizate pe competente generale si specifice pastrandu-se continuturile programei disciplinei.

Programa pentru ciclul gimnazial propune un mod flexibil de proiectare curriculara, corelatia permanenta limba-literatura, echilibru intre exprimarea orala si cea scrisa, cu accent pe paradigma functional-comunicativa.

PREZENTARE COMPARATIVA A PROGRAMELOR DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA, GIMNAZIU

4.2. Date comparative, pe itemi identici repetati, privind analiza rezultatelor obtinute de elevii claselor gimnaziale in etapele initialǎ si finalǎ ale experimentului

CLASA a V a CLASA a VIII a

Nr. elev	Colectiv experimental		Colectiv martor		Nr. elev	Colectiv experimental		Colectiv martor
	initial	final	initial	final		initial	final	initial	final
		8>					9>		9>
		9>		8<			9>		9>
		9>		5<			10>
		9>							7>
		10>		7>			9>		10>
		9>		7<			9>		9>
		9>					9>		8>
		10>		8<>			8>		9>
		8>					10>
		9>					8>		7>
		9>							8>
		9>		8<			9>		9>
		9>					7>		8>
		7>		7>			10>		8>
		10>							9>
		9>					7>
		9>		7>			9>
		8>		8<			9>
		9>		6<			9>		7>
		10>		6>			8>		9>
		7>					9>		8>
		9>		8<					7>
		8>		7<			10>		9>
		9>		6<			8>
		6>							8>
		9>		6<			7>		10>
		10>		7<			7>		9>
		9>		6<			7>		7>
		9>		6<			8>
		10>		7<			9>
Media				6,9o	Media

Tabel continand frecventa notelor si deviatia standard (STDEV) la

clasele a V-a si a VIII-a experimentale si martor in etapele initialǎ si finalǎ ale

experimentului

CLASA a V a  CLASA a VIII- a

Sistem de prelucrare- analizǎ si interpretare a datelor obtinute din aplicarea testelor la clasele a V-a - a VIII-a

CLASA a-V-a

A . BASMUL POPULAR

Basmul popular - pretest

text - suport "Praslea cel voinic" -

Itemul 1 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

In urma aplicarii testului, cei 30 de elevi ai C.E. au obtinut 382,5 puncte, adicǎ 80,5%, iar cei din C.M. 315 puncte, deci 70% , cu o diferentǎ de 10,5% in favoarea C.E.

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C.M. 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C.E.

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 210 puncte, adicǎ 70%, iar cei din C.M. 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C.M.

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C.M. 270 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C.E.

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C.E. au obtinut 100 puncte, adicǎ 66,66%, iar cei din C.M. 110 puncte, deci 73,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C.M.

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C.M. 190 puncte, deci 63,33%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C.E.

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C.M. 290 puncte, deci 96,66%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C.M.

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C.M. 220 puncte, deci 73,33% , cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C.E.

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- eleviii C.E. au obtinut 300 puncte, adicǎa 100%, iar cei din C.M. 300 puncte, deci 100%, fara nicio diferenta.

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la basm, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in:

Grafic nr 1 Diferenta procentelor pe itemi / basm - pretest

Basmul popular - test

text - suport "Greuceanu" -

Itemul 1 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- eleviii C.E. au obtinut 375 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C.M. 405 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C.M.

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C.M. 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C.E.

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C.M. 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C.E.

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 180 puncte, adicǎ 60%, iar cei din C.M. 150 puncte, deci 50%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C.E.

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 125 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C.M. 105 puncte, deci 70%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C.E.

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 200 puncte, adicǎ 66,66%, iar cei din C.M. 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 20% in favoarea C.M.

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 180 puncte, adicǎ 60%, iar cei din C.M. 220 puncte, deci 73,33%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C.M.

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C.M. 230 puncte, deci 76,66%, fara nicio diferenta.

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C.M. 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 16,67% in favoarea C.E.

In finalul analizei, traduse in grafice, rezultatele la basm, pe itemi identici, sunt urmǎtoarele

Grafic nr. 2 Diferenta procentelor pe itemi / basm - test

Basmul popular - posttest -

text - suport " Aleodor Impǎrat " -

Itemul 1 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C.E. au obtinut 300 puncte, adicǎ 66,66%, iar cei din C.M. 300 puncte, deci 66,66%, fara nicio diferenta.

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 210 puncte, adicǎ 70%, iar cei din C.M. 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C.M.

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C.M. 280 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta.

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 160 puncte, adicǎ 53,33%, iar cei din C.M. 200 puncte, deci 66,66%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C.M.

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C.E. au obtinut 140 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C.M. 120 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C.E.

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C.M. 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 16,67% in favoarea C.E.

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C.M. 220 puncte, deci 73,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C.E.

