CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOG CU DREPT DE LIBERA PRACTICA

CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOG CU DREPT DE LIBERA PRACTICA

Codul deontologic este un sumum de principii si standarde etice de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica si care instituie regulile de conduita ale psihologului cu drept de libera practica, denumit in continuare psiholog. Codul ofera o baza consensuala pentru luarea de atitudine colectiva impotriva unor eventuale comportamente apreciate a incalca principiile eticii profesionale. Acest cod pe langa valoarea sa normativa are rolul de a orienta si regla numai acele activitati ale psihologilor in care acestia se angajeaza ca psihologi, nu si pe cele din viata privata a acestora. Comportamentul personal al psihologului poate fi luat in discutie numai daca este de o asemenea natura incat aduce prejudicii profesiei de psiholog sau ridica serioase indoieli privind capacitatea acestuia de a-si asuma si indeplini responsabilitatile sale profesionale ca psiholog.

PRINCIPIUL I

I. RESPECTAREA DREPTURILOR SI DEMNITATII ORICAREI PERSOANE.

Psihologii vor avea permanent in atentie faptul ca orice persoana are dreptul sa-i fie apreciata valoarea innascuta de fiinta umana si ca aceasta valoare nu este sporita sau diminuata de cultura, nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitati fizice sau intelectuale, varsta, statut socio-economic sau orice alta caracteristica personala, conditie sau statut.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli:

Art. I.1. Psihologii isi desfasoara activitatea, manifestand respect fata de trairile, experientele, cunostintele, valorile, ideile, opiniile si optiunile celorlalti.

Art. I.2. Psihologii nu se angajeaza public in prejudicierea imaginii celorlalti si nu vor manifesta inechitate pe criterii de cultura, nationalitate, etnie, rasa, religie, sex, orientare sexuala si nici nu se angajeaza in remarci sau comportamente ce aduc prejudicii demnitatii celorlalti.

Art. I.3. Psihologii vor utiliza un limbaj ce exprima respectul fata de demnitatea celorlalti atat in comunicarea scrisa cat si in cea orala.

Art. I.4. Psihologii evita ori refuza sa participe la activitati si practici ce nu respecta drepturile legale, civile, ori morale ale celorlalti.

Art. I.5. Psihologii vor refuza sa consilieze, sa educe ori sa furnizeze informatii oricarei persoane care, dupa opinia lor, va utiliza cunostintele si indemanarea dobandita pentru a viola drepturile fundamentale ale omului.

Art. I.6. Psihologii respecta drepturile celor care beneficiaza de servicii psihologice, participantilor la cercetare, angajatilor, studentilor si altora, protejand astfel propria lor demnitate.

Art. I.7. Psihologii se vor asigura ca, sub nici o forma, consimtamantul informat al clientului/participantului nu este dat in conditii de coercitie sau sub presiune.

Art. I.8. Psihologii vor avea grija ca, in furnizarea de servicii psihologice ori in activitatea de cercetare stiintifica, sa nu violeze spatiul privat personal sau cultural al clientului/subiectului, fara o permisiune clara si o garantie ca pot sa faca acest lucru.

Art. I.9. Activitatea psihologilor nu trebuie sa prejudicieze dreptul sacru la demnitate umana si nici dreptul persoanei la propria imagine.

PRINCIPIUL II

II. RESPONSABILITATE PROFESIONALA SI SOCIALA

Psihologii manifesta o maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui individ, familiei, grupului ori comunitatii fata de care isi exercita rolul de psihologi. Aceasta preocupare include atat pe cei direct cat si pe cei indirect implicati in activitatile lor, prioritate avand cei direct implicati

Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli:

Art. II.1. Psihologii vor proteja si promova starea de bine si vor evita provocarea de daune clientilor, studentilor, participantilor la cercetare, colegilor de profesie si a celorlalti, asumandu-si cu responsabilitate consecintele propriilor lor actiuni.

Art. II.2. Psihologii vor respecta dreptul persoanei de a sista, fara nici o justificare, participarea sa la serviciul furnizat, in calitate de client, sau la activitati de cercetare stiintifica, in calitate de subiect.

Art. II.3. Psihologii vor refuza sa indrume, sa instruiasca ori sa furnizeze informatii celor care, dupa judecata lor, vor putea utiliza gresit cunostintele si deprinderile, voluntar sau involuntar, in dauna celorlalti.

Art. II.4. Psihologii nu vor delega activitati psihologice spre persoane care nu au competentele necesare pentru acele activitati.

Art. II.5. Psihologii vor promova si facilita dezvoltarea stiintifica si profesionala a angajatilor, a celor supervizati, studentilor, participantilor la programe de formare profesionala etc.

Art. II.6. Psihologii vor contribui la dezvoltarea psihologiei ca stiinta si a societatii in general, prin cercetarea libera si prin achizitia, transmiterea si exprimarea libera a cunostintelor si ideilor, exceptie facand activitatile ce intra in conflict cu obligatiile etice.

Art. II.7. Psihologii vor sustine cu responsabilitate rolul psihologiei ca disciplina, in fata societatii si vor promova si mentine cele mai inalte standarde ale disciplinei.

Art. II.8. Psihologii vor sesiza Colegiului Psihologilor cazurile de abatere de la normele de etica si deontologie profesionala, daca rezolvarea informala, amiabila a situatiei nu a fost posibila.

Art. II.9. Psihologii vor respecta legile si reglemantarile societatii, comunitatii in care activeaza. Daca legile sau reglementarile intra in conflict cu principiile etice, psihologul va face tot posibilul sa respecte principiile etice.

Art. II.10. Psihologii nu vor contribui si nu se vor angaja in cercetare sau orice alt tip de activitate care contravine legilor umanitare internationale (de ex. dezvoltarea metodelor de tortura a persoanelor, dezvoltarea de arme interzise, terorism sau activitati de distrugere a mediului).

Art. II.11. Psihologii nu vor furniza servicii psihologice si nu vor face cercetari, indiferent cine - psiholog sau nepsiholog- incearca sa-i oblige sa procedeze impotriva eticii profesionale.

Art. II.12. In cadrul lor de competenta profesionala, psihologii vor decide alegerea si aplicarea celor mai potrivite metode si tehnici psihologice. Ei raspund personal de alegerile si consecintele directe ale actiunilor lor in functie de atestarea profesionala primita.

Art. II.13. Psihologii se vor consulta si cu alti specialisti sau cu diverse institutii pentru a promova starea de bine a individului si societatii.

PRINCIPIUL III

III. INTEGRITATE PROFESIONALA

Psihologii vor cauta sa manifeste cel mai inalt grad de integritate morala si profesionala in toate relatiile lor. Este de datoria psihologului sa prezinte onest pregatirea si calificarile sale oriunde se afla in relatii profesionale si de asemenea sa nu permita sau sa tolereze practicile incorecte si discriminatorii.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli:

Art. III.1 Psihologii vor prezenta intr-o maniera onesta domeniile de specialitate in care sunt atestati, competentele, afilierile si experienta profesionala, nefiind acceptate nici un fel distorsiuni, omisiuni sau false prezentari in acest sens.

Art. III.2. Psihologii nu practica, nu ingaduie, nu instiga, nu colaboreaza si nu consimte sau faciliteaza nici o forma de discriminare.

