CATEGORII DOCUMENTE |
|
Ce sunt dezbaterile? DEBATE - ul este o forma structurata de dezbatere educationala, compusa formal din echipe cu un numar egal de membri. Acestia sunt pusi in situatia de a pune in valoare pro si contra argumente diferite pentru ambele fatete ale unor chestiuni asupra carora oamenii, desi bine intentionati, pot fi in dezacord. Abordarea de tip pro-contra dezvolta paticipantilor capacitatea de analiza a problemelor controversate si ajuta la obtinerea unei imagini nedistorsionate de prejudecati. In acest context, participantii vor fi determinati sa emita judecati asupra unei motiuni' folosind criterii obiective, si totodata, sa apere o pozitie folosind argumente sustinute de dovezi si nu de simple opinii. Temele discutate pot fi extrem de variate. Indiferent de format, ceea ce este important de subliniat este ca tema dezbaterii reprezinta doar un pretext pentru exersarea abilitatilor de comunicare in spatiul public, de gandire critica si de argumentare logica si nu o incercare de a stabili valoarea de adevar a uneia din cele doua pozitii exprimate in timpul dezbaterii. In cadrul competitiilor de dezbateri arbitrii urmaresc masura in care participantii reusesc sa argumenteze convingator, sa organizeze prezentarea, sa raspunda prompt si analitic contra-argumentelor echipei oponente si daca sunt persuasivi. Nu in ultimul rand, ascultarea atenta, toleranta, umorul si fair play-ul conteaza in acordarea deciziei. Juriul este format dintr-un numar impar de arbitri, care sunt invitati sa nu ia in considerare opinia personala asupra temei puse in discutie. mai multe Desi ambele formate dezvolta in principal aceleasi abilitati, fiecare accentueaza in mod deosebit unele dintre ele. Astfel, formatul de dezbateri Karl Popper pune un accent deosebit pe procesul de documentare, pe calitatea si cantitatea de informatii (dovezi) furnizate in sprijinul argumentelor, are reguli foarte stricte in ceea ce priveste structura sistemului de argumentare si abordeaza in general teme cu posibilitati restranse de interpretare Formatul de dezbateri Parlamentare pune accentul in mod special pe filosofia promovata de fiecare dintre cele doua echipe, pe stilul de prezentare si pe abilitatile de persuasiune, are reguli mult mai flexibile in ceea ce priveste structura sistemului de argumentare, abordeaza in general teme cu posibilitati extrem de largi de interpretare si se bazeaza pe cunostinte pe care orice persoana mediu-informata ar trebui sa le aiba, folosirea informatiilor specifice fiind chiar interzisa. In esenta, tehnicile de dezbateri dezvolta: Gandirea critica; Concizia in exprimare; Toleranta fata de opiniile adverse; Persuasiunea; Ascultarea activa; Stilul de prezentare intr-o aparitie publica; Abilitatile de lucru in echipa. Practicarea dezbaterilor ii pregateste pe tineri: sa actioneze si sa participe inteligent in viata sociala; sa investigheze si sa analizeze probleme importante ale lumii contemporane; sa sintetizeze informatii; sa lucreze in echipa alaturi de colegi; sa raspunda prompt si analitic unor solicitari; sa fie ascultatori critici. Toleranta fata de opiniile adverse este una din valorile supreme promovate de ARDOR. Deprinderea de a sustine puncte de vedere contrare duce la intelegerea faptului ca pot exista argumente pro si contra in sprijinul oricarei idei si ca nimeni nu poate detine un monopol asupra adevarului. Gandirea critica, adica procesul de examinare a propriei noastre gandiri precum si a celor din jurul nostru cu scopul de a ne clarifica cunostintele si imbunatati nivelul de intelegere, presupune citirea, ascultarea si participarea activa, exploatarea atenta a unor situatii prin intrebari, analizarea acestor situatii din mai multe perspective diferite si sprijinirea uneia dintre perspective cu argumente logice si dovezi. Aceasta abilitate este extrem de mult exersata prin dezbateri. Odata cu anuntarea temei dezbaterii, participantii incep: documentarea, care presupune citirea activa (efectuarea de adnotari pe marginea textului, identificarea de intrebari in legatura cu textul citit si elaborarea de idei); explorarea posibilitatilor de interpretare a temei dezbaterii prin analizarea definitiilor termenilor-cheie din enuntul acesteia, activitate care presupune tocmai analizarea problemei respective din toate perspectivele posibile; elaborarea sistemului de argumentare care presupune analizarea, evaluarea, interpretarea si sintetizarea faptelor identificate in faza de documentare, precum si sprijinirea uneia dintre perspective cu argumente, dovezi si rationamente. Persuasiunea este exersata deoarece vorbitorii, intr-o runda de dezbateri, trebuie sa convinga comisia de arbitri de justetea celor afirmate de ei prin claritate, structura si validitatea rationamentului logic. Concizia - calitate esentiala intr-o lume in care eficienta comunicarii este primordiala - este deprinsa de participantul la dezbateri prin limitarea timpului acordat fiecarui