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C.M. 270 puncte, deci 90% , fara nicio diferenta.

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 210 puncte, adicǎ 70%, iar cei din C.M. 190 puncte, deci 63,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C.E.

Grafic, in finalul analizei rezultatelor la basm, pe itemi identici, tabelul comparativ contine

Grafic nr 3 Diferenta procentelor pe itemi / basm - posttest

CLASA a VIII-a

BALADA POPULARA

Balada popularǎ - pretest

text - suport " Miorita" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C.M. 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C.E

Itemul 2 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C.E. au obtinut 420 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C.M. 390 puncte, deci 86,66%, cu o diferent de 6,67% in favoarea C.E

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C.M. 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferent de 6,66% in favoarea C.M

Itemul 4 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 140 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C.M. 130 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C.E

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C.E. au obtinut 125 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C.M. 145 puncte, deci 96,66%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C.E

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C.E. au obtinut 135 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C.M. 150 puncte, deci 100%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C.M

Itemul 7 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C.E. au obtinut 435 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C.M. 390 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C.E.

Itemul 8 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C.E. au obtinut 405 puncte, adica 90%, iar cei din C.M. 405 puncte, deci 90%, fara nicio diferenta.

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C.E. au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C.M. 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 16,67% in favoarea C.E

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la baladǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr 4 Diferenta procentelor pe itemi / baladǎ - pretest

Balada popularǎ -test

text - suport "Gruia lui Novac" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 240 puncte, adicǎ 80%, iar cei din C.M. 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C.M

Itemul 2 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 405 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C.M. 375 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C.E

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C.M. 280 puncte, deci 93,33%, cu o diferentǎ de 6,6% in favoarea C.E

Itemul 4 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 110 puncte, adicǎ 73,33%, iar cei din C.M. 120 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 6,6% in favoarea C.M.

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 135 puncte, adica 90%, iar cei din C.M. 140 puncte, deci 93,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C.M.

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 150 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C.M. 150 puncte, deci 100%, fara nicio diferenta.

Itemul 7 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 450 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C.M. 405 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C.E.

Itemul 8 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 405 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C.M. 390 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 3,34% in favoarea C.E.

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C.M. 210 puncte, deci 70%, cu o diferentǎ de 16,66% in favoarea C.E

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la baladǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr 5 Diferenta procentelor pe itemi / baladǎ - test

Balada popularǎ - posttest-

text - suport "Monastirea Argesului" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C.M. 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C.E.

Itemul 2 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

In urma aplicarii testului, cei 30 de elevi ai C.E. au obtinut 420 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C.M. 420 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta.

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

In urma aplicarii testului, cei 30 de elevi ai C.E. au obtinut 290 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C.M. 280 puncte, deci 93,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C.E.

Itemul 4 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

In urma aplicarii testului, cei 30 de elevi ai C.E. au obtinut 115 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C.M. 125 puncte, deci 83,33% cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C.M.

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 140 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C.M. 140 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta.

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 130 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C.M. 115 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C.E.

Itemul 7 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 435 puncte, adicǎ 96,66 %, iar cei din C.M. 405 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C.E.

Itemul 8 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 420 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C.M. 420 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta.

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C.E. au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C.M. 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C.E

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la baladǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr.6 Diferenta procentelor pe itemi / baladǎ - posttest

Aprecierea activitatii colectivelor martor si experimental ale claselor a VIII- a in urma probei de evaluare initiala

C.M. C.E.

-elevi intre 70-75 puncte (nota7 - 7, 6 5

-elevi intre 75-80 puncte( nota7,50 - 8)  5 4

- elevi intre 80 - 85 puncte (nota (8 - 8,5)  6 5

-elevi intre 85-90puncte (nota 8,50 - 9) 7 9

-elevi peste 90 puncte (nota 9 -10) 6 7

Aprecierea activitatii colectivelor martor si experimental ale claselor a VIII-a in urma probei de evaluare sumativa (posttest)

C.M. 30 C.E. 30

• elevi intre 65-70 puncte (nota 6,50-7) 5 0
• elevi intre 70-80 puncte (nota 7-8) 7 8
• elevi intre 80-85 puncte (nota 8-8,50) 7 6
• elevi intre 85-90 puncte (nota 8,50-9) 6 9
• elevi peste 90 puncte 5 7

Rezultate obtinute de elevii celor doua clase a V a experimentale si martor la evaluarea , pe itemi identici, a capitolului "Basmul popular":

Tabel si diagrama de comparatie nr.1 - Colectiv experimental

Tabel si diagrama de comparatie nr.2 - Colectiv martor

Tabel sintetic nr. 3 : Calculul coeficientului de corelatie in cazul colectivului martor - analizand in evolutie variabilitatea notelor in momentul posttest fata de pretest.