Art. III.3. Psihologii vor onora toate promisiunile si angajamentele asumate prin orice tip de conventie. Daca apar situatii de forta majora, psihologii vor informa si vor oferi explicatii complete si sincere partilor implicate.

Art. III.4. Psihologii vor promova acuratetea, obiectivitatea, onestitatea si buna-credinta in activitatile lor profesionale. In aceste activitati psihologii nu vor fura, insela, si nu se vor angaja in frauda, eludari, subterfugii sau denaturari intentionate ale faptelor.

Art. III.5. Psihologii vor evita orice imixtiuni care afecteaza calitatea actului profesional, fie ca e vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip.

Art. III.6. Psihologii vor evita sa ofere recompense exagerate pentru a motiva un individ sau un grup sa participe intr-o activitate care implica riscuri majore si previzibile.

Art. III.7. Psihologii vor evita relatiile multiple (cu clientii, subiectii, angajati, cei supervizati, studenti sau persoane aflate in formare) si alte situatii care pot prezenta un conflict de interese sau care pot reduce capacitatea lor de a fi obiectivi si impartiali.

Art. III.8. Psihologii vor evita sa participe la activitati care pot cauza daune imaginii psihologilor sau psihologiei ca profesie, vor explica rolul psihologului tuturor celor interesati.

Art. III.9. Psihologii vor fi reflexivi, deschisi si constienti de limitele lor personale si profesionale.

Art. III.10. Psihologii nu vor contribui, fie singuri, fie in colaborare cu altii, la nici un fel de practici care pot viola libertatea individuala sau integritatea fizica sau psihologica a oricarei persoane. 

STANDARDE ETICE GENERALE

IV. STANDARDE DE COMPETENTA

Cunoasterea competentelor

Art. IV.1.Psihologii au obligatia sa-si cunoasca foarte bine limitele de competenta in oferirea de servicii psihologice, in activitatea de predare sau de cercetare.

Art. IV.2. Psihologii sunt datori sa actioneze, pe toata durata exercitarii profesiei, in vederea formarii si practicarii la standarde cat mai inalte a propriilor competente profesionale.

Servicii psihologice in acord cu competenta

Art. IV.3. Psihologii se vor angaja numai in acele activitati profesionale pentru care au cunostintele, aptitudinile, atitudinile, experienta si atestarea necesare.

Prezentarea onesta a competentei

Art. IV.4. Psihologii nu vor prezenta fals limitele competentei lor si nu vor prezenta pregatirea sau formarea lor intr-un mod care sa le favorizeze nemeritat pozitia sau imaginea publica, indiferent de tipul de activitate profesionala desfasurata.

Limitarea competentei

Art. IV.5. Atunci cand psihologii urmeaza sa desfasoare servicii psihologice, cercetari sau sa predea dincolo de limitele de competenta acestia vor cauta sa obtina cat mai rapid competenta necesara (care va presupune, dupa caz, studiu, evaluare si supervizare) si numai apoi se vor angaja in desfasurarea activitatilor vizate. (exceptie IV.7.)

Consultarea in caz de limita a competentei

Art. IV.6. In exercitarea profesiei, atunci cand psihologii constata ca ajung intr-un impas profesional sau sunt in postura de a-si depasii limitele de competenta, vor consulta colegii sau supervizorul.

Servicii psihologice in afara competentei

Art. IV.7. In cazul in care pentru un tip de serviciu psihologic solicitat nu exista standarde generale recunoscute, nici programe de formare profesionala, nici specialisti atestati si disponibili in acel domeniu si totusi psihologii sunt solicitati, acestia vor depune toate eforturi pentru obtinerea unui standard minimal de competenta avand permanet grija sa protejeze clientii, studentii, supervizatii, participantii si pe toti cei implicati pentru a nu produce acestora daune sub o forma sau alta. In acest caz serviciul va continua pana cand solicitarea inceteaza sau pana cand un specialist cu competenta recunoscuta in acel domeniu devine disponibil.

Pregatirea continua

Art. IV.8. Psihologii au obligatia sa depuna permanent un efort de mentinere si dezvoltare a competentelor lor prin informare permanenta, programe de formare profesionala de specialitate, consultari cu ceilalti specialisti din domeniu ori prin cercetari care sa conduca spre cresterea competentei profesionale, conform standardelor Colegiului Psihologilor din Romania.

Obiectivitatea

Art. IV.9. Psihologii au obligatia de a fi constienti de limitele procedurilor folosite, indiferent de tipul de activitate. Psihologii vor avea grija ca furnizarea serviciilor, cercetarea stiintifica, prezentarea rezultatelor concluziilor sa fie facuta cu maxima obiectivitate, evitand orice tendinta de prezentare partiala sau cu tenta subiectiva.

Delegarea

Art. IV.10. Psihologii care delega activitati profesionale spre angajati, supervizati, cercetatori, asistenti vor lua toate masurile pentru a evita incalcarea standardelor de competenta ale prezentului Cod

Afectarea competentei

Art. IV.11. Atunci cand psihologii realizeaza ca din motive de sanatate ori din cauza unor probleme personale nu mai pot sa ofere in conditii de competenta o anumita activitate profesionala, acestia vor cere sprijin si asistenta profesionala pentru a decide daca trebuie sa-si limiteze, suspende sau sa incheie respectiva activitate profesionala.

V. STANDARDE CU PRIVIRE LA RELATIILE UMANE

Respect si preocupare

Art. V.1. In relatiile lor profesionale, psihologii vor manifesta preocupare fata de clienti, studenti, participanti la cercetare, supervizati sau angajati, cautand sa nu produca acestora daune sau suferinta, iar daca acestea sunt inevitabile le vor minimiza pe cat posibil.

Evitarea hartuirii

Art. V.2. Psihologii nu se vor angaja sub nici un motiv intr-o forma sau alta de hartuire fie ca aceasta este sexuala, emotionala, verbala sau nonverbala.

Evitarea abuzului

Art. V.3. Psihologii nu se vor angaja in comportamente de defaimare sau de abuz (fizic, sexual, emotional, verbal sau spiritual) fata de persoanele cu care vin in contact in timpul activitatii lor profesionale.

Evitarea relatiei multiple

Art. V.4. Psihologii vor evita pe cat posibil relatiile multiple, adica relatiile in care psihologii indeplinesc simultan mai multe roluri intr-un context profesional.

Consimtamantul in caz de relatii cu terti

Art. V.5. Psihologii vor clarifica natura relatiilor multiple pentru toate partile implicate inainte de obtinerea consimtamantului, fie ca ofera servicii psihologice ori conduc cercetari cu indivizi, familii, grupuri ori comunitati la cererea sau pentru a fi utilizate de catre terti. A treia parte poate fi scoala, instanta judecatoreasca, diverse agentii guvernamentale, companii de asigurari, politia ori anumite institutii de finantare, etc.

Nonexploatarea

Art. V.6. Psihologii nu vor exploata si nu vor profita, sub nici o forma, de persoanele fata de care, prin profesie sau pozitie, manifesta un ascendent de autoritate (clienti, studenti, participanti la cercetare, supervizati, angajati). Orice forma de exploatare sau abuz de autoritate fiind strict interzisa.

Participarea activa la decizii

Art. V.7. Psihologii vor avea grija, sa permite participarea activa si deplina a celorlalti la deciziile care ii afecteaza direct, respectand dorintele justificate si valorificand opiniile acestora, ori de cate ori este posibil.