vorbitor, timp in care acesta trebuie sa isi expuna clar toate argumentele, sa arate impactul argumentelor sale in dezbatere si sa concluzioneze. Ascultarea Activa presupune nu numai ascultarea argumentelor prezentate de un vorbitor, ci si efortul de intelegere si analizare a acestora chiar in timpul expunerii. Dezbaterile dezvolta aceasta capacitate deoarece timpul scurt avut la dispozitie pentru pregatirea urmatorului discurs dintr-o dezbatere presupune ca participantul sa inteleaga, sa inceapa analiza si eventual elaborarea raspunsului sau la fiecare argument al echipei oponente chiar in timpul prezentarii acestuia. Stilul de Prezentare este dezvoltat in primul rand prin exersarea prezentarii de discursuri in fata unui public. In plus, in cadrul seminariilor si activitatilor de club, participantii invata elemente de limbaj non-verbal, prin care se sincronizeaza cuvantul cu gestul. Tipuri de dezbateri Acestea se diferentiaza prin algoritmul de desfasurare a dezbaterii, numarul de membri ai echipei, modul in care vorbitorii se pregatesc pentru dezbatere si prin accentul diferit pus pe diverse abilitati cerute vorbitorilor participanti. Mai jos sunt prezentate succint cele mai importante formate de dezbateri: Dezbaterile
Parlamentare (Parliamentary Debate) - un format extrem de flexibil in
care se infrunta fie 2 echipe a cate 2 sau 3 vorbitori fiecare (in versiunile
europene si Dezbateri tip Karl Popper - un format foarte structurat care opune 2 echipe a cate 3 vorbitori. Tema dezbaterii se cunoaste cu mult timp inaintea desfasurarii dezbaterii si accentul cade pe dezvoltarea argumentelor pe baza dovezilor materiale si a informatiilor precise despre subiectul dezbatut. Formatul KP este un format axat pe informatii, structura, sinteza si capacitatea de a identifica solutii. Acest format este practicat de ARDOR in activitatile programului de elevi. Dezbateri tip Lincoln-Douglas - un format care opune 2 echipe ce dezbat o tema (in general filosofica sau etica) din punct de vedere al justetii, respectiv valorii unor concepte. Aceste dezbateri se mai umesc si dezbateri de valoare, iar accentul cade in special pe retorica. Dezbateri de Strategie (Policy Debate) - similare din punct de vedere al formatului cu dezbaterile Lincoln-Douglas, cu deosebirea ca dezbaterea se poarta in special pe teme pragmatice, care propun o actiune sau o atitudine concreta (un plan de rezolvare a unei probleme identificate) in viata economico-social-politica. Accentul cade pe demonstrarea eficientei si a viabilitatii unor masuri sau actiuni, mai putin pe conceptul de valoare sau pe performantele retorice. Un exercitiu excelent de rezolvare a problemelor. Extemporaneous Speaking - un format mai deosebit, in care un numar nelimitat de vorbitori sunt evaluati succesiv si individual de catre o comisie de arbitri, pentru luarea unei atitudini (pro sau contra) fata de o tema. Se prezinta un numar restrans de teme dintr-o arie mai larga de subiecte, vorbitorul isi alege una si are la dispozitie 30 de minute pentru pregatirea unui discurs de 7 minute, timp in care poate consulta orice materiale bibliografice doreste. Arbitrii evalueaza abilitatile oratorice si retorice ale vorbitorului, modul in care reuseste sa capteze atentia auditoriului, structura discursului si consistenta ariilor de analiza a temei alese. Impromptu este sportul extrem al dezbaterilor. Participantii intr-un concurs de impromptu primesc o tema, de obicei foarte abstracta, pe care trebuie sa improvizeze un discurs de 3 sau 5 minute, fara a li se acorda nici un timp de gandire inaintea sustinerii discursului. Pentru acest format, participantii nu se pot pregati doar inaintea concursurilor, ci trebuie sa urmareasca evenimentele curente din toate domeniile vietii sociale, politice, economice si culturale si sa se documenteze permanent, varietatea temelor fiind extrem de larga si putand face referire la absolut orice subiect. Arbitrii urmaresc aceleasi criterii de evaluare ca si la formatul Extemporaneous Speaking. |
Formatul de dezbateri Karl
Popper
WIKI
este o forma structurata de dezbatere educationala, compusa formal din 10
sectiuni distincte: 6 discursuri si 4 chestionari incrucisate.Cele doua echipe
compuse fiecare din cate trei membri sunt pusi in situatia de a pune in valoare
pro si contra argumente diferite pentru ambele fatete ale unor chestiuni
asupra carora oamenii, desi bine intentionati, pot fi in dezacord
A1: Prima pledoarie constructive afirmatoare: 6 minute
Prima pledoarie a unei runde de dezbateri, in care echipa afirmatoare isi prezinta complet cazul, aratand toate motivele pentru care motiunea in discutie ar trebui acceptata. Se prezinta criteriul ca standard din perpectiva caruia echipa interpreteaza tema. Desi echipa sa isi prezinta de-a lungul dezbaterii extinderi si dezvoltari ale argumentelor din acest prim discurs, membrii echipei trebuie sa pastreze pe tot parcursul rundei definitiile, criteriul si argumentele prezentate.