Coeficietul de corelatie, in acest caz, calculat dupa formula mentionata anterior, este 0.213553.

Tabel sintetic nr. 4.Calculul coeficientului de corelatie in cazul colectivului experimental - analizand in evolutie variabilitatea notelor in momentul posttest fata de pretest

Coeficietul de corelatie, in acest caz, este 0.9374, ceea ce inseamna ca, din punct de vedere statistic, evolutia distributiilor notelor in momentul posttestului raportata la distributia din momentul pretestului este de sens invers, lucru previzibil, deoarece in procesul invatarii se acumuleaza cunostinte, fapt ce conduce la obtinerea unor rezultate diferite fata de cele din momentul pretestului.

Ceea ce este de remarcat in acest moment este diferenta evidenta dintre valorile calculate pentru coeficientii de corelatie in cazul celor doua colective. Daca in cazul colectivului experimental distributia este clar de sens invers in momentul posttestului fata de momentul pretestului - lucru indicat prin valoarea negativa, in cazul colectivului martor, aceasta valoare este pozitiva - fara insa a se apropia de valoarea tabelara ce ar conduce la ideea ca intre cele doua distributii (pretest si posttest) procesul invatarii ar fi avut efecte scazute. Cu toate acestea, discrepanta intre cele doua valori este evidenta - reflectand efectele diferite ale tehnicilor aplicate.

Voi analiza evolutia distributiei notelor atat in situatia pretestului si a posttestului

atat in cazul colectivului -martor cat si in cazul experimental. In consecinta, vom avea de analizat doua cazuri:

Tabel sintetic si diagrama de comparatie nr.5 - distributia notelor colectivului martor si a colectivului experimental in cazul pretestului

Conform formulei de calcul c

Numarul gradelor de libertate este de: (2 -1) * ( 7 - 1) = 6.

Rolul calcularii acestui indice este de a ne asigura ca nu exista nici o corelatie intre cele doua colective in momentul pretestului. Acest lucru este evident intrucat, chiar daca vom considera valoarea tabelara a indicelui c pentru 5 grade de libertate (fara a lua in calcul nota 10), valoarea rezultata prin calcul este mult inferioara.

Tabel sintetic si diagrama de comparatie nr.6.- distributia notelor colectivului martor si a colectivului experimental in cazul posttestului:

Conform formulei de calcul, c

Numarul gradelor de libertate este de (2 -1) * ( 7 - 1) = 6.

Valoarea calculata confirma ipoteza statistica, infirma ipoteza de nul si situeaza valoarea riscului foarte aproape de 0,025 ( - 14,45 = valoarea tabelara).

4.3. Rezultate deduse din experimentarea unor tehnici si instrumente de evaluare

In actuala lucrare, voi descrie o modalitate complementara inedite de evaluare a textului epic popular.

Metoda proiectului experimentatǎ simplificat si la clasa a V-a, C.E., la studiul basmului, a dus la urmǎtoarele rezultate: 14 elevi au preferat sa alcatuiasca o mapa si un CD despre evolutia snoavei romanesti de la specia populara la cea carturareasca, iar 16 au urmarit traseul legendei istorice si mitologice la noi si in antichitatea greco-romana. 19 au declarat cǎ si-au antrenat si parintii, care nu au ezitat sa-i ajute. Am constatat ca proiectul propus are ca avantaje faptul ca meniul selecteaza o bogata bibliografie la care elevul are acces imediat, organizarea si sintetizarea materialelor, evaluarea rapida si obiectiva, dar si dezavantaje: calculatorul inlocuieste mijloacele didactice traditionale, insa nu poate substitui profesorul, care evalueaza creativitatea elevului, il antreneaza la dialog si il provoaca la dezbatere.

In urma monitorizǎrii lucrǎrilor elevilor claselor a a C.M.si C.E. prin:

mediile obtinute au fost: proiecte C.M. 6,70 C.E. 9,30

portofolii C.M.7,20 C.E. 9,00

In jocul care a urmat chestionarului individual de (auto)evaluare, li s-a propus ca, pe baza tipurilor de intrebari prezentate de profesor, elevii sa-si imagineze ca pentru o ora, sunt autori de manuale si trebuie sa formuleze intrebarile potrivite pentru cunoasterea si comentarea baladei Miorita. Depasind unele stangacii, rezultatele au dovedit ca elevii au reusit sa strabata drumul invers, de la raspunsul pe care l-ar fi dat, la intrebarile puse, pornind de la cele literare la cele evaluative.