Neintrarea in rol

Art. V.8. Psihologii se vor abtine de la intrarea intr-un rol profesional atunci cand din motive de ordin personal, stiintific, legal, profesional, financiar: (1) poate fi afectata obiectivitatea, competenta sau eficienta activitatii lor profesionale (2) fata de clienti/subiecti exista riscul exploatarii sau producerii unor daune.

Urgentarea consimtamantului

Art. V.9. Inainte de inceperea oricarui tip de serviciu psihologic (evaluare, terapie, consiliere, etc.) psihologii vor obtine consimtamantul informat din partea tuturor persoanelor independente sau partial dependent implicate, exceptie facand circumstantele in care exista nevoi urgente (de ex. tentative sau actiuni suicidare). In astfel de circumstante, psihologii vor continua sa actioneze, cu asentimentul persoanei, dar vor cauta sa obtina cat se poate de repede consimtamantul informat.

Asigurarea consimtamantului

Art. V.10. Psihologii se vor asigura ca in procesul de obtinere a consimtamantului informat urmatoarele puncte au fost intelese: scopul si natura activitatii; responsabilitatile mutuale; beneficiile si riscurile; alternativele; circumstantele unei incetari a actiunii; optiunea de a refuza sau de a se retrage in orice moment, fara a suferi vreun prejudiciu; perioada de timp in care e valabil consimtamantul; modul in care se poate retrage consimtamantul daca se doreste acest lucru.

Delegarea de consimtamant

Art. V.11. In cazul in care, persoana care urmeaza sa beneficieze de un serviciu psihologic este in imposibilitatea de a-si da consimtamantul, se accepta obtinerea acestuia de la o persoana apropiata acesteia care poate sa-i apere interesele in mod legal sau de la o persoana autorizata care, conform legii, este in masura sa o reprezinte.

Continuitatea serviciului

Art. V.12. Daca din motive de boala sau datorita unor evenimente survenite in viata psihologului acesta nu mai poate continua oferirea serviciului in bune conditii, va depune toate eforturile pentru a se asigura de continuitatea serviciului oferit, indrumand clientul spre un coleg de profesie cu competenta necesara si pe cat posibil cu consimtamantul clientului.

Dreptul la opozitie

Art. V.13. Cu exceptia cazurilor de forta majora, de urgenta (perturbari ale functionarii psihice, in termenii pericolului iminent, care necesita interventie imediata), psihologul actioneaza respectand dreptul clientului de a refuza sau a opri prestarea unui serviciu psihologic.

VI. STANDARDE DE CONFIDENTIALITATE

Intreruperea serviciului din motive de confidentialitate

Art. VI.1.Relatia dintre psihologi si beneficiarii serviciilor lor este adesea o relatie foarte sensibila ce necesita realizarea unei aliante pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii profesionale, motiv pentru care confidentialitatea este obligatorie. Atunci cand din motive ce nu pot fi evitate, psihologul nu mai poate pastra confidentialitatea, acesta va inceta sa mai ofere serviciul respectiv.

Protejarea confidentialitatii

Art. VI.2. Psihologii vor proteja confidentialitatea tuturor informatiilor adunate in timpul activitatilor lor profesionale si se vor abtine de la dezvaluirea informatiilor pe care le detin despre colegi, clientii colegilor, studenti si membrii organizatiilor, exceptie facand situatiile: pentru protectia sanatatii publice, pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea savarsirii unei fapte penale sau pentru impiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte ori pentru inlaturarea urmarilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte. Divulgarea, de catre psihologi, a unor date care le-au fost incredintate sau de care au luat cunostinta in virtutea profesiei, daca aceasta este de natura a incalca clauza de confidentialitate, este interzisa.

Limitele confidentialitatii

Art. VI.3. Psihologii clarifica ce masuri se vor lua pentru protejarea confidentialitatii si ce responsabilitati familiale, de grup ori comunitare au pentru protejarea confidentialitatii, atunci cand desfasoara activitati de cercetare sau ofera servicii. Inainte de primirea consimtamantului psihologul va informa clientul cu privire la limitele confidentialitatii si conditiile in care acesta poate fi incalcat, precum si asupra utilizarii posibile a informatiilor rezultate in urma activitatii sale.

Dezvaluirea de informatii

Art. VI.4. Psihologii pot impartasi informatiile confidentiale cu altii numai cu consimtamantul celor vizati ori de o asa maniera incat cei vizati sa nu poata fi identificati, exceptie facand situatiile justificate de lege sau in circumstante de iminenta sau posibila vatamare fizica sau crima.

Confidentialitatea de colaborare

Art. VI.5. In cazul in care cu acelasi client lucreaza doi psihologi in acelasi timp, acestia vor colabora pe cat posibil, fara restrictii de confidentialitate, exceptie facand situatia in care exista o opozitie clara din partea clientului in acest sens. De asemenea personalul auxiliar va pastra confidentialitatea informatiilor la care are acces prin natura activitatiilor sale.

Utilizarea informatiilor

Art. VI.6. Rezultatele, documentarile si notitele psihologului pot fi folosite numai intr-o formula care pastreaza cu rigurozitate anonimatul.

Confidentialitatea fata de terti

Art. VI.7. In cazul in care exista terti implicati in activitatea profesionala a psihologului, acesta va clarifica cu partile implicate limitele confidentialitatii, conditiile de pastrare a confidentialitatii si nu va da curs nici unei solicitari, venite de la o terta parte in dezvaluirea de informatii confidentiale, decat in conditiile respectarii legi si limitelor confidentialitatii.

VII. STANDARDE DE CONDUITA COLEGIALA

Conduita colegiala

Art. VII.1. Psihologii vor manifesta fata de colegii lor de profesie, onestitate, corectitudine, loialitate si solidaritate, conduitele lor fiind in acord cu standardele profesionale.

Respect

Art. VII.2. Psihologii vor manifesta respect fata de colegii lor de profesie si nu vor exprima critici nefondate si etichetari la adresa activitatii lor profesionale.

Evitarea denigrarii

Art. VII.3. Psihologii nu vor actiona, sub nici o forma, in maniera denigratoare la adresa colegilor de profesie si nu vor impiedica clientii sa beneficieze de serviciile lor, daca nu exista un motiv serios si cu implicatii etice in acest sens.

Responsabilitatea profesionala

Art. VII.4. Atunci cand exista o intentie justificata de incetare a serviciului psihologic oferit clientului si de indrumare a acestuia spre un alt coleg de profesie, psihologii vor mentine un contact suportiv si responsabil fata de clienti pana cand acel coleg isi asuma continuarea serviciului in cauza.

Autosesizarea

Art. VII.5. In cazul in care psihologii constata ca exista abateri ale unui coleg de la normele prezentului Cod, vor manifesta preocupare fata de violarea de catre acesta a standardelor sau principiilor etice, vor atrage atentia acelui coleg asupra conduitei neadecvate cu maxima discretie si colegialitate, si se vor adresa Comisiei de Deontologie si Disciplina a Colegiului Psihologilor din Romania doar in cazul in care comportamentul non-etic persista.

Sprijinul colegial

Art. VII.6. Psihologii vor cauta sa sprijine pe cat posibil eforturile profesionale ale colegilor in limita disponibilitatilor participative si a timpului disponibil.