Chestionarea incrucisata(CX)
CX1 N3 pune intrebari lui A1: 3 minute
Este folosita pentru a clarifica, a identifica punctele slabe din argumentele
oponentilor, cat si pentru a obtine concesii generale. Pentru ca avantajele si
concesiile obtinute in CX sa conteze la arbitraj, acestea trebuie sa fie
utilizate in urmatoarele discursuri, pentruca arbitrii nu au dreptul sa
sesizeze din oficiu importanta rezultatelor obtinute in CX.
N1: Pledoaria constructiva negatoare: 6 minute Echipa negatoare prezinta un caz complet impotriva motiunii. Aceasta sectiune este inceputul respingerii argumentelor afirmatoare, care sunt contra-argumentate in ordinea prezentata de afirmatori. Daca definitiile propuse de afirmatori nu sunt contestate in aceasta sectiune, ele raman valabile. Tot astfel, daca negatorii nu avenseaza un criteriu propriu, atunci runda va sta sub emnul cerintelor impuse prin criteriul conceput de afirmatori.
CX2: A3 pune intrebari lui N1: 3 minute
A2: Pledoaria afirmatoare de reconstructie: 5 minute
Al doilea vorbitor al echipei afirmatoare prezinta respingerile aduse de echipa
sa impotriva argumentelor prezentate de n1 si raspunde respingerilor aduse
cazului afirmator de catre echipa negatoare-reconstructie. Daca nu respinge o
anumita idee din cazul negator, acea idee ramane valabila.
CX3: N1 pune intrebari lui A2: 3 minute
N2: pledoaria negatoare de reconstructie: 5 minute idem cu A2, doar cu rolurile schimbate.
CX4: A1 pune intrebari lui N2: 3 minute
A3: pledoaria finala a echipei afirmatoare: 5 minute
Prezinta, urmarind structura prezentata de la inceputul dezbaterii, argumentele
forte ale echipei sale, atragand atentia arbitrilor asupra eficientei propriei
echipe, a fisurilor echipei oponente si asupra celor mai importante zone de
controversa:arii de conflict.incearca sa convinga arbitrii ca echipa
afirmatoare este cea care a castigat runda, fara sa poate aduce noi argumente
sau dovezi.
N3: pledoaria finala a echipei negatoare: 5 minute idem cu A3, cu rolurile schimbate
Regulament pentru dezbateri parlamentare
si norme de arbitraj
WIKI
Inainte de inceperea dezbaterii
O motiune diferita va fi anuntata
inainte de fiecare runda la o ora specificata. Ora de incepere a
dezbaterii va fi stabilita prin adaugarea a
30 de minute la ora la care se face anuntul motiunii. Echipele
si arbitrii au obligatie de a fi prezenti in locatia stabilita in momentul
expirarii termenului de 30 de minute. O echipa este
asteptata maximum 10 minute dupa care este declarata castigatoare echipa
prezenta, vorbitorii acesteia vor primi media aritmetica a punctajelor
individuale obtinute in celelalte runde.
Echipa Guvernului, daca doreste, poate folosi incaperea
rezervata dezbaterii in vederea pregatirii in timpul alocat.
Daca echipa Guvernului foloseste spatiul in care se va desfasura dezbaterea pentru pregatire,
atat arbitrul cat si Opozitia trebuie sa elibereze
incaperea pana la inceperea dezbaterii.
Nu sunt permise pregatirile in grup pentru runde, construirea unui caz este obligatia unei singure echipe. Incalcarile
vor fi sanctionate cu eliminarea din competitie.
In timpul dezbaterii
1. Orice sursa de informare care a fost consultata inainte
de inceperea dezbaterii (dictionare, reviste s.a.) nu poate fi
folosita sau consultata in timpul dezbaterii propriu-zise. Cu
exceptia notitelor luate in timpul de pregatire si o copie
a regulamentului dupa care se desfasoara competitia, nici un fel de materiale ajutatoare nu sunt permise.