Un randament ridicat in acumularea si fixarea unui vocabular bogat, variat si nuantat aduc explicatiile care reunesc si completeaza cunostintele elevilor despre categoriile semantice. Rezultatele unei dezbateri pe baza evolutiei sensurilor verbului a spune din textele populare in limba actuala le-am sintetizat in cateva serii de sinonime cu deosebite conotatii stilistice. Am constatat ca 79% din comentariile din pretest asupra unor teste folclorice foloseau inca din clasa a V-a formule ca: "autorul popular ne spune, ne arata, ne reda" sau chiar "ne zugraveste". Lista operatorilor verbali cu care am cerut elevilor sa inlocuiasca sabloanele mentionate a fost propusa chiar de ei cu ajutorul dictionarului. Tot ei au avut ideea folosirii permanente a acestei liste, ca "fituica obligatorie", sub forma unui util semn de carte (sau de caiet) aflat la indemana tuturor, in clasa sau acasa. S-a propus completarea modelului cu neologisme: "a afirma, a preciza, a evidentia, a reliefa, a sugera, etc. "Este un model interesant si util, mai ales ca a fost adaptat fiecarei specii invatate. Privind comparativ, in lucrarile elevilor procentul termenilor "paraziti" a scazut la cei din C.E. sub 30%, in timp ce la cei din C.M., la care nu s-a folosit "semnul", procentul a fost dublu. Experimentul a demonstrat ca elevii pot opera cu terminologia specifica analizei operei epice, cunosc specificul ei, apeleaza creativ la valorile artei populare, constientizand relatiile interdisciplinare.

In evaluarea normativa a competentei exprimarii scrise, am aplicat modelul propus de Alina Pamfil (2003, p.189). Cu cateva modificari, fisa se poate folosi si in evaluarea orala. Rezultatele obtinute in urma aplicarii fisei de urmarire individuala a competentei scripturale pe care o prezentam in anexe mi se par relevante, in special in eseurile C.E. de la cl. a VIII-a la simularile pentru testarea nationala din mai 2010: 82% din totalul raspunsurilor primite structureaza sintetic mesajul textului epic, 71% stiu sa compuna un text cu dominanta informativa, narativa sau argumentativa, 93% rezuma corect un text narativ, poseda un lexic nuantat, adecvat problematicii testului. Ca si in cazul celorlalte obiecte de invatamant, elevii performeaza mai bine obiectivele ce vizeaza receptarea mesajului scris si mai slab pe cele care se refera la producerea de text.

5. Valorificarea rezultatelor cercetarii

Din perspectivǎ teoreticǎ, am realizat valorificarea rezultatelor cercetǎrii prin elaborarea de:

a) referate:,,Portofoliul-tehnica eficienta de evaluare''

b) comunicǎri stiintifice: ,, Tehnici si instrumente de evaluare a creativitatii'', la Simpozionul International ,,Creativitate si gandire critica''

c) activitǎti metodice ale profesorilor: Cercul pedagogic al profesorilor de limba si literatura romana aprilie 2010-sustinerea Atelierului cu tema ,,Realizarea evaluarii unei unitati de continut'' ; Cd cu prezentare power-point cu tema ,,Tehnici si metode moderne de evaluare la limba si literatura romana'', prezentat la Comisia metodica si publicat pe www.didactic.ro

d) articole in reviste de specialitate: ,,Evaluarea- o abordare moderna''(in Incursiuni pedagogice, 2010)

Toate aceste lucrǎri le-am pus in valoare in activitatea practicǎ efectivǎ, contribuind, prin feed-back-ul obtinut, la formularea de noi concluzii si generalizǎri ale experientei, menite sǎ amelioreze si sǎ inoveze activitatea educationalǎ.

Concluzii

Ideea de baza care ne-a calauzit in elaborarea lucrarii a fost aceea de a realiza nu numai o analiza teoretica a demersului evaluator, ci mai ales de a surprinde rolurile pe care evaluarea le indeplineste in activitatea de invatamant si prin care poate contribui la cresterea performantelor scolare ale elevilor.

Experianta demonstreaza ca nivelul rezultatelor scolare reflecta, in masura insemnata, nivelul muncii profesorului, pregatirea, insusirile profesionale, maiestria pedagogica, trasaturile de personalitate ale acestuia. O pondere insemnata in economia lucrarii o reprezinta evaluarea rezultatelor scolare ale elevilor.

Randamentul scolar, ca totalitate a rezultatelor scolare a fost analizat in varietatea manifestarilor sale: de la cunostinte faptice si deprinderi motorii, mai accesibile masurarii si aprecierii, la structuri operatorii, competente si creativitate, pentru evaluarea carora utilizarea unor instrumente specifice se afla la inceput, pana la conduite, atitudini si valori, care, cu toata importanta recunoscuta pentru evolutia personalitatii, se realizeaza rareori in mod sistematic si eficient. Analiza relatiei dintre tehnicile si instrumentele evaluative, pe de o parte, si performantele scolare, pe de alta parte, conduce la concluzia ca, actele evaluative nu pot fi considerate prin ele insele factori hotaratori in asigurarea succesului scolar, dupa cum nici principala sursa a esecurilor, dar pot favoriza aparitia si mentinerea unor asemenea fenomene.