Concurenta neloiala

Art. VII.7. Psihologii nu vor practica concurenta neloiala. Sunt interzise si se considera concurenta neloiala urmatoarele: tentativa sau actiunea de atragere sau deturnare de clienti, prin denigrarea sau discreditarea altui psiholog; practicarea unor onorarii subevaluate in mod intentionat avand cunostinta de oferta anterioara a altui psiholog; folosirea unei functii publice pe care psihologul o detine in scopul atragerii de clienti in interes propriu; preluarea unui contract pe care un alt psiholog l-a denuntat in temeiul prevederilor prezentului Cod; furnizarea de date false privind competenta si/sau atestarea profesionala in scopul de a-l induce in eroare pe beneficiar.

VIII. STANDARDE DE INREGISTRARE, PRELUCRARE SI PASTRARE A DATELOR

Obtinerea permisiunii

Art. VIII.1. Psihologii trebuie sa obtina permisiunea clientilor/subiectilor sau a reprezentantilor lor legali inainte de a efectua inregistrari audio, video sau scrise in timpul furnizarii serviciilor sau in cercetare.

Pastrarea datelor

Art. VIII.2. Psihologii vor colecta numai acele date care sunt relevante pentru serviciul oferit si vor lua toate masurile pentru a proteja aceste informatii. Originalul si eventualele copii ale acestor informatii pot fi pastrate numai cu acordul clientilor.

Protejarea datelor

Art. VIII.3. Psihologii se vor asigura ca inregistrarile asupra carora au control raman identificabile numai atat timp cat sunt necesare pentru scopul pentru care au fost realizate si prezinta ca anonima ori distruge orice inregistrare aflata sub controlul lor si care nu mai e nevoie sa fie identificabila personal.

Transferul datelor

Art. VIII.4. Datele colectate, inregistrate si pot fi transferate catre psihologii care preiau clientii, consultate si utilizate de colegi de profesie indiferent de forma de atestare, daca persoanele vizate si-au dat in mod neechivoc consimtamantul, iar acest consimtamant nu a fost retras.

Distrugerea datelor

Art. VIII.5. Daca psihologul renunta la practica sa profesionala prin intermediul careia a realizat acele inregistrari sau daca acesta se pensioneaza, va cauta sa distruga inregistrarile respective. Inregistrarile pot fi plasate catre un alt psiholog numai cu consimtamantul celor implicati, obtinut in prealabil, pentru acele inregistrari. In situatia suspendarii sau incetarii dreptului de libera practica datele vor fi distruse, daca nu se impune transferarea lor.

IX. STANDARDE DE ONORARII SI TAXE

Dreptul la onorarii

Art. IX.1. Pentru orice serviciu profesional oferit de psihologi, acestia au dreptul sa primeasca onorarii sau salarii negociate in mod liber cu beneficiarul sau cu o terta parte.

Acordul pentru onorariu

Art. IX.2. Psihologii vor cauta sa stabileasca, de comun acord cu beneficiarul serviciului oferit, care este valoarea si modalitatea de percepere a onorariului in conditiile legilor in vigoare si fara o falsa prezentare a cuantumului acestui onorariu.

Renegocierea

Art. IX.3. Daca din motive justificate, serviciul oferit necesita restrangeri si limitari, acordul initial va fi renegociat cat mai curand posibil. Psihologii isi rezerva dreptul de a modifica valoarea onorariului in functie de situatiile obiective noi aparute, cu notificarea prealabila si cu acordul clientului.

Remunerarea prin terti

Art. IX.4. Daca psihologul ofera un serviciu (consultanta, administrativ, clinic etc.) in care onorariul nu se percepe de la beneficiar, ci revine sub forma unei remunerari de la o a treia parte, remunerarea se va face, pe cat posibil, pentru serviciul oferit si nu pe alte criterii specifice acestor terti (diverse institutii).

Limitele onorariului

Art. IX.5. Onorariul fixat va depinde de calitatea serviciului oferit si competentele profesionale ale psihologului, insa psihologii vor avea grija sa nu ceara un onorariu disproportionat fata de valoarea serviciului oferit. Psihologii nu vor exploata beneficiarii serviciilor lor si vor explicita, daca e cazul, valoarea onorariului stabilit.

X. STANDARDE PENTRU DECLARATII PUBLICE SI RECLAMA

Onestitatea in reclama

Art. X.1. Psihologii isi pot face publicitate numai pe baza propriilor realizari, evitand promovarea unui palmares profesional fals sau exagerat si cu conditia sa nu puna in cauza activitatea unui coleg de profesie.

Nu sunt considerate actiuni publicitare acele manifestari in care numele sau aspecte ale activitatii lor profesionale sunt mentionate in materiale scrise sau audiovizuale realizate de catre terti in scopul informarii publicului si nici acele interventii publice ale psihologilor cu referiri la activitatea sau creatiile lor, daca acestea nu sunt comandate si platite de catre acestia.

Responsabilitati de reclama

Art. X.2. (a) Psihologii care angajeaza persoane fizice sau juridice in scopul de a creea si/sau difuza mesaje care sa promoveze practica lor profesionala, produsele sau activitatile lor isi vor pastra responsabilitatea profesionala pentru mesajele respective; (b) Psihologii nu vor oferi remunerari angajatilor din presa scrisa si audiovizuala sau alte forme de comunicare a informatiei catre public pentru a li se face publicitate in cadrul programelor/sectiunilor de stiri ; (c) Publicitatea facuta activitatii unui psiholog trebuie sa fie explicita si identificata ca atare.

Art. X.3. Psihologii care se ocupa cu anunturile, cataloagele, brosurile sau reclama pentru simpozioane, seminarii sau alte programe educationale si care nu au o calificare adecvata se vor asigura ca descriu cu precizie publicul tinta, programul, obiectivele educationale si taxele.

Reprezentarea in declaratii

Art. X.4. Psihologii vor clarifica daca actioneaza ca simpli cetateni, ca membrii ai unor organizatii sau grupuri specifice, atunci cand dau declaratii sau cand sunt implicati in activitati publice.

Declaratii publice

Art. X.5. Atunci cand psihologii ofera informatii, exprima puncte de vedere pe teme profesionale si fac declaratii publice prin mijloace de informare in masa, publicatii de specialitate sau in format electronic, se vor asigura ca acestea se inscriu in limitele competentelor profesionale si nu contravin prevederilor prezentului Cod.

Situatii publice

Art. X.6. Psihologii isi asuma responsabilitatea deplina pentru aparitia lor publica, care trebuie sa fie in acord cu principile si standardele din prezentul cod. Psihologii vor oferi informatii corecte referitoare la: experienta si calificarea lor, titlurile academice, lucrarile publicate si rezultatele studiilor lor, statutul profesional si afilierea la diferite organizatii, serviciile pe care le acorda si calitatea acestora, taxele percepute.

STANDARDE SPECIFICE

XI. EDUCATIE SI FORMARE

Calitatea ofertei educationale si formative

Art. XI.1. Psihologii vor manifesta preocupare fata de programele educationale si cele de formare profesionala, asigurandu-se ca acestea furnizeaza cunostintele si experienta necesare si suficiente pentru pregatirea studentilor si supervizatilor la standarde corespunzatoare atestarilor, diplomelor sau gradelor academice/profesionale care urmeaza sa fie obtinute. Cunostintele oferite trebuie sa se bazeze pe date experimentale si pe o argumentatie stiintifica.