2. In cadrul dezbaterii se poate face referire la orice informatii
la care poate avea acces un cetatean care
doreste sa se informeze. Daca vreunul dintre participanti
considera ca informatia prezentata e prea specifica,
acesta poate solicita oponentilor sa ii fie
explicata informatia care nu ii este familiara. In cazul in care
sunt solicitate explicatii suplimentare, persoana careia ii sunt
solicitate trebuie sa furnizeze suficiente
detalii astfel incat participantii sa poata intelege
legatura dintre informatia prezentata si afirmatiile
pe care le sustine. Arbitrii vor considera informatie specifica
doar acel tip de informatii la care nici o persoana rezonabila
nu poate avea acces (ex. informatii ce provin din
experienta familiala, istoria personala a debaterului).
3. Formatul dezbaterii
Discursul constructiv al Primului
Ministru 7 minute
Discursul constructiv al Liderului
Opozitiei 8 minute
Discursul constructiv al Membrului
Guvernului 8 minute
Discursul constructiv al Membrului
Opozitie i 8 minute
Discursul conclusiv al Liderului Opozitie i 4 minute
Discursul conclusiv al Primului Ministru 5 minute
4. Discursuri constructive si conclusive
Argumente noi pot fi aduse in cadrul
oricaruia dintre discursurile constructive. Argumente
noi nu pot fi insa aduse in cadrul discursurilor conclusive, cu
exceptia celor care constituie contraargumente aduse la argumentele noi
aduse in timpul celui de-al doilea discurs constructiv
al Opozitiei (la acestea poate raspunde Primul Ministru in cadrul
discursului sau conclusiv).
5. Motiunea
Motiunile pot fi caracterizate drept motiuni deschise sau
inchise. O motiune deschisa ofera mai multa
libertate de interpretare Guvernului. In acest caz, legatura dintre caz
si motiune poate fi una indepartata (de cele mai multe ori
motiunile deschise sunt abstracte,de tipul Acest Parlament crede in minuni ). In
acest caz legatura dintre motiune si interpretare nu poate constitui un criteriu de vot pentru arbitru. Motiunile
inchise ofera mult mai putina libertate de interpretare
Guvernului. Acest tip de motiune obliga Guvernul sa ofere o interpretare conforma cu motiunea.
Debaterii nu trebuie in acest caz sa incerce
sa folosesca definitii obscure pentru termeni, definitii
care le-ar permite sa ofere o interpretare indepartata de
motiune. De exemplu, in cazul motiunii Acest
Parlament considera ca Statele Unite ale Americii ar trebui sa
intervina militar in Iran , Guvernul
trebuie sa demonstreze exact necesitatea unei interventii militare,
altfel spus sa inteleaga motiunea literal.
6. Cazul
Guvernul propune o interpretare a motiunii si are obligatia
dea prezenta un caz specific, a carui
corectitudine trebuie sa o demonstreze. Opozitia nu trebuie sa propuna nimic, dar trebuie sa infirme
adevarul cazului prezentat de Guvern. La sfarsitul rundei, arbitrul
decide, in baza argumentelor prezentate, care dintre cele doua echipe
si-a indeplinit sarcina mai bine,acordandu-i
astfel votul sau. Opozitia decide daca accepta sau nu definitia data de
Guvern motiunii, in cazul in care se va ataca aceasta
definite, Opozitia are obligatia de a oferi o alta in schimb.
Opozitia are libertatea dea decide daca propune sau nu un contra-caz. In cazul in care LO propune un contracaz, acesta trebuie sa fie diferit de
status-quo si trebuie sa fie in competitie cu cazul Guvernului.
Mai mult decat atat, Opozitia are obligatia de a demonstra
superioritatea cazului propriu iar in cazul in care un
contraplan a fost propus are obligatia de a demonstra beneficiile nete ale
contraplanului.
O alta obligatie a Opozitiei, in cazul in care Guvernul propune
o anumita strategie, este aceea de a arata cel putin un
dezavantaj pe care aceasta il aduce, neindeplinirea acestei cerinte inseamna ca
planul afirmator nu dauneaza status-quo-ului , motiv
pentru care Guvernul va castiga meciul.
Un concept important este cel legat de planurile
mutual exclusive. In cazul in care Opozitia propune un contraplan, aceasta
trebuie sa demonstreze ca adoptarea contraplanului este
superioara adoptarii planului Guvernului sau adoptarii simultane
a ambelor planuri (altfel spus, chiar daca planurile nu sunt aparent
mutual exclusive, Opozitia are obligatia de a demonstra necesitatea
adoptarii planului propriu,si numai a planului propriu).