Argumentele teoretice si experimentale demonstreaza ca evaluarea isi manifesta rolul specific in cresterea performantelor scolare numai in relatie cu predarea si invatarea. Astfel, pot fi intelese rezultatele scolare si semnificatiile lor, nevoile de dezvoltare, motivatiile si conduitele elevilor. Rolul evaluarii in cresterea performantelor scolare depinde semnificativ de conceptia profesorului in legatura cu obiectul, scopul si functiile evaluarii, conceptie care se va reflecta in alegerea si utilizarea metodelor si tehnici de evaluare, in integrarea strategiilor de evaluare in procesul didactic. Astfel, metodele si tehnicile de evaluare ofera posibilitatea unei evaluari complexe, veridice si sensibile la diferentele individuale dintre elevi; imbinarea lor oportuna poate conduce la informatii relevante referitoare la rezultatele si progresele pe care acestia le inregistreaza.

Rezultatele cantitative, observatiile si interpretarile pe care ni le-au prilejuit experimentul psihopedagogic realizat demonstreaza inca o data caracterul complex si subtil al procesului de predare - invatare - evaluare. Elevii claselor experimentale au inregistrat o evolutie pe scara performantelor scolare, ca urmare a aplicarii evaluarii formative, ceea ce demonstreaza ca valorificarea in proces a informatiilor despre rezultatele obtinute a contribuit la ameliorarea acestora dupa fiecare secventa didactica.

Indicatorii procentuali calculati pentru categoriile de calificative utilizate in apreciere au valori mai mari la clasele experimentale fata de clasele de control.

Bibliografie

RADU, I. coord.,(1993), Metodologie psihologica si analiza datelor, Ed. Sincron, Cluj-Napoca

PRINCE .G., (2004), Dictionar de naratologie,Institutul European

Potolea, D., Neacsu, I., Radu, I. T.,(1996), Reforma evaluarii in invatamant. Conceptii si strategii, Ministerul Invatamantului, Consiliul National de Evaluare si Examinare, Bucuresti

Neacsu, I., Stoica, A. (coord.), (1996), Ghid general de evaluare si examinare, Editura Aramis, Bucuresti

Stoica, A. (coord.), (1999) Un sistem de critreii pentru acordarea notelor in invatamantul gimnazial si liceal, Serviciul National de Evaluare si Examinare

Stoica, A., (2000), Reforma evaluarii in invatamant, Editura Sigma, Bucuresti

Meyer, G., (2000), De ce si cum evaluam, Editura Polirom, Iasi

Programe scolare, (2001) ria curricularǎ Limbǎ si comunicare, seria Liceu, Ministerul Educatiei si Cercetǎrii, Bucuresti, Consiliul National pentru Curriculum

Stan, M. (coord.),(2001), Ghid de evaluare - Limba si literatura romana, Editura Aramis, Bucuresti

Stoica, A. (coord.), (2001), Evaluarea curenta si examenele (Ghid pentru profesori), PROGnosis, Bucuresti

SNEE (2001) - Ghid de evaluare-limba si literatura romana, Ed. Aramis, Bucuresti

Manoliu, Dabija - A., (2001), Context si interferente in lectura activa .Modele teoretice si cercetari experimentale. Studiu de psihologie cognitiva si psiholingvistica , editia romana-engleza , S.C.Stiinta si Tehnica, Bucuresti

Paun, E., Potolea, D. (coord.), (2002), Pedagogie, Editura Polirom, Iasi

Crihana, L., (2002), Eseul scolar-ghid metodologic, Ed. Scoala galateana, Galati

Stoica, A., (2003), Evaluarea progresului scolar - De la teorie la practica, Editura Humanitas, Bucuresti

Pamfil, Alina (2003), Limba si literatura romana in gimnaziu - structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca

Chitic, L., Ciubotaru, G., Brailescu, M. (2004), Limba si literatura romana-auxiliar didactic pentru cl. a V a si a VI a, Ed. Europlus, Galati

Radu, I. T., (2004), Evaluarea in procesul didactic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000; ed. a II-a

Manolescu, M., (2005), Evaluarea scolara. Metode, tehnici, instrumente, Editura Meteor Press, Bucuresti

Pamfil, A., Tamaian ,I., (2005) Studiul limbii si literaturii romane-paradigme didactice, Ed.Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca

Potolea, Dan, Manolescu, Marin, (2005), Teoria si practica evaluarii educationale, Ministerul Educatiei i Cercetarii, Proiectul pentru invatamantul rural, Bucuresti

Petty, Geoff, (2007), Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier Didactic

Constantin Cocos, (2008), Teoria i metodologia evaluarii, Editura Polirom, Bucuresti

Zlatior, Titiana, Portofoliul - metoda alternativa de evaluare, in rev. Perspective, Cluj, an II, nr. 1 (2)

Roman, Alina (2008), Evaluarea si autoevaluare. Competente. Atitudini. Practici Editura Universitatii "Aurel Vlaicu", Arad.

