MICROCERCETARE PSIHOPEDAGOGICA PRIVIIND EFECTELE JOCULUI DIDACTIC ASUPRA MATURIZARII SCOLARE A COPILULUI

MICROCERCETARE PSIHOPEDAGOGICA PRIVIIND EFECTELE JOCULUI DIDACTIC ASUPRA MATURIZARII SCOLARE A COPILULUI

Ipoteza si obiectivele cercetarii

Pentru a argumenta rolul deosebit de important al jocului asupra dezvoltarii in ansamblu a personalitatii copilului si in pregatirea lui pentru scoala, am desfasurat un experiment pornind de la urmatoarele ipoteze:

Daca exercitiul ludic il va ajuta pe copil sa se adapteze la lumea jocului, atunci el va fi capabil sa se adapteze si la cea obisnuita, reala, cu care se va confrunta toata viata, deoarece:

-jocul este o modalitate permanenta de educare a copilului prescolar in gradinita;

-jocul trebuie utilizat ca procedeu didactic in mod adecvat pentru a dezvolta sau evalua numeroase capacitati intelectuale, fizice, morale, estetice;

- educarea copilului nu se poate realiza scotandu-l pe acesta fortat si dintr- o data din lumea pe care si- o creeaza singur - lumea jocului.

Daca in activitatile desfasurate cu intreaga grupa, copiii dobandesc o serie de cunostinte, in joc le aplica in diferite situatii, infatiseaza activitatea adultilor, observata, cunoscuta si traita in diferite situatii , infatiseaza activitatea adultilor, observata, cunoscuta si traita in diferite situatii , relatiile ce se stabilesc intre oameni in activitatea sociala, intrucat:

-copiii in joc conform intereselorlor, isi manifesta si exerseaza aptitudinile, se orienteaza in mediul inconjurator conform varstei si posibilitatilor, actioneaza independent, invingand diferite greutati;

- copiii in joc dau dovada de initiative creativitate, manifesta dorinta de a actiona in colectiv, invata sa urmareasca si sa execute ce li se spune, folosesc cuvinte potrivite situatiilor respective.

Pornind de la aceste ipoteze, am urmarit obiectivele ce urmeaza:

-sa formez deprinderi de activitate individuala si independenta;

-sa formez un sistem de deprinderide exprimare corecta, de memorare, de operare cu multimi si elemente (figuri geometrice), de orientare in timp si spatiu, de exersare a vointei si atentiei etc;

-sa cultiv interesul pentru o variata gama de jocuri cu caracter comunicativ, ca mijloc de manifestare a creativitatii;

-sa pregatesc copiii pentru o cat mai buna integrare in activitatea din clasa I.

Organizarea experimentului

Descrierea esantionului.

Grupa experimentala este formata dintr-un numar de 15 copii, de 5-6 ani, deci grupa mare, sapte fete si opt baieti, dintre care 10 au mai frecventat gradinita, iar ceilalti venind direct din familie . Copiii provin din familii in general bine organizate, in care predomina relatiile de intelegere si respect reciproc. Sunt opt copii singuri la parinti, ceilalti avand unul sau mai muti frati.

Prezentarea probelor- test utilizate:

In vederea cunoasterii nivelului de dezvoltare intelectuala a copiilor din grupa am stabilit aplicarea unor probe (testari) pentru o evaluare initiala.

Pentru gandire- "G"

G.1. Sa recunoasca semnul.

G.2. Sa construiasca un castel din 10-12 cuburi.

G.3. Proba "Similitudini.

Pentru limbaj- "L"

L.1. Sa completeze lacunele din enunturi cu cuvintele potrivite (ex.:"Fratele meu este baiat, sora      este" sau" Marul este un fruct, morcovul") de tip analogii opuse.

L.2. Sa citeasca o imagine.

L.3. Se citeste o lista cu zece cuvinte si se cere copilului sa spuna "ce este"sau "cu ce seamana", ce faci cu el(ea) pentru fiecare cuvant in parte.