7. Puncte de informare
Oricare dintre participantii la dezbatere poate solicita un punct de informare-fie verbal fie ridicandu-se in
picioare- dupa primul si inaintea ultimului minut in timpul
oricaruia dintre discursurile constructive. Debaterul care
are cuvantul poate sa accepte sau sa refuze punctul de
informare. Daca acesta este acceptat, cel care a
solicitat punctul de informare are maximum 15 secunde pentru a pune o
intrebare.O varianta a punctului de informare este clarificarea. Un punct de clarificare poate fi cerut in momentul in care
se considera ca cel care are cuvantul nu a inteles cazul sau un
anumit argument. Debaterii au obligatia de a nu abuza de
ideea de clarificare
solicitand prea multe clarificari sau prezentand argumente in cadrul
clarificarii. Timpul alocat celui care are cuvantul este lasat sa curga in timpul punctului de
informare.
NU se vor folosi puncte de ordine, se considera ca arbitrul cunoaste
regulamentul de dezbateri si va sanctiona ca atare
argumentele noi sau depasirea timpului de catre un vorbitor.
8. Puncte de privilegiu personal
Oricand in timpul dezbaterii se poate solicita un
punct de privilegiu personal daca vreunul dintre participantii la
dezbatere considera ca a fost grav insultat de catre un alt
debater. Presedintele camerei va decide apoi
daca comentariile au fost sau nu acceptabile. Punctele
de privilegiu personal ar trebui ridicate doar in cazuri extrem de grave,
fara a se abuza de ele. Participantii la dezbatere
trebuie sa ia in considerare faptul ca
posibilele comentarii inadecvate vor fi luate in considerare de catre
arbitrii si fara solicitarea unui punct de privilegiu personal.
9. Timpul
Arbitrul sau persoana care indica timpul pe parcursul unei runde are
obligatia de a semnala printr-o bataie in masa scurgerea primului minut
dintr-un discurs constructiv, precum si momentul in care vorbitorul mai are la
dispozitie ultimul minut din discurs. Astfel vor fi marcate timpul protejat al
discursului si minutele in care se permit punctele de informare. Scurgerea
timpului alocat va fi marcat prin doua batai,
vorbitorul avand la dispozitie din acel moment 15 secunde pentru a incheia.
Dupa scurgerea a 15 secunde arbitrul nu va mai nota
afirmatiile vorbitorului iar dupa 30 de secunde va soma vorbitorul sa incheie
discursul.
10. Punctaje individuale
Punctajul mediu al campionatului va fi 22.
Directorul de turneu are obligatia de a verfica orice punctaj de 29, 30 sau
orice punctaj mai mic de 14, solicitand justificarea acestora. Intervalul
punctajelor acordate este recomandat a fi 18-26. Se permite acordarea jumatatilor de punct.
Dupa dezbatere
1. Dupa ultimul discurs conclusiv, Presedintele Camerei va solicita echipelor sa paraseasca
sala, va completa foaia de arbitraj si o va returna directorului de
turneu. Arbitrii nu trebuie sa dea feedback
paticipantilor la dezbatere inainte de completarea foii de arbitraj.
2. Periodic un clasament general va fi
anuntat. Arbitrii trebuie sa se
abtina dela verificarea situatiei unei echipe pe care o vor
arbitra.
3. In cazul in care rezultatul nu este
anuntat in timpul feedbackului, participantii trebuie sa se
abtina de la a solicita informatii arbitrului. Dupa
predarea foii de arbitraj, decizia arbitrului este
finala si o atitudine nepotrivita sau agresiva a unei
echipe poate atrage dupa sine eliminarea din competitie
Exemple de teme
In orice polemica stiintifica, sociala sau politica, discutia trebuie sa se rezume la schimbul de idei si numai la acelea care au contingenta cu problema respectiva. Partile nu au dreptul sa aduca in discutie caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici nu infirma, nici nu confirma validitatea ideilor sustinute (Oxford University, 1890)
1. experimentele
pe animale ar trebui interzise?
2. reclamele sunt nocive?
3. legalizarea eutanasiei e justificata?
4. feminismul este o ideologie depasita?
5. educatia in limbile minoritatilor favorizeaza
izolarea?
6. introducerea religiei ca materie de studiu e
justificata?
7. globalizarea ameninta identitatea nationala?
8. merita sa emigrezi?
9. libertatea presei e mai importanta decat dreptul
guvernantilor la viata privata?
10. merita sa te implici in viata comunitatii?
11. pedeapsa capitala ar trebui abolita?
12. scoala de azi ne pregateste pentru viata?
13. imunitatea parlamentara ar trebui eliminata?
14. nesupunerea civila e justificata intr-o democratie?