DACA TOT SUNT COORDONATOR, AR TREBUI SA APARA SI CEVA SCRIERI ALE MELE!

Herlo, Dorin (2002), Metodologie educationala, Editura Universitatii "Aurel Vlaicu", Arad.

Herlo, Dorin (2004), Asupra curriculum-ului educational, Editura Universitatii "Aurel Vlaicu", Arad

Herlo, Dorin (2006), Didactica, Editura Universitatii "Aurel Vlaicu", Arad.

Herlo, Dorin, Piscanu, Camelia (2010), Curriculum centrat pe elev si implicatiile sale in invatamantul preuniversitar, Editura Universitatii "Aurel Vlaicu", Arad

WEBOGRAFIE

https:// www.biblacad . ro/

https:// www. curriculum.edu.ro/

https:// www.didactic.ro

https:// www.lettres.net/cours/txt_argu.htm

https:// www.persuasiune.ro/

https:// www.unibuc.ro/

Anexe

Proiectul individual sau colectiv

PLANUL PROIECTULUI cu tema Structura baladei Miorita

Clasa a VIII-a

Durata: ultimile patru saptamani ale anului scolar

Competente specifice: 1.5, 2.3, 3.1, 4.3

Etape:

I.         Stabilirea unor criterii de apreciere a proiectului:Vom realiza un proiect colectiv despre structura capodoperei literaturii populare romanesti.

II.       Alcatuirea listei de subiecte pentru referate. Cei 22 de elevi ai clasei si-au ales pentru studiu apecte legate de:

1. Miorita - geneza operei (varianta Alecsandri) si aspecte legate de:
2. Semnificatia titlului baladei
3. Cadrul ocultatiei: "picior de plai", "gura de rai" (spatiul mioritic)
4. Timp mioritic
5. Componenta initiatica a grupului ("trei turme de miei cu trei ciobanei")
6. Opozitia doi-unul
7. Moartea creatoare si compensatorie
8. Oaia nazdravana
9. "Postul" recuperator
10. Mesajul mioarei
11. Lipsa numelui "stapanului"
12. Moartea posibila - caracterul ei liber-consimtit
13. Dezmembrarea corpului
14. Fluierele - determinante postexistentiale
15. " Maicuta batrana" - personaj recuperator
16. "Mandrul ciobanel" - pastorul-zeu
17. Eros si Thanatos - "un dublu testament"
18. Lamentatia liturgica - prolog al "reinvierii"
19. "A fi si a nu fi tot cu voi"
20. Miorita - oglinda etica, estetica si filozofica a neamului
21. Sinteza genurilor literare
22. Asemanari si deosebiri cu romanul Baltagul

III . Programarea etapelor de lucru

In prima etapa, toti elevii vor studia ca bibliografie generala:

-Alecsandri, V. Poezii populare ale romanilor, Bucuresti, Ed. Minerva, 1971

-Branda, N. Mituri ale antropocentrismului romanesc, Bucuresti, Ed. Cartea Romaneasca, 1991

-Eliade, M. De la Zalmoxis la Genghishan, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1995

IV. Monitorizarea procesului prin discutii cel putin saptamanale cu elevii, observarea modului de lucru, a stadiului parcurgerii bibliografiei, alegerea unor variante de rezolvare

V. Evaluarea rezultatelor - prezentarea si discutarea referatelor, planselor.

Proiect de tip evaluare:

cercetarea semnificatiilor unor obiceiuri -ex. transhumanta

cautarea unei bibliografii speciale pentru o tema

Etapele urmarite in demersul proiectiv sunt: (Dulama,M.E., op. cit. p. 158)

Unde suntem? Unde am vrea sa fim? Cum ajungem?

.Diagnoza starii actuale 1.Descrierea starii dorite 1.Precizarea obiectivelor

(SWOT) puncte tari, slabe  (CE?)

opurtunitati, amenintari

2.Identificarea nevoilor  2.Stabilirea motivelor 2. Identificarea rezultatelor

(DE CE?) (CU CE?)

3.Identificarea problemelor  3.Stabilirea scopurilor 3. Stabilirea strategiei

(CE?) (CUM?)

4.Stabilirea rezultatelor 4. Succesiunea actiunilor

(CE VOM FACE?)

5. Responsabilitati (CINE?)

6.Termene (CAND?)