Transparenta

Art. XI.2. Psihologii care raspund de programele educationale sau de formare se vor asigura ca exista o descriere recenta si precisa a acestora: obiective, continut, beneficii si obligatiile care trebuie indeplinite pentru absolvirea programului, inclusiv modalitatile de evaluare si taxe. Aceste informatii trebuie sa fie disponibile pentru toate partile interesate.

Responsabilitate educationala

Art. XI.3. Psihologii se vor asigura ca programele cursurilor acopera tematica propusa, ca informatia este prezentata cu acurate, ca exista modalitati adecvate de evaluare a progresului si ca tipurile de experiente descrise la curs sunt relevante. Psihologii pot sa modifice continutul sau cerintele cursului atunci cand considera aceste schimbari necesare sau dezirabile din punct de vedere pedagogic, atata vreme cat studentii si cei implicati sunt anuntati din timp de aceste modificari.

Limite cadru, de informare

Art. XI.4. Psihologii nu vor cere studentilor sau celor supervizati sa dezvaluie informatii personale in activitatile de curs sau in cadrul unor programe de formare profesionala/supervizare.

Conflicte in evaluare

Art. XI.5. Psihologii din institutiile de invatamant superior care evalueaza performanta academica a studentilor intr-o forma de terapie nu vor oferi si servicii de terapie studentilor pe care ii evalueaza, pe durata acestei evaluari. In cazul unui curs/ program in care terapia individuala sau de grup este specificata ca si cerinta obligatorie, psihologii responsabili cu derularea programului vor permite studentilor/cursantilor sa opteze pentru serviciile specialistilor neafiliati la respectivul program.

Hartuire si relatii sexuale

Art. XI.6. Psihologii nu vor hartui sexual si nu se vor angaja in relatii sexuale cu studentii sau cu supervizatii din departamentul, centrul sau din institutia in care lucreaza si asupra carora acestia au sau pot avea o autoritate evaluativa.

Abuzul de autoritate

Art. XI.7. Fiind constienti de influenta pe care o au ca profesori sau coordonatori asupra elevilor, studentilor, participantilor la cursuri, celor aflati in supervizare, psihologii nu vor face abuz de autoritatea lor si nu vor umili sau ameninta in nici un fel integritatea sau imaginea de sine a acestora.

Calificari speciale

Art. XI.8. Psihologii nu vor forma persoane care nu au absolvit o forma de invatamant superior, nu au specializare, experienta de lucru sau orice alta dovada de calificare atunci cand formarea vizeaza folosirea metodelor sau tehnicilor speciale (de ex. hipnoza, biofeedback, tehnici avansate de testare etc.)

XII. TERAPIE SI CONSILIERE

Informarea clientului

Art. XII.1. In obtinerea consimtamantului informat din partea clientilor, psihologii vor informa in prealabil clientul cu privire la forma de terapie utilizata, metodele folosite, riscuri, alternative, limitele confidentialitatii, implicarea unor terti, onorarii si vor da curs oricarei alte cereri de informare solicitata de client in acest sens. Daca teraputul se afla inca in supervizare, dar poate desfasura in mod legal si profesional activitatea terapeutica pentru care se afla in supervizare, va aduce la cunostinta clientului acest lucru cat mai curand posibil si de asemenea va face cunoscut numele terapeutului care-l supervizeaza.

Consimtamantul pentru dezvaluire

Art. XII.2. In cazul sedintelor de terapie sau consiliere, inregistrarile pot fi transferate si spre cei care preiau clientii respectivi, putand avea acces la acestea atat colegii de profesie cat si supervizatii ce se afla intr-un proces de formare teraputica, dar numai cu consimtamantul dat in prealabil de cei vizati in acele inregistrari.

Intimitatea relatiei profesionale

Art. XII.3. Clientii vor beneficia de servicii de consultanta, consiliere sau terapie din partea psihologilor fara prezenta unor terti, aceasta fiind permisa numai daca exista un acord in acest sens, atat din partea clientului cat si din partea psihologului.

Precizarea clientului

Art. XII.4. Atunci cand in procesul terapeutic sunt implicati, fie partenerul de viata, fie alti membrii de familie, psihologii vor clarifica de la inceput relatiile pe care le au, cu fiecare persoana implicata si vor preciza cine este clientul: o anumita persoana, relatia de cuplu, familia. Psihologii vor preciza de asemenea care sunt limitele confidentialitatii.

Precizari suplimentare in terapia de grup

Art. XII.5. In cadrul terapiei de grup psihologii vor preciza regulile de grup, rolurile si responsabilitatile ce revin tuturor participantilor si de asemenea limitele confidentialitatii.

Analiza ofertei de serviciu complex

Art. XII.6. In cazul in care clientii primesc deja servicii psihologice si de la alti psihologi sau de la alti specialisti din alte domenii, psihologul va examina posibilitatea angajarii sale intr-o relatie terapeutica (daca aceasta este solicitata) prin analiza conditiilor, beneficiilor potentiale ale clientului, riscurilor de conflict sau a confuziilor care pot sa apara. Psihologul va discuta cu clientul aceste limitari inainte de obtinerea consimtamantului.

Intimitatea sexuala cu clientii sau apropiati ai acestora

Art. XII.7. Psihologii nu se vor angaja in relatii de intimitate sexuala cu clientii lor, cu persoanele despre care stiu ca se afla in relatii apropiate cu clientii lor (rude, prieteni, alti cunoscuti) si nici nu vor incheia terapia pentru a nu intra sub incidenta acestui standard.

Terapia cu parteneri sexuali

Art. XII.8. Psihologii nu vor accepta in terapie persoane cu care au avut relatii de intimitate sexuala.

Relatia sexuala cu fostii clienti

Art. XII.9. Psihologii nu se vor angaja sub nici o forma in relatii de intimitate sexuala cu fostii clienti pentru o perioada de cel putin 2 ani de la incheierea terapiei. Aceasta nu inseamna ca dupa aceasta perioada acestia pot sa intretina relatii de intimitate cu fostii clienti, exceptie facand doar circumstantele in care acestia pot face dovada ca nu a existat nici o forma de exploatare in timpul sau in cei 2 ani de dupa terminarea terapiei.

Incheierea terapiei din lipsa de beneficii

Art. XII.10. Psihologii vor incheia orice forma de terapie cu clientii lor daca exista evidente clare ca acestia nu mai au nici un beneficiu prin continuarea terapiei sau in cazul in care continuarea acesteia poate produce daune clientilor.

Incheierea terapiei din alte motive

Art. XII.11. Psihologii vor incheia terapia daca clientul intra intr-o relatie cu o persoana cunoscuta sau apropiata terapeutului si apare riscul unei relatii multiple, daca exista o agresiune din partea clientului asupra terapeutului sau daca exista o solicitare clara in acest sens din partea clientului .

Intreruperea si continuarea terapiei

Art. XII.12. Daca din motive de boala sau de indisponibilitate a psihologului terapia trebuie intrerupta pentru o perioada mai lunga de timp, atunci psihologul va cauta sa-i ofere clientului o posibilitate de continuare a terapiei cu un alt coleg psiholog care are disponibilitatea si competenta necesara continuarii terapiei si care va putea fi informat cu privire la stadiul in care se afla terapia, demersurile teraputice incepute sau finalizate pana in acel moment, cu consimtamantul clientului.