15. televiziunea are efecte daunatoare asupra
publicului?
16. legalizarea prostitutiei e justificata?
17. avortul ar trebui interzis?
18. dezvoltarea economica e mai importanta decat
protectia mediului?
19. competitia e superioara cooperarii in obtinerea
performantei?
20. uniformele ar trebui reintroduse?
21. universitatile ar trebui privatizate?
22. elevii cu probleme de comportament ar trebui
discriminati pozitiv?
23. adoptiile internationale ar trebui reluate?
24. interventia militara pentru instaurarea
democratiei este justificata?
25. clonarea umana ar trebui interzisa?
26. integrarea Romaniei in UE va intari identitatea
nationala?
27. democratia e un lux?
28. politicile de toleranta zero sunt indreptatite?
29. condamnarea la moarte a unui dictator este
justificata?
30. parintii ar trebui sa mearga la scoala?
31. restrangerea libertatilor individuale este
justificata in situatii care aduc atingere sigurantei nationale?
32. societatea ar trebui sa foloseasca mecanismele
discriminarii pozitive pentru a promova egalitatea?
33. media de bacalaureat nu ar trebui sa conteze la
admiterea la facultate
34. folosirea blanurilor de animale in moda ar trebui
interzisa?
35. protectia mediului e mai importanta decat
dezvoltarea economica?
36. olimpiadele scolare ar trebui reinventate?
37. ar trebui introdus votul obligatoriu?
38. ar trebui pastrate icoanele in scoli?
39. regula majoritatii ar trebui amendata?
40. cetatenii ar trebui sa aiba dreptul sa poarte arme
de foc?
41. discursurile xenofobe ar trebui cenzurate?
in perioada 10 aprilie - 17 mai 2008 se va desfasura in Romania proiectul
Stranger Festival www.strangerfestival.com
Proiectul este sustinut de European Cultural Foundation iar IDEA www.idebate.org partenerii ei
nationali sustin partea de dezbateri. In
Contributia ARDOR la proiect va consta
intr-o serie de 5 dezbateri publice si un forum national, in care se vor
investiga problematica migratiei, ospitalitatii si multiculturalitatii. Dezbaterile vor fi organizate in
Dezbaterile sunt "lansate" in urma vizionarii unor videoclipuri care prezinta
modurile in care tinerii inteleg relatiile dintre concepte ca diversitate,
dialog, cultura, migratie. Seria evenimentelor se va
incheia in 16-17 mai cu un "forum de primavara" de o zi, la care avem partener
national Asociatia Cultura Pacii si care se poate constitui intr-un eveniment
de referinta pentru noi. In urma dezbaterilor de la Bucuresti vor fi
selectati doi elevi care vor participa la Festivalul de la Amsterdam, in iulie
2008.
About Debate: Start a Debate Club |
|
Debate clubs work best when there is a strong sense of group identity, when members feel that they are part of something. The individual debater should not feel that he or she is a soloist, meeting casually with other soloists for the sake of a competition, only to go off independently afterward. Rather, the debater should feel that the debate club is like a symphony orchestra, which exists as an ongoing corporate entity. When this feeling exists, the reward is a broad sense of well being. Everyone in the group shares the joys of victory; the disappointment of loss, when shared, is assuaged. A sense of group identity is not a mystical goal that can be achieved only through a lucky combination of people. Rather, it is something that can be created by concrete steps. These steps involve the management of space, the management of time, and the organization of the club structure.
Club Space
It is important for a debate club to have a home, a room that is largely
devoted to the club and its activities. The club room should be a place where
serious work can be done-where issues can be discussed and speeches written. It
should provide resources for debaters: dictionaries, reference books,
periodicals - whatever the club's funds allow. It should also function as the
repository of the club's history. It is a place to keep tournament records,
both formal and anecdotal; it is a place to store copies of cases and notes; it
is a place to display trophies and pictures. Ideally, the resources should be
directly available to the debaters, without the intercession of a coach or
teacher.
The club room should also be a place that permits the casual interaction of students on the team. A sense of camaraderie can be built on the experience of collaborative work, but it also needs an infusion of fun. Friendships cannot be manufactured by decree. They can, however, be encouraged; providing students with a friendly place to meet is one simple step. When they go to the debate room, debaters should feel that they are entering a space that belongs to them, where they will find friends who share their enthusiasm for debating.
Club
Meetings and Working Sessions
Needless to say, the club space is of little value if there are no activities
to fill it. Debate clubs should meet regularly. One model is to have a
mandatory weekly meeting for all club members. Even if
members are not involved in an upcoming competition (or even if there is no
competition in the immediate future), they join together with their partners on
the team to find out what issues or events are affecting the team as a whole.