Pentru memorie-"M"

M.1. Sa ia 5-6 obiecte cerute de educatoare dintr-o mutime de obiecte diverse

M.2. Sa-si aminteasca 5-6 obiective, vazute intr-o imagine.

M.3. Sa-si aminteasca elementele componente ale unui obiect (imagine)

Testele, fara a prezenta inalte grade de dificultate, fiind conforme cu programa, au corespuns scopului urmarit si anume depistarea nivelului de dezvoltare intelectuala a copiilor din grupa. Acestea au fost aplicate in luna septembrie.

Metodologia experimentului

Ca metode principale de lucru,      am folosit observatia si experimentul natural, iar ca metode auxiliare, in concordanta cu etapele de lucru, metoda convorbirii colective si individuale si analiza produselor copiilor (fise, desene etc.).

Cu ajutorul observatiei directe, am inregistrat rezultatele la obiectivele propuse din grila de observare, analiza produselor copiilor a demonstrat eficienta mijloacelor de realizare a activitatilor pentru atingerea activitatilor propuse.

Convorbirile colective si individuale au contribuit la indrumarea copiilor pentru depasirea unor obstacole si la corectarea unor greseli ivite in desfasurarea jocurilor.

Folosirea intrebarii are marele avantaj, ca nu da solutia de-a gata ci prezinta ideea sub forma de problema. Dupa ce am stabilit grupa si metodologia desfasurarii experimentului, am trecut la alegerea unor seturi de jocuri, pentru fiecare proces de cunoastere cate zece jocuri pe care le-am desfasurat cu grupa timp de un an scolar. Jocurile au fost bine alese si minutios pregatite pentru a inlatura anumite lipsuri ce pot duce la compromiterea notiunii de joc.

Pentru aceasta am creeat un limbaj ambiental propice rezvolvarii sarcinilor de joc, am folosit metodele cele mai adecvate pentru solicitarea activa a intelectului copiilor, am organizat jocurile in forme cat mai variate, am desfasurat aceste jocuri intr-un spatiu adecvat si cu un material didactic atractiv si estetic.

Tematica activitatilor vizate pentru experiment

Pentru fiecare proces psihic de cunoastere am ales cate zece jocuri, pe care le-am reluat in diferte variante, complicandu-le sarcinile treptat. Voi prezenta in continuare cate trei jocuri pentru fiecare proces de cunoastere in parte si apoi le voi explica.

Jocuri pentru gandire - "G"

1. "Alege ce se potriveste!"

2. "Sa facem ordine pe masa"

3. "Ce a uitat pictorul sa picteze

Jocuri pentru limbaj"L"

1."Ce stii despre?"

2."Spune mai departe!"

3."Ce stii despre mine?"

Jocuri pentru memorie- "M"

1."Vitrina cu jucarii"

2."Ghici, ghici ce s-a schimbat?"

3."Ce se afla in jurul tau?     

"G"-1

" Alege ce se potriveste"

Jocul se afla in sala de grupa, copiii fiind asezati la masute. Acestea sunt asezate in careu deschis. Fiecare copil primeste un cosulet, cu imagini reprezentand fructe, legume, flori. In fata lor sunt asezate trei panouri care au forma unor cosuri. Cosurile sunt destinate categoriilor de notiuni cu care se lucreaza si vor fi marcate cu o imagine care sa sugereze categoriile respective. Astfel vom avea cosuletul fructelor, al legumelor si al florilor.

Copiii vor scoate imaginile din cosulete si le vor aseza pe masa. La semnalul conducatorului jocului, care se stabileste si cateoria de notiuni cu care se va lucra, copiii vor alege de pe masa jetoanele corespunzatoare si le vor duce la panoul potrivit. Dupa ce se grupeaza toate imaginile, jocul se reia reampartindu-se jetoanele. Dupa fiecare tura a jocului se face controlul imaginilor de pe panouri si de pe masa, pentru a sesiza eventualele greseli sau omisiuni.

Fiecare copil va primi cate o fisa de munca independenta pe care sunt desenate imaginile fructelor, legumelor, florilor. Sarcina copiilor este sa marcheze cu o linie de culoare rosie florile, cu o linie de culoare galbena legumele, iar fructele cu o linie de culoare verde.

Jocul contribuie la dezvoltarea gandirii prin stabilirea corecta a raporturilor intre unele notiuni specifice si notiuni generale, cu ajutorul operatiei de clasificare. Materialul bogat si estetic, miscarea, surpriza, aplauzele au contribuit la crearea unei atmosfere destinse, iar copiii au rezolvat sarcinile cu placere si usurinta, fara a simtii efortul.

"G"-2

" Sa facem ordine pe masa!"

Jocul se desfasoara in sala de grupa. Copiii sunt asezati pe scaunele, iar acestea sunt in forma de semicerc. Conducatorul jocului va prezenta o scrisoare si un plic mare in care sunt jetoanele. Scrisoarea contine sarcina didactica si vine din partea Scuftei Rosii, care ii roaga pe copii sa o ajute sa faca ordine, pentru ca ea nu prea stie cum si ii e teama ca va fi pedepsita pentru asta.

Mama i-a spus sa aseze produsele langa animalele care le produc, iar langa acestea, ce se poate face din ele.

Dupa ce jetoanele au fost scoase din plic, au fost sortate de doi copii si asezate pe o masa , intr-o parte animalele, iar in cealalta parte produsele directe si cele prelucrate.

Animalele au ramas pe masa, iar produsele acestora au fost impartite copiilor, astfel incat sa aiba jetoane in ambele categorii de produse (directe, prelucrate). Conducatorul jocului aseaza      pe rand animalele pe un panou, iar copiii care au imaginile produselor directe vin si le aseaza langa animalul respectiv.

Scufita Rosie apare la sfarsitul activitatii, multumindu-le pentru ajutor si punandu-le cateva intrebari pentru a invata si ea sa aseze aceste imagini. Ea a mai venit cu o rugaminte si a adus niste fise pe care le imparte copiilor. Ei trebuie sa o ajute sa uneasca cu o linie imaginea animalului cu produsul direct si cu doua linii imaginea animalului cu produsul prelucrat.

"G"-3

"Ce a uitat pictorul sa picteze?"

Acest joc se poate desfasura cu grupuri mici de copii sau individual. Fiecare copil primeste cate o serie de imagini identice, din care insa lipseste cate ceva. Prima imagine este intotdeauna completa iar urmatoarelor le lipsesc cate unul sau mai multe elemente. Copiii trebuie sa descopere omisiunile si sa le completeze. Faptul ca ei vor descoperi lacunele dintr-un tablou realizat de un "pictor" si le vor completa, ii mobilizeaza pe copii si ii ambitioneaza in rezolvarea sarcinilor. Fisele sunt atractive, bine realizate si cu grade de dificultate din ce in ce mai mari.

Se evidentiaza copiii care sesizeaza usor lipsurile, completeaza corect desenele, rezolva mai multe sarcini si mai repede.

"L"-1

"Ce stii despre"

Jocul se desfasoara in clasa. Copiii sunt asezati pe scaunele, in semicerc.

Se prezinta sub forma de surpriza saculetul cu jucarii care a fost trimis de Zana Buna. Stabilirea copilului care va raspunde se va face prin transmiterea unui stegulet din mana in mana, care se va opri la samnalul "STOP". Copilul care steguletul in acel moment, va extrage din saculet un obiect si, la intrebarea "Ce stii despre?" va denumi obiectul si va alcatui o propozitie simpla in care      va folosi cunostintele despre acel obiect.

Se vor solicita si alte propozitii de la ceilalti copii, in care vor folosi cuvantul care denumeste obiectul respectiv. Pentru fiecare raspuns corect se va acorda o bulina rosie, jocul capatand aspectul unei intreceri. In partea a doua a jocului se vor folosi imagini ale unor obiecte, asezate cu fata in jos pe masa educatoarei, pe care copiii le vor intoarce, vor recunoaste imaginile si vor alcatui propozitii. Castigatorii jocului-intrecere sunt copiii cu cel mai mare numar de buline.

"L"-2

"Spune mai departe!"

Copiii sunt asezati in jurul educatoarei, care vrea sa le citeasca compunerea unui scolar dezordonat. Pentru ca acesta nu a fost atent cand a scris, a stropit compunerea cu cerneala si, multe cuvinte nu se inteleg. De aceea educatoarea va citi propozitiile incomplete si, la indemnul "spune mai departe", copiii vor completa cu cuvintele care lipsesc.

Am incercat sa antrenez intreaga grupa, recompensand raspunsurile bune cu buline. In partea a doua am formulat enunturi incomplete, in care subiectul este exprimat prin substantive la masculin si feminin, numarul plural.

Exemplu: Toamna cad frunze

Au note bune scolarii

Sunt laudate fetele

Se vor cauta toate cuvintele potrivite enuntului formulat. In incheiere, se va stabili castigatorul jocului, dupa numarul de buline obtinute.

"L"-3

"Ce stii despre mine?"

In cadrul teatrului de papusi se vor perinda pe rand, cateva personaje foarte cunoscute de copii, care vor interpreta un scurt fragment din povestea pe care o reprezinta, apoi, personajul va intreba :"Ce stii despre mine?" si va numi copilul care sa-i raspunda. Copilul numit va preciza numele personajului si povestea din care face parte. In continuare, vor veni cu completari si ceilalti copii, pana cand pesonajul prezentat va considera ca s-au dat suficiente raspunsuri si le va multumi, retragandu-se.

In partea a doua a jocului, cate un copil va interpreta, in interiorul cadrului de teatru, rolul unui personaj, la alegere,, iar ceilalti copii vor trebui sa-l recunoasca si sa spuna ce stiu despre el.

Se va urmari interpretarea corecta a rolului, precum si formularea corecta a raspunsurilor.

"M"-1

"Vitrina cu jucarii"

Intrand in sala de grupa, dupa o pauza, copiii gasesc jucariile in mijlocul salii, in dezordine. Voi sugera copiilor sa aseze jucariile pe o etajera din sala de grupa, cum cred ei ca este mai bine si mai frumos, astfel incat sa semene pe o vitrina a unui magazin de jucarii. In timpul lucrului ii voi solicita sa precizeze"ce" si "cate"jucarii au asezat si unde .

"M"-2

"Ghici, ghici ce s-a intamplat?"

Copiii sunt asezati la masute si au ca material distributiv cosulete cu mozaicuri, forme geometrice decupate, betisoare. Se prezinta copiilor o plansa cu imaginea unui obiect cunoscut (brad-format din 3 triunghiuri sau un dreptunghi, floare formata din petale ovale rotunde, codita dintr-un betisor si frunze din triunghi). Dupa ce copiii au privit cu atentie plansa, aceasta a fost inlocuita cu alta, cu acelasi model, dar cu ceva schimbat. La inceput modificarile constau in schimbarea pozitiei elementelor, elimnarea sau adaugarea unui element, utlterior a mai multora.

Copiii trebuie sa sesizeze modifacarile si sa redea, cu ajutorul materialului distributive, imaginea intiala. Copiii care gresesc sunt antrenati sa descrie modelul initial, structura, pozitia si numarul elementelor. Jocul se poate desfasura sub forma de intrecere intre echipe, antrenandu-i pe copii la actiuni in colectiv, dezvoltandu-se spiritual de echipa.

" Ce se afla in jurul tau?"

In spatiul din fata copiilor vor fi plasate obiectele, astfel: unul in fata, unul in spate, unul la dreapta si unul la stanga, in asa fel incat sa capete forma semnului +. Este chemat la mijloc un copil care trebuie sa memoreze locul obiectelor, pentru a spune, legat fiind la ochi, unde se afla fiecare obiect fata de el. Copilul trebuie sa pipaie obiectul si sa-l denumeasca. In continuare, se schimba jucariile sau obiectele din pozitia initiala si se numeste un alt copil care vine, memoreaza obiectele, este legat la ochi si ghiceste ceea ce este in fata, in spate, la dreapta, la stanga. Jocul continua cu schimbarea jucariilor si a copiilor.

Pentru o interpretare cat mai fidela a nivelului de dezvoltare psihica, am considerat aceste jocuri, testari sumative si am stabilit o notatie conventionala, astfel.

Pentru rezolvarea integrala a sarcinii- foarte bine(F.b)- am acordat 10 puncte;

Pentru rezolvarea partiala a sarcinii (peste 50%- Bine)- am acordat 7 puncte;

Pentru rezolvarea partiala a sarcinii (sub 50%)-Satisfacator (S)- am acordat 5 puncte;

Pentru nerezolvarea sarcinii- Nesatisfacator( NS )-am acordat 0 puncte.

Intreaga activitate pe care am desfasurat-o pe parcursul anului a avut un caracter ludic, elementele de loc aducand spiritului jocului si in activitatile de invatare dirijata, care intregesc si desavarsesc functia educativa a jocului.

Jocul, insa, a avut prioritate si l-am folosit pe tot parcursul anului scolar. In toate categoriile de activitatea la care se preta.

De asemenea, jocul a predominat si in programul zilnic al copiilor, fiind practicat in orice moment al acestuia.

In anumite etape ale procesului instructiv-educativ, rezultatele copiilor din cadrul jocurilor au fost inregistrate, pentru a vedea cum evolueaza copiii din punct de vedere psihic, daca se confirma ipoteza de la care am pornit.

Jocurile prezentate mai sus le-am reluat spre sfarsitul anului, complicandu-le sarcina, desfasurandu-le in alte variante, pentru a vedea progresul inregistrat de copii in dezvoltarea psihica si in formarea personalitatii in general.

TABEL CU REZULTATELE TESTULUI-T1.I-DE GANDIRE

TABEL CU REZULTATELE TESTULUI INITIAL -T1. I-DE LIMBAJ

TABEL CU REZULTATELE      IN URMA TESTULUI INITIAL-T1.I-DE MEMORIE

TABEL CU REZULTATELE CENTRALIZATE IN URMA TESTELOR INITIALE-SEPTEMBRIE

Urmarind rezultatele copiilor la testarile initiale am aflat nivelul de dezvoltare intelectuala a acestora si am intocmit astfel planificarea, incat jocul sa ocupe un loc important in activitatea copiilor.

Impletind in mod adecvat jocul cu invatarea, acumularea de cunostinte, priceperi si deprinderi, atitudini, sentimente s-a realizat usor, placut si trainic.

In luna februarie am inregistrat din nou rezultatele obtinute de copii in cadrul unor jocuri intelectuale care au vizat aceleasi procese psihice de cunoastere pe care le-am urmarit in cadrul testarilor initiale. Voi prezenta in continuare rezultatele obtinute de copii la testarile din luna februarie, la jocurile prezentate inainte.

TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII SUMATIVE-T2. S-GANDIREA

TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII SUMATIVE-T2.S-LIMBAJ

TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII SUMATIVE-T2.S-MEMORIA

TABEL CU REZULTATELE CENTRALIZATE IN URMA EVALUARII SUMATIVE-FEBRUARIE

Invatarea la varsta prescolara, este dependenta de motivele de joc. Desi relatia joc-invatare nu este constanta pe perioada celor 4 etape de varsta ( doua nivele), iar la grupa mare activitatea de invatare derijata ar trebui sa fie predominanta, eu am observat din practica la grupa ca si la aceasta varsta jocul are o eficienta deosebita si ii capteza pe copii.

Intreaga activitate pe care am desfasurat-o a imbracat o forma atractiva a jocului, acestea fiind, dupa parerea mea, un instrument didactic foarte eficient si maleabil.

Lucrul acesta este demostrat si de rezultatele obtinute de copii la testarile din luna februarie, care sunt superioare celor de la inceputul anului scolar.

La sfarsitul anului, in luna iunie am desfasurat cu, copiii jocurile prezentate, dar cu sarcina didactica mai dificila sau sub o alta forma ( varianta), pentru a vedea daca dezvoltarea proceselor psihice cognitive a continuat si pentru a confirma inca o data ipoteza de la care am pornit. Iata rezultatele:

TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII FINALE-T3. F-GANDIREA

TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII FINALE-T3. F-LIMBAJ

TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII FINALE-T3. F-MEMORIA

TABEL CU REZULTATELE CENTRALIZATE IN URMA EVALUARII FINALE-IUNIE

Jocurile prezentate sunt doar o parte din numarul jocurilor desfasurate pe parcursul anului. Aceste jocuri au avut un rol hotarator in dezvoltarea complexa a copiilor, in pregatirea lor pentru scoala. Micul experiment desfasurat a demostrat eficienta jocului in dezvoltarea intelectuala a copiilor, dar si in dezvoltarea fizica, morala si estetica. Acestea insa nu au fost accentuate, dar cu totii stim ca orice joc presupune, miscare, manuirea unui material atractiv si estetic, anumite atitudini si norme de comportare, sentimente provocate de reusita sau de esec etc.

Experimentul a demostrat ca ipoteza formulata poate fi sustinuta de practica, desi el poate fi oricand imbunatatit sau realizat intr-o forma mult mai convingatoare.

Rezultatele inscrise in tabele si graficul acestora demostreaza fara de tagada importanta deosebita a jocului. Desi nu toti copiii au obtinut rezultate foarte bune, se vede foarte clar evolutia pozitiva.

Jocurile au avut deci, un rol ameliorativ, dupa ce s-a stabilit nivelul de dezvoltare a copiiilor, punctele critice, lacunele informationale, dar si un rol predictiv, regland si directionand activitatea ulterioara.

DE OBSERVARE GRILA NOMINALA

REPREZENTAREA GRAFICA A REZULTATELOR

Rezultatul testelor initiale

Rezultatele obtinute in urma evaluarii sumative

Rezultatele obtinute in urma evaluarii finale

CONCLUZII

Din cele expuse in lucrarea de fata, continuitatea dintre gradinita si scoala, reiese faptul ca, varsta prescolara comporta particularitati pe care, daca le cunoastem si le folosim cu tact si perseverenta, ne putem sprijini cu succes pe ele, pentru a favoriza instalarea temeinica a caracteristicilor cerute de activitatea scolara.

Jocul are o importanta extrem de mare in formarea si dezvoltarea personalitatii copilului.

Jocul este necesar ca activitate ce determina un echilibru, o continuitate fireasca intre cele doua stadii, o adaptare treptata a copiilor la activitatea scolara, asigurand un randament sporit, dat fiind faptul ca jocul este " hrana spiritului" copilului.

Prin joc dobandeste achizitii serioase pentru toata viata, atat prin practicarea unor forme primare ale jocului, cat mai ales prin formele lui evoluate, asa cum se caracterizeaza la nivelul varstei prescolare.

Jocul ia forma unei activitati de invatare cu obiective clare si concise prin jocul didactic.

Nu trebuie neglijat nici faptul ca jocul se foloseste ca metoda de instruire si ca procedeu metodic.

Lucrarea de fata a trebuit sa dea raspunsul la o intrebare foarte importanta si anume: " Invatamantul prescolar la pregatirea prescolarului pentru scoala?".

Pregatirea pentru scoala incepe de frageda varsta, dobaneste un anumit continut in anii prescolaritatii fara de care nu este posibila depasirea pragului critic intre gradinita si scoala.

Tinand seama de faptul ca pregatirea pentru scoala e o munca de perspectiva care trebuie inceputa din grupa mica si finalizata la grupa mare, consider ca sunt necesare variate forme de colaborare intre educatoare si invatator si intre clasa I si grupa mare. In activitatea de pregatire a prescolarului pentru scoala trebuie antrenata intotdeauna si familia.

Fiecare educatoare trebuie sa tina seama in activitatea ei de faptul ca pregatirea copilului pentru scoala trebuie facuta in sensul unei dezvoltari dirijate ale acelor insusiri si capacitati care vor permite o usoara si rapida adapatare a copiilor la cerintele clasei I si nu ca o insusire si capacitati care vor permite o usoara si rapida adaptare, si nu ca o insusire timpurie, ca o coborare mecanica a sarcinilor scolii catre gradinita.

Consider      lucrarea de fata un indemn pentru toate educatoarele de a respecta asupra celor mai eficiente modalitati de organizare si desfasurare a procesului instructiv-educativ din gradinita din perspectiva asigurarii conditiilor pentru adaptare optima a copilului la activitatile de tip scolar.

BIBLIOGRAFIE

1.Berciu, S. Indrumator pentru invatamantul prescolar, Ed. Perion, Bucuresti, 2000

2.Coasan, A. Adaptarea scolara, Ed. Stintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988

3.Claparede, E. Psihologia copilului si pedagogia experimentala, E.D.P., Bucuresti, 1975

Cerghit, I. Sisteme de instruire alternative si complementare, Ed. Aramis, Bucuresti,2002

5. Cristea, S. Invatamantul prescolar in perspectivele reformei pedagogice, cunoasterea copilului prescolar, Revista de pedagogie, Bucuresti, 1993

6. Cristea, S. Proiectarea curriculara(in pedagogie), Ed. Hardiscom, Pitesti, 1997

7. Cretu, T. Psihologia varstelor, Ed.Credis, Bucuresti, 2001

8.Cucos, C. Pedagogie, Ed. Polirom, Iasi, 2002

9.Fracas, M. Premise psihologice ale intrarii copilului in clasa I, EDP, Bucuresti, 1979

10.Nicola, I. Tratat de pedagogie scolara,EDP, Bucuresti,1996

11.Osterrieth, P.A. Introducere in psihologia copilului, EDP, Bucuresti,1976

12.Paun,E.,Iancu, R. Educatia prescolara in Romania, Ed. Polirom,Iasi, 2001

13.Piaget, J. Psihologia inteligentei, Ed. Pedagogica, Bucuresti, 18976

1Piaget,J. Psihologia copilului,EDP, Bucuresti,1979

15. Preda, V. Scrisoare metodica, Bucuresti, 2006

16.Preda, V. Scrisoare metodica,Bucuresti, 2007

17.Savu Cristescu, M. Rolul evaluarii in cresterea performantelor scolare, Ed. Bibliotheca, Targoviste 2007

18.Sovar, R. Pregatirea pentru scoala in gradinita, Tribuna invatamantului, Bucuresti, 1995

19.Schiopu, U., Verza, E. Psihologia varstelor, Ed. Credis, Bucuresti,2001

20.Voiculescu, E., Pedagogia prescolara, Ed. Aramis, Bucuresti, 2005

21.Vrajmas, E. Educatia copilului prescolar,EDP, Bucresti 2005.

22.Zlate, S. Metodica activitatilor de dezvoltare a limbajului si contributia jocului didactic la imbogatirea vocabularului, Ed. Bren, Bucuresti, 2003

23.Zlate, S. Metodica predarii limbii romane si literaturii romane in invatamtntul primar, Ed. Bren, Bucursti, 2007

Curriculumul pentru invatamantul prescolar,Bucuresti 2009