Continuarea terapiei cu un alt terapeut

Art. XII.13. Psihologul care preia un client, de la un coleg care din motive justificate nu mai poate continua actul teraputic, va examina cu atentie continutul demersului, potentialul de risc, beneficiile, iar daca e nevoie poate consulta pe cei ce au fost implicati in procesul teraputic si abia apoi va decide modalitatile de continuare a terapiei.

XIII. EVALUARE SI DIAGNOZA

Prezentarea caracteristicilor psihologice

Art. XIII.1. Psihologii vor oferi informatii despre caracteristicile psihologice ale indivizilor numai dupa ce au realizat o evaluare adecvata, care sa sustina stiintific si metodologic afirmatiile si concluziile lor, indiferent daca e vorba de recomandari, rapoarte sau evaluari, precizand limitele afirmatiilor, concluziilor si recomandarilor lor.

Daca psihologii realizeaza ca (re)examinarea individului nu este justificata sau necesara, atunci acestia vor explica aceasta optiune, precizand sursele si documentele care stau la baza acestor concluzii.

Conditii de utilizare a instrumentelor

Art. XIII.2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele si tehnicile de evaluare in stricta conformitate cu normele instituite in acest sens de Colegiu.. Astfel psihologii vor folosi numai instrumente de evaluare ale caror caracteristici tehnice (validitate si fidelitate) au fost stabilite, care detin etalon pentru membrii populatiei vizate si sunt insotite de manualul acestuia. In urma oricarei evaluari, psihologii vor preciza beneficiarului limitele rezultatelor si interpretarilor. Psihologii vor folosi metode de evaluare adecvate nivelului educational al indivizilor, in afara cazului in care folosirea unui limbaj sofisticat sau a unei alte limbi este relevanta pentru scopul evaluarii. Psihologii vor respecta de asemenea legislatia in vigoare cu privire la drepturile de autor si de proprietate intelectuala pentru instrumentele de evaluare folosite, promovand si respectand astfel munca si activitatea colegilor lor de breasla.

Consimtamantul pentru evaluare/diagnoza

Art. XIII.3. Psihologii vor obtine consimtamantul informat pentru serviciile de evaluare cu exceptia cazului in care (1) acestea sunt ceruta de lege sau de reglementarile in vigoare; (2) testarea este o activitate educationala, institutionala sau organizationala prevazuta de reglementari interne; consimtamantul informat include explicarea naturii si scopului de evaluare, costurile, implicarea unei a treia parti, limitele de confidentialitate si ocazii pentru cel evaluat de a formula intrebari si de a primi raspunsuri.

Psihologii vor informa persoanele fara capacitate deplina de a-si da consimtamantul si persoanele pentru care testarea este ceruta de reglementarile legislative, cu privire la natura si scopul serviciilor de evaluare propuse, folosind un limbaj usor de inteles pentru persoana care urmeaza sa fie evaluata.

Psihologii care folosesc servicile unui traducator vor cere consimtamantul clientului pentru a folosi serviciile acelui traducator, se vor asigura ca se va mentine confidentialitatea rezultatelor, securitatea instrumentelor, inclusiv a documentelor de evaluare/diagnoza

Datele de evaluare/diagnoza

Art. XIII.4. Datele obtinute pot fi scoruri brute si standardizate, raspunsurile clientului la stimuli sau la intrebarile la test, notele, inregistrarile si consemnarile psihologului, declaratiile si comportamentul clientului in timpul unei examinari. Psihologii vor oferi datele obtinute, sub forma de rezultate clientului si, daca e cazul, unor terti numai cu consimtamantul clientului, sau fara acordul acestuia in situatiile prevazute de lege. Psihologii vor evita sa faca publice datele obtinute, cu exceptia situatiilor prevazute de lege, protejand clientul de orice forma de exploatare, abuz si prevenind devalorizarea datelor de evaluare/diagnoza. Datele de evaluare/diagnoza reprezinta proprietate a psihologului sau institutiei care realizeaza evaluarea/diagnoza si vor putea fi administrate si utilizate doar de catre psihologi calificati in folosirea acestor instrumente.

Constructia de instrumente

Art. XIII.5. Psihologii care construiesc sau adapteaza teste si alte instrumente de masurare vor folosi proceduri in acord cu normele internationale actuale privind proiectarea instrumentelor, standardizarea, validarea, reducerea sau eliminarea erorilor si vor preciza recomandarile privind folosirea oricarui instrument in manualul de utilizare.

Interpretarea rezultatelor

Art. XIII.6. In interpretarea rezultatelor evaluarii, fiind incluse aici si interpretarile computerizate, psihologii vor lua in considerare scopul evaluarii, precum si numerosi alti factori, abilitatile de testare si caracteristicile persoanei evaluate (caracteristici situationale, personale, lingvistice si culturale) care pot afecta judecatile psihologilor sau care pot reduce acuratetea intepretarilor.

Calificarea in testare

Art. XIII.7. Psihologii nu vor promova/ incuraja folosirea tehnicilor de evaluare psihologica de catre persoane necalificate si neautorizate, decat in cadrul unei formari in care exista o supervizare adecvata.

Actualitatea evaluarii

Art. XIII.8. Psihologii nu isi vor baza deciziile sau recomandari pe teste depasite/invechite, pe date care nu mai sunt folositoare pentru scopul curent sau care nu corespund normelor de avizare ale metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica stabilite de Colegiu

Responsabilitatea administrarii instrumentelor

Art. XIII.9. Psihologii care ofera servicii psihologice de evaluare altor profesionisti vor prezenta cu acuratete scopul, normele, validitatea, fidelitatea si aplicarea fiecarei proceduri, precum si orice alta calitate a acestora. Psihologii isi vor mentine responsabilitatea pentru aplicarea, interpretarea si folosirea adecvata a instrumentelor de evaluare, indiferent daca vor interpreta rezultatele ei insisi sau vor folosi o interpretare computerizata sau de alta natura.

Prezentarea rezultatelor pentru cei evaluati

Art. XIII.10. Indiferent daca cotarea si interpretarea sunt facute de psihologi, angajati ai acestora sau asistenti sau prin modalitati automate/computerizate, psihologii vor oferi persoanei evaluate sau reprezentantului acesteia explicatiile necesare intelegerii rezultatelor, exceptie facand situatiile in care natura relatiei impiedica acest lucru (situatii de evaluare organizationala, preangajare si evaluari prevazute de lege), acest fapt fiind adus la cunostinta persoanei evaluate inaintea inceperii evaluarii.

Materialele

Art. XIII.11. Materialele de evaluare/diagnoza cuprind manualul instrumentului, instrumentul propriu-zis, protocoale, intrebarile sau stimulii utilizati, alte fise sau formulare necesare si nu include datele de evaluare/diagnoza. Psihologii vor mentine integritatea si securitatea materialelor testului si a altor metode de evaluare prin neinstrainarea lor catre persoane care nu au competenta necesara, respectand dreptul de proprietate intelectuala prevazut de lege si obligatiile de tip contractual privind utilizarea instrumentului.

XIV. CERCETARE STIINTIFICA SI VALORIFICAREA REZULTATELOR

Standarde internationale

Art. XIV.1. In cercetarile lor psihologii vor cauta, pe cat posibil, sa promoveze cele mai noi metodologii de cercetare utilizate de comunitatea psihologica internationala, respectand atat standardele de rigoare stiintifica cat si standardele etice.

Acordul de cercetare

Art. XIV.2. Atunci cand psihologii au nevoie de aprobare, din partea unei institutii, pentru desfasurarea cercetarilor, acestia vor furniza toate datele necesare pentru acordarea aprobarii si vor avea in vedere ca protocolul de cercetare sa corespunda aprobarilor primite.

Obtinerea consimtamantului

Art. XIV.3. In obtinerea consimtamantului informat psihologii vor aduce la cunostinta participantilor scopurile cercetarii, durata, procedurile utilizate, riscurile, beneficiile inclusiv compensatiile financiare, limitele confidentialitatii, dreptul oricui de a se retrage din cercetare si in general toate datele pe care participantii le solicita si de care au nevoie pentru a-si da consimtamantul. In cazul in care exista posibilitatea producerii unor daune si suferinta, psihologii au obligatia sa o minimizeze pe cat posibil.

Utilizarea de suport audio-video

Art. XIV.4. Psihologii vor obtine consimtamantul informat de la toti participantii la cercetare pentru inregistrarile audio si video, inaintea efectuarii acestora, oferind garantii ca acestea vor fi utilizate numai intr-o maniera in care identificarea nu poate produce daune celor implicati .

Limitari ale informarii

Art. XIV.5. Psihologii nu vor face studii si cercetari care implica proceduri de prezentare ascunsa/falsa a modelului de cercetare decat daca alternativa de prezentare corecta nu este fezabila stiintific sau aduce o alterare evidenta concluziilor cercetarii. In acest caz, participantii vor fi informati de utilizarea unui astfel de model de cercetare si vor participa numai daca isi dau consimtamantul, putand oricand sa-si retraga datele din cercetare. Cercetarea, in acest caz, poate fi derulata numai daca nu poate produce suferinta sau daune participantilor.

Exceptia de la consimtamant

Art. XIV.6. Psihologii se pot dispensa in cadrul cercetarilor de consimtamantul informat al participantilor numai daca (a) cercetarea nu poate produce in nici un fel daune (observatii naturale, practici educationale sau curriculare, chestionare anonima, cercetare de arhive) sau (b) este permisa de reglementari legislative.

Persoane si grupuri vulnerabile

Art. XIV.7. Psihologii vor cauta sa examineze etic, independent, adecvat drepturilor omului si sa ia toate masurile de protectie pentru orice cercetare ce implica grupuri vulnerabile si/sau persoane cu incapacitate de a-si da consimtamantul informat, inainte de a lua decizia de a incepe.

Evitarea unor categorii de subiecti

Art. XIV.8. Psihologii nu se vor folosi de persoane cu incapacitate de a-si da consimtamantul in nici un studiu sau cercetare, daca studiul sau cercetarea avuta in vedere poate fi finalizata la fel de bine cu persoane care au capacitatea deplina de a-si da consimtamantul informat.

Manipularea prin cresterea compensatiilor

Art. XIV.9. Psihologii vor evita sa propuna si sa acorde participantilor la cercetare compensatii financiare excesive sau alte forme de stimulente pentru participarea la cercetare si care pot favoriza obtinerea consimtamantului, cu atat mai mult atunci cand sunt evidente clare ca exista riscul producerii de suferinta si daune in timpul cercetarii.

Utilizarea animalelor in cercetare

Art. XIV.10. Psihologii care utilizeaza animale in cercetarile lor, vor evita provocarea de suferinta acestora, exceptie facand cercetarile care nu presupun metode invazive producatoare de suferinta sau leziuni.

Corectitudinea datelor

Art. XIV.11. Psihologii nu au voie sa prezinte date false pentru care nu au fost facute in realitate masuratori. Daca vor constata erori de prezentare a datelor sau de prelucrare a acestora vor face toti pasii necesari pentru corectarea acestora, altfel vor retrage si anula cercetarea.

Plagiatul

Art. XIV.12. Psihologii nu vor prezenta date sau rezultate din alte studii sau cercetari, ca apartinandu-le lor.

Abuzul de status

Art. XIV.13. Psihologii vor fi creditati pentru cercetarile facute cat si pentru publicarea acestora numai in masura in care acestia au o contributie majora. Astfel psihologii vor face distictia intre autor principal al cercetarii, contributie la cercetare, contributie minora si statusul sau pozitia pe care o detine respectivul psiholog. Astfel pozitia academica, titlul academic sau pozitia sociala sau cea de sef de departament sau manager intr-o institutie nu confera nimanui credit pentru o pozitie principala in cercetare, decat in masura in care exista o acoperire reala prin contributia adusa la cercetare si nu prin statusul social sau academic.

Transmiterea datelor

Art. XIV.14. Atunci cand exista solicitari de folosire sau de verificare a datelor din partea unui alt cercetator decat cei implicati direct in cercetare, psihologii vor putea oferi datele de cercetare numai in masura in care se pastreaza confidentialitatea acestor informatii de catre cei carora li se incredinteaza si daca exista o specificare clara a modului de utilizare a acestora.

Protejarea datelor

Art. XIV.15. Psihologii vor proteja datele de cercetare, asigurandu-se ca acestea sunt pastrate in conditii de securitate. Protocoalele de cercetare, datele de cercetare sistematizate sau cele deja publicate pot fi pastrate fara restrictii dar in conditiile respectarii normelor etice.

Onestitate stiintifica

Art. XIV.16. Psihologii implicati in evaluarea, monitorizarea, realizarea si raportarea activitatilor de cercetare stiintifica vor manifesta impartialitate si obiectivitate si vor respecta drepturile de proprietate intelectuala. Selectia proiectelor de cercetare, a rezultatelor cercetarilor realizate pentru a fi valorificate publicistic sau practic se va face doar pe criterii de relevanta stiintifica, excluzandu-se orice considerent personal sau de natura extraprofesionala.

Buna conduita in cercetarea stiintifica

Art. XIV.17. In activitatea de cercetare stiintifica psihologii vor evita ascunderea sau inlaturarea rezultatelor nedorite, confectionarea de rezultate, inlocuirea rezultatelor cu date fictive, interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si deformarea concluziilor, plagierea rezultatelor sau a publicatiilor altor autori, neatribuirea corecta a paternitatii unei lucrari, nedezvaluirea conflictelor de interese, deturnarea fondurilor de cercetare, neinregistrarea si/sau nestocarea rezultatelor, lipsa de obiectivitate in evaluari, nerespectarea conditiilor de confidentialitate precum si publicarea sau finantarea repetata a acelorasi rezultate ca elemente de noutate stiintifica.

Datele contradictorii, diferentele de conceptie experimentala sau practica, diferentele de interpretare a datelor, diferentele de opinie nu constituie abateri de la buna conduita in cercetarea stiintifica.

XV. DISPOZITII FINALE

Art. XV.1. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica intra in vigoare odata cu aprobarea lui de catre Conventia Nationala a Colegiului Psihologilor din Romania.

Art. XV.2. Psihologii au responsabilitatea de a cunoaste si de a aplica prevederile acestui Cod. Orice fapte savarsite in legatura cu profesia care contravin prevederilor prezentului Cod, angajeaza raspunderea disciplinara a psihologilor.

Art. XV.3. Membrii Colegiului Psihologilor din Romania nu vor recunoaste, ca fiind profesionala, activitatea care este neconforma cu principiile si standardele acestui Cod.

Art. XV.4. Toti psihologii vor coopera cu Comisia de Deontologie si Disciplina a Colegiului Psihologilor din Romania, atat in supervizarea conduitelor etice cat si in promovarea lor. Refuzul cooperarii atrage de la sine violarea prevederilor acestui Cod si prin urmare sanctionarea psihologilor in cauza in conformitate cu Codul de procedura disciplinara.

Art. XV.5. Pentru a mentine relevanta si actualitatea codului, acesta este revizuit de Comisia de Deotologie si Disciplina a Colegiului Psihologilor din Romania dupa o perioada de 4 ani sau atunci cand situatia o impune.

PROCESUL DE LUARE A UNEI DECIZII ETICE

Toate cele 3 principii si cele 7 + 4 standarde (7 generale + 4 specifice) trebuie sa fie luate in considerare pentru luarea unei decizii etice. Totusi exista circumstante in care principiile etice vin in conflict si nu se poate acorda aceeasi greutate fiecarui principiu. Complexitatea dilemelor etice nu permite o ierarhizare ferma a principiilor. Totusi cele 3 principii au fost ordonate in concordanta cu greutatea acordata.

Acest proces trebuie sa fie unul relativ rapid, conducand spre o solutie simpla a unei situatii cu implicatii etice. Acest lucru e simplu in cazul in care exista standarde clare pentru acele situatii si nu apare nici un conflict intre principii sau standarde. Pe de alta parte unele aspecte etice (in special cele in care apare un conflict intre principii) nu se pot rezolva usor si necesita timp pentru deliberare.

In continuare sunt prezentati cativa pasi, pasii de baza in luarea unei decizii etice.

Identificarea aspectelor si practicilor relevante etic

Elaborarea alternativelor posibile

Analiza probabilitatii riscurilor si beneficiilor de scurta durata, de lunga durata si a celor in derulare (prezente) pentru fiecare altenativa de actiune asupra individului / grupului implicat si de asemenea probabilitatea de a afecta clientul, familia sau colegii clientului, institutia in care este angajat clientul, studentii, participantii la cercetare, disciplina, societatea.

Alegerea celei mai bune directii de actiune dupa aplicarea constienta a principiilor si standardelor acestui Cod.

Evaluarea rezultatelor actiunii alese.

Asumarea responsabilitatii pentru consecintele actiunii, incluzand corectarea consecintelor negative, daca se poate, ori reangajarea in procesul de luare a deciziei daca situatia etica nu a fost solutionata.

Psihologii aflati intr-un proces de deliberare, consumator de timp, sunt incurajati si li se recomanda sa se consulte cu colegii lor sau cu persoane avizate dintr-un corp de avizare a problemelor etice (ex. Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului) ce pot aduce obiectivitate si clarificare in procesul de luare a deciziei. Desi decizia directiei de actiune apartine psihologului cautarea si apelarea la astfel de consultari reflecta maturitate profesionala si o abordare etica a procesului de luare a deciziei.

DEFINIREA TERMENILOR

In sensul prezentului Cod urmatorii termeni se definesc astfel:

Psihologul reprezinta orice persoana care este membru, asociat, absolvent afiliat, sau strain afiliat la CPR

Clientul reprezinta o persoana, un cuplu (ca relatie), o familie sau grup (inclusiv organizatie sau comunitate) caruia i se ofera servicii psihologice din partea unui psiholog. Clientii, participantii la cercetari, studentii si orice alte persoane cu care psihologul vine in contact in timpul activitatii sale profesionale sunt independenti daca in mod independent au stabilit un contract ori si-au dat consimtamantul informat. Persoanele sunt partial dependente daca decizia contractului sau a consimtamantului informat este impartita de doua sau mai multe parti (ex. parinti si conducerea scolii, muncitori si conducerea institutiei, adult si familia sa). Persoanele sunt considerate complet dependente daca acestea nu pot sau pot in foarte mica masura sa aleaga intre a primi sau nu un serviciu ori sa participe la o activitate (ex. pacientii care au fost involuntar in supusi unor interventii psihiatrice, copiii foarte mici implicati in proiecte de cercetare).

Subiect reprezinta o persoana care participa la un proiect de cercetare stiintifica, fie ca face parte din grupul experimental, fie ca are rol de martor.

Ceilalti reprezinta orice individ sau grup cu care psihologul vine in contact in decursul muncii sale. Acest termen include dar nu se limiteaza la participantii la cercetare; clienti in cautare de ajutor; studenti; supervizori; angajati; colegi; patroni; a treia parte si orice membru public in general.

Drepturile legale ori civile reprezinta acele drepturi protejate prin lege si recunoscute ca atare.

Drepturile morale reprezinta drepturile fundamentele si inalienabile ale omului care pot fi sau nu protejate total de legile in vigoare. Un loc aparte, ca semnificatie, pentru psihologi il ocupa spre exemplu dreptul la: egala justitie; onestitate; dezvoltarea unei intimitati adecvate; autodeterminare; libertate personala. Protejarea unor aspecte ale acestor drepturi pot implica practici care nu sunt continute sau controlate de catre legile in vigoare. In plus drepturile morale nu se limiteaza la cele mentionate in aceasta definitie.

Discriminarea reprezinta activitatea care prejudiciaza ori promoveaza prejudecati cu privire la persoane datorita culturii acestora, nationalitatii, etniei, culorii sau rasei, religiei, sexului sau orientarii sexuale, statutului marital, abilitatilor fizice sau intelectuale, varstei, statutului socio-economic si oricaror alte preferinte, caracteristici personale, conditii sau statute.

Hartuirea sexuala include una sau ambele situatii: (i) Utilizarea puterii ori autoritatii in incercarea de a forta o persoana sa se angajeze sau sa tolereze activitati sexuale. Aici intra intimidarea sau fortarea pentru noncomplianta ori promisiunea unor compensatii sau recompense pentru complianta. (ii) Angajarea in mod deliberat si repetat in comentarii sexuale nesolicitate, anecdote, gesturi sau atingeri daca aceste comportamente sunt: ofensatorii si nu sunt bine primite, creeaza un mediu de lucru ostil ori intimidant ori se asteapta sa fie daunator pentru client.

Psihologia ca disciplina presupune o aplicare stiintifica a metodelor, cunostintelor de psihologie, procedurilor si structurarilor folosite de psihologii in orientarea activitatii lor in relatia cu societatea, cu membrii acesteiai a unora fata de altii.

Relatia multipla.

O relatie se considera a fi multipla si in cazul in care:

a. se exercita cel putin doua roluri profesionale in raporturile cu o persoana

b. exista o relatie profesionala cu o persoana si cel putin o alta relatie cu o alta persoana dar care este ruda sau cunostinta apropiata a celei dintai.

c. exista o cunostinta comuna si apropiata atat psihologului cat si persoanei care beneficiaza de suportul psihologului.

Evitarea relatiilor multiple se face in spiritul respectarii principiilor prezentului Cod, pentru pastrarea obiectivitatii, competentei si eficientei activitatilor desfasurate de psihologi.

Exploatarea clientului - exploatarea necunoasterii, a lipsei de experienta sau a starii de slabiciune a persoanelor vulnerabile datorita starii psihice, pentru a le determina sa accepte servicii psihologice in conditii prejudiciabile pentru acestea.