But it should also go without saying that a significant amount of time must be
devoted to regular working sessions. In the sporting world, there are varying practice to performance ratios. In some sports,
teams practice very little but play constantly; in others, a week of practice
will precede a single game. The routine of a good debate team is more like the
latter model. Good cases cannot be thrown together at the last minute; they
require thinking and discussion. Ideas must be mulled over and distilled;
speeches must be drafted and revised. Of course, every school must operate
within the constraints of its own schedule, but in some successful programs,
debate clubs have daily working sessions involving at least some of the team
members. Working sessions are devoted, in part, to preparation: that is, to
constructing arguments and strategies for a particular competition. But they
are also given, in part, to practice. Members of the team spend time debating
each other, either with a pending resolution or with resolutions composed or
selected for the occasion. We must emphasize that practice and preparation time
are where most of the education involved in the activity of debate takes place.
There is much to be learned in competition as well, but it is in the day-in and
day-out business of practice and preparation that critical thinking and public
speaking skills are developed and honed.
Club
Leadership and Organization
In its infancy, a new debate club will depend heavily on the leadership and
expertise of adults acting as teachers and coaches. But after programs become
established and grow, a fair amount of leadership can devolve upon the students
themselves. Some successful teams seem to be self-perpetuating, although this
is only truly possible when they are multi-generational. That is, such teams
include younger as well as older students. In well-established programs, the
older students joined when they, too, were young. In the last year of their
careers as debaters, these students have had three or four years of experience
and have developed some wisdom and expertise with that experience. As 17- or
18-year-olds, they meet 14-year-old neophytes who are starting where they
started and must learn what they learned. They are positioned to be effective
and sympathetic teachers. In practical terms, this means they can act as judges
when younger debaters are practicing; they can watch them compete in actual
competitions and share notes with them afterward. During preparation sessions,
they can work with younger debaters as they craft their cases. What is more,
the reverse is also profitable: as they start their careers as debaters,
novices can benefit from listening to more seasoned debaters argue. With this
kind of organization, team members naturally feel more involved with the
organization as a whole. Specifically, older members come to take pride in the
accomplishments of their younger peers and feel a sense of responsibility for
them, and younger members follow the careers of their mentors with enhanced
interest.
The team broadly shares the leadership roles described above. In addition, many teams have more carefully defined roles for individuals. In other words, they have students who are elected president, secretary, treasurer, director of recruitment and orientation, and so forth. The students who fill these roles are not necessarily the most successful debaters in competition. They are students who have shown significant commitment to the well being of the team. In their various roles, they can be responsible for many of the administrative duties involved in running a team. For example, preparing tournament registrations, keeping club records, collecting dues or travel payments, etc.
Recruitment
and Retention
The first task demanded in the recruitment of members for a debate club is
education. Many students (and teachers) simply do not know what debate is. It
is essential to inform them. Many people who don't really know about debate
think that it is for students who are aggressive or naturally argumentative.
They may associate it with slickness of style, rather than solidity of
substance. They need to see that debate offers benefits to a broad range of
personalities and draws its inspiration from political philosophers, not from
smooth-talking politicians. One way to educate the public is to stage a debate
demonstration. Students also need to know how the team operates and what
opportunities are available for neophytes. Many students will be attracted by
the thrill of competition, and they must be assured that competition is not
limited to seasoned veterans. But students should also be educated about the
broad intellectual benefits gained from involvement. At its best, a debate
program provides an intellectual experience comparable to that offered by the
finest academic courses. In keeping with the principle of inclusion, team
leaders must work at retaining debaters rather than cutting the team roster.
This means providing club members with meaningful activities. If teams rarely
compete or rarely practice, students will quickly lose interest. Teams that
rarely practice will rarely win. Students will be quick to desert a losing
enterprise. It also means, in some cases, designing special leadership roles
for some students. The student who is a perennial loser may become disheartened
and think of quitting the club, but will be more likely to stay if given
special responsibility for training a cadre of new debaters. Sponsoring
non-debate events for club members will also help keep students committed to
the team. Ping-Pong matches, basketball games, and entertainment outings can
help to build the ties of a permanent community. Above all, students must
understand that the only requirements for club membership are commitment and a
willingness to work. Success in competition cannot, and will not, come to every
member of the team. Debaters need to know that even if they fail, their places
on the team are secure and their participation is valued.
The
Role of Coaches and Teachers
Any adult who has an abiding concern for the creative education of young people
can serve as a debate coach. Coaches do not need to be specialists with
extensive training in oratory or logic (although training is certainly a plus).