Fisa de urmarire individuala a competentei scripturale

OBIECTUL :  SEMESTRUL

CLASA :  An scolar

Scoala  Profesor

Fisa privind rezultatele obtinute la testele initiale

Obiective :

O1

O2

O3

O4

O5

Realizarea obiectivelor:

Aprecierea cu note :

Media clasei ___________

Greseli frecvente:

Observatii si masuri :

Variata

Test de evaluare nationala la limba si literatura romana

v    Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

v    Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Subiectul I (48 puncte)

Citeste cu atentie textul urmator:

"Ca o mestera incercata si iscusita, Vitoria aduse vorba despre afacerea ei. Statornicind bine omul si luna si cumpanind cu luare-aminte si ce era insemnat in condica, negustorul statu si cugeta indelung si gasi si-n amintirea lui intocmai ce i se cerea sa stie, ca intr-adevar, in cutare zi, din cutare luna, au trecut oi. Insa Vitoria nu putea sa se multumeasca numai cu asemenea raspuns. Mai avea nevoie sa i se lamureasca toate despre stapanii oilor. Fireste, intai au trecut oile, cu ciobanii, cu gospodaria, cu canii, cu asinii, iar dupa aceea s-au aratat si stapanii.

- Asa este, se invoi, dupa cugetare adanca, domnu Vasiliu. Dupa aceea au venit si stapanii.

- Intai au facut, si oile si ciobanii, popas. Ciobanii au asteptat pe stapani.

- Nu, scutura din cap domnu Vasiliu. Ciobanii au apucat in treacat cate-o paine. S-au dus inainte.

- Si stapanii au sosit pe urma, nu-i asa? Erau calari.

- Intocmai, au sosit pe urma, cum spui, calari.

Amandoi au descalicat si le-am dat o gustare - ca si dumneavoastra. Scrumbie, pane si bere. La mine, aceste articole sunt de prima calitate. Am deprins a le aduce de demult, de cand lucrau sus, la poduri si sosea, italienii.

- Nu erau doi, zise cu liniste Vitoria. Erau trei.

- Ba erau doi.

Vitoria clipi din ochi asupra unui intuneric care-i izbucnise inauntru".

(Baltagul, Mihail Sadoveanu)

A.

Scrie raspunsurile pentru fiecare cerinta de mai jos:

Mentioneaza cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: cugeta, a se lamuri. 6p

Motiveaza folosirea cratimei in structura care-i izbucnise inauntru.  6p

Indica o modalitate / un procedeu de caracterizare a personajului din propozitia subliniata.  6p

Argumenteaza doua trasaturi ale genului epic prezente in textul dat. 6p

Precizeaza doua moduri de expunere in textul citat.  6p

B.

Scrie, in maximum 10 rinduri, rezumatul textului citat, respectind regulile de alcatuire a unui asemenea tip de compunere. 18p

In compunerea ta, trebuie:

a.      sa respecti fidelitatea fata de textul dat;  3 p

b.     sa desprinzi ideile principale ale textului; 3p

c.      sa prezinti succesiunea intimplarilor la care participa personajele; 3p

d.     sa respecti conventiile specifice rezumatului;  3p

e.      sa ai un continut adecvat tipului de text si cerintei formulate;  3p

f.      sa te inscrii in limitele de spatiu indicate. 3p

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Citeste cu atentie textul urmator:

"Se estimeaza ca peste 800 de specii de animale si plante au disparut de pe Terra in ultimele cinci secole, iar aproximativ 17.000 sunt pe cale de disparitie. Aceste rezultate au reiesit in urma raportului realizat de International Union for Conservation of Nature (IUCN). Ne intrebam mereu ce ne aduce ziua de maine, dar cum ramane cu mediul inconjurator? Majoritatea guvernelor lumii au facut in 2002 un angajament ca pana in 2010 vor reusi sa incetineasca ritmul disparitiilor in randul plantelor si animalelor. Ele au oferit posibilitatea celor ce se ocupa de cresterea animalelor sa recurga la diverse campanii care sa atraga atentia asupra situatiei in care ne aflam. Raportul realizat de IUCN ne spune cu totul altceva: acest lucru nu va fi posibil, iar Comisia Europeana a anuntat ca nici in Europa obiectivul nu va fi atins. Incepand din anul 1500 pana in prezent suntem mai saraci cu 869 de specii si cel putin 16.928 sunt amenintate cu extinctia*."

(Izabella Saramet, Peste 800 de specii de animale si plante au disparut de pe Terra, in revista StiintaAzi, Iulie 2009)

*extinctia - (s.f.) Dispari ie totala

Formuleaza cate un enunt in care sa numesti urmatoarele elemente din textul dat:

Revista din care a fost selectat fragmentul;

Numarul de specii de plante si animale care au disparut de pe Terra in ultimele cinci secole;

Angajamentul facut de guvernele lumii. 6 p

Noteaza raspunsul corect pentru cerinta:  6 p

Propozitia subordonata din fraza Ne intrebam mereu ce ne aduce ziua de maine, dar cum ramane cu mediul inconjurator?este:

a.      subiectiva;

b.     completiva directa;

c.      completiva indirecta.

Propozitia subordonata din fraza Se estimeaza ca peste 800 de specii de animale i plante au disparut de pe Terra se contrage in partea de propozitie corespunzatoare: 6 p

a.      Complement direct;

b.     Subiect;

c.      Complement circumstantial de mod.

Extrage din text o subordonata indirecta.  6p

Precizeaza functia sintactica si cazul a cuvintelor subliniate din text. 6p

Nota! Respectarea, in lucrare, a ordinii cerintelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea intregii lucrari ( unitatea compozitiei - 1 punct, coerenta textului - 2 puncte, registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului - 2 puncte, ortografia - 3 puncte, punctuatia - 2 puncte, asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea - 2 puncte).

Test de evaluare nationala la limba si literatura romana 

Barem de evaluare si de notare

Subiectul I (48 puncte)

A.

Exemple de raspuns: pentru cugeta: medita, reflecta, chibzui; pentru a (se) lamuri: a deslusi, a (se) dumiri, a (se) explica etc.  (3p.+3p.) 6 puncte

Exemple de raspuns: cratima, semn de ortografie, leaga doua cuvinte diferite, pronuntate legat datorita ritmului rapid al vorbirii (fonetic, adica elidarea vocalei "i" si disparitia unei silabe; morfologic, marcheaza despartirea a doua parti de vorbire diferite) ( Motivarea corecta si nuantata a folosirii cratimei: 6 p.; motivarea partial corecta sub aspect logic si/sau ortografic: 4p.; incercare de motivare, cu mai mult de 2 greseli de exprimare si/sau ortografie: 2p.). 6 puncte

Precizarea corecta a modalitatii/procedeului de caracterizare a Vitoriei - caracterizare directa facuta de naratorul obiectiv. 6 puncte

Mentionarea a doua trasaturi care sa justifice faptul ca textul citat apatine genului epic/unei opere epice: prezenta naratorului, a actiunii/conflictului, a personajelor, moduri principale de expunere: naratiunea si dialogul etc. ( Formularea corecta si nuantata a celor doua trasaturi: 6p.; formularea corecta si nuantata a unei trasaturi sau formularea partial corecta, sub aspect logic si/sau ortografic a celor doua trasaturi: 4p.; formulare partial corecta a unei trasaturi, cu greseli de exprimare si/sau de ortografie: 2p)  6 puncte

Raspuns corect: naratiunea si dialogul. 6 puncte

B.

a. respectarea fidelitatii fata de textul dat. ( Concordanta dintre continutul textului dat si rezumatul realizat - in totalitate: 3p./ partial: 1p.) 3 p

b.desprinderea ideilor principale ale textului. (Desprinderea adecvata a ideilor principale: 3p.; desprinderea partial adecvata a sau cu omisiuni a ideilor principale: 1p.)  3 p

c. prezentarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele (Prezentarea in succesiune logica, esentializata: 3p.; prezentarea cu omisiuni: 1p.)

3 p

d. respectarea unor conventii specifice rezumatului. (Relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor si timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fara dialog inserat; relatarea obiectiva, fara citate - in totalitate: 3p./partial:  3 p

e. Utilizarea unui continut adecvat tipului de text si cerintei formulate(claritatea

si coerenta ideilor, dispunerea paragrafelor - adecvata continutului: 3p./partial adecvata: 1p 3 p

f. Respectarea limitei de spatiu cerute 3 p

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Exemple de raspunsuri: Revista din care a fost selectat fragmentul este StiintaAzi. In ultimele cinci secole au disparut peste 800 de specii de plante si animale. Guvernele lumii au facut un angajament ca pina in 2010 vor reusi sa incetineasca ritmul de disparitie al plantelor si al animalelor.

(2p.+2p.+2p.)  6 p

b.  6 p

b.   6 p

Raspuns corect: celor ce se ocupa de cresterea animalelor 6 p

Raspuns corect: un angajament - complement direct, cazul acuzativ; ne-complement indirect, cazul dativ. (3p.+3p.)  6 p

Acordarea punctajului pentru redactare: 12 puncte se acorda pentru:

unitatea compozitiei - 1 punct,

coerenta textului - 2 puncte,

registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului - 2 puncte,

ortografia - 3 puncte,

punctuatia - 2 puncte,

asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea - 2 puncte).

Nota! Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului obtinut de elev.

CATALOG DE EVALUARE SI NOTARE

CLASA SEMESTRUL AN SCOLAR