CATEGORII DOCUMENTE |
Animale | Arta cultura | Divertisment | Film | Jurnalism | Muzica |
Pescuit | Pictura | Versuri |
Numeralul latin
In limba
Pentru a avea numeralul complet, toate cele patru tipuri
- cardinal, ordinal, distributiv si
adverbial -, descarcati fisierele
.DOC din josul paginii, fisiere care contin aceasta parte de vorbire sistematizata.
Tabel cu numeralul latin |
||
Numarul |
Cardinal: |
Ordinal: |
1 - I |
unus, a, um |
primus, a, um |
2 - II |
duo, e, o |
secundus, a, um |
3 - III |
tres, ia |
tertius, a, um |
4 - IV |
quattuor |
quartus, a, um |
5 - V |
quinque |
quintus, a, um |
6 - VI |
sex |
sextus, a, um |
7 - VII |
septem |
septimus, a, um |
8 - VIII |
octo |
octavus, a, um |
9 - IX |
novem |
nonus, a, um |
10 - X |
decem |
decimus, a, um |
11 - XI |
undecim |
undecimus, a, um |
12 - XII |
duodecim |
duodecimus, a, um |
13 - XIII |
tredecim |
tertius decimus, a, um |
14 - XIV |
quattuor decum |
quartus decimus, a, um |
15 - XV |
quindecim |
quintus decimus, a, um |
16 - XVI |
sedecim |
sextus decimus, a, um |
17 - XVII |
septendecim |
septimus decimus, a, um |
18 - XVIII |
duodeviginti |
duodevicesimus, a, um |
19 - XIX |
undeviginti |
undevicesimus, a, um |
20 - XX |
viginti |
vicesimus, a, um |
21 - XXI |
viginti unus |
vicesimus primus |
22 - XXII |
viginti duo |
vicesimus secundus |
28 - XXVIII |
duodetriginta |
duodetricesimus, a, um |
29 - XXIX |
undetriginta |
undetricesimus, a, um |
30 - XXX |
triginta |
tricesimus, a, um |
40 - XL |
quadraginta |
quadragesimus, a, um |
50 - L |
quinquaginta |
quinquagesimus, a, um |
60 - LX |
sexaginta |