A debate coach is not expected to pass along a body of knowledge to his or her
students the way that a chemistry teacher might. The rules and procedures of
debate that must be taught are comparatively few. The coach's job, actually, is
to foster the development of thinking skills. The coach is there to draw things
out of the students rather than to pour things in. The coach must listen,
question, and react. The coach may guide discussions and give them direction;
she may help students focus on the appropriate issues, but she should not be
regarded as the repository of ultimate truth. Indeed, students need to feel
free to disagree with the coach and to engage with the coach in the same way
they would with anyone else involved in the discussion. The coach must also
provide moral leadership for the team. Team members must understand that
debaters will behave honestly and ethically in competition. Moreover, the coach
must set the moral tone for the regular activity of the team. Students will
disagree in discussions. If they didn't, the discussions would not be terribly
productive. But the coach must ensure that disagreements do not become personal
and that comments do not become insulting or demeaning. Students need to be
able to take risks and test ideas in discussions; they must feel that they can
do so without being mocked or disregarded. The coach must create a climate of
respect, not simply by offering a model in his or her personal behavior but by
articulating and enforcing standards. In the classroom, the relationship
between students and teachers is sometimes formal and impersonal. Coaching,
however, requires a degree of personal involvement. Coaches must encourage and
monitor the development of each debater individually. In effect, this means
that coaches must act as judges for intramural debates and comment on the
performance of participants. They must review and criticize written work. And
inevitably, coaches become involved with students on a casual basis not only on
the home turf of the debate room but also during debate tournaments. Many
coaches have come to know their students well as they wait in hallways for a
round to begin or for results to be posted. Coaches have more mundane
responsibilities as well. The coach has the ultimate responsibility for
managing the internal affairs of the team: its schedule, its membership roster,
and its finances. Finances may involve raising money as well as managing a
budget. The coach also must handle its operations on the road: the coach
decides who will participate in a given tournament, makes travel arrangements,
and handles all the administrative paperwork. Coaches must also recruit and
provide the requisite number of judges when the tournament arrives. The coach
also serves as a judge. It is standard practice that coaches never judge their
own debaters, however.
The
Role of Parents
Debate offers parents a unique opportunity for involvement in a school
activity. Usually, parents are asked to perform the role of spectators at
athletic events and artistic performances. In debate, they have the chance to
become active participants by serving as judges. Judges do not need to have
special expertise: they are meant to be the reasonable people of the political
paradigm; they need simply to be good listeners and to say who offered them the
best argument. Coaches inevitably recruit judges from a wide pool: family
members, friends, former debaters, teachers, administrators, etc. It is, by the
way, a good idea to involve teachers and administrators as a way to educate the
school community. But in many programs, parents form the backbone of the
judging pool. Parents who don't wish to serve as judges can be involved in
other ways. They can provide transportation, meals, and even housing to team
members when tournaments are underway. They can also serve as spectators and
sources of moral support for their children and their friends. Often, parents
value debate not simply because of the benefits it provides their children, but
because of the opportunity it offers them to become personally involved, in a
supportive way, with their children's education. And, sometimes, too, parents
form their own communities around debate that parallel the communities formed
by debaters. They, too, form lasting friendships as a result of the activity.
The
Debate Club in the Community of the School and Beyond
Obviously, the benefits of debate are enjoyed most by
the people who actually do it. And yet, there is much to be said for listening
to debates as well: spectators often learn a new way of thinking about a
problem or an issue. It makes sense, then, to fashion a strong public profile
for the debate team. Spectators can be invited both from within the school
community and from outside of it. (For the uninitiated, the team can provide
materials that outline the rules and procedures of debate.) As a matter of
habit, the debate club should publicize its competitions. It should announce
debate resolutions to the community in advance of the debate. And certainly,
the debate club should publicize its results. A team that does well deserves
the recognition of the school community. Sometimes this means making use of the
school newspaper or announcement system. Some clubs also publish their own
newsletters.
Different styles of debate offer their own distinct format and focus. IDEA predominantly employs the Karl Popper Debate format with secondary school students and Parliamentary Debate format with secondary and university students. Below is a list of different formats with links to the IDEA Standards that list the rules for each distinct format.
|
Method of Exercise Title |
|
Take
an organized argument, perhaps one prepared by an experienced debater and
used on a previous topic, and cut it up so that each idea and each quotation
appears on a separate sheet of paper. |
To establish confidence in a point-of-view and the ability to present a convincing statement. At the same time, to be able to improvise on-the-spot to refute opposing arguments. Decide on an Issue: i.e., 'Should pets be allowed to live in cities?' Divide the group into two teams -- pros and cons. Allow the group 5 to 10 minutes to consult and come up with a point for each person to present. Seat the groups opposite each other. The first person presents a point for their side (pros usually should begin). The first person on the opposite side makes a statement refuting the previous person; then proceeds to present their point. Continue down the line with each person refuting the previous opposition argument, then presenting a new point of their own.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2524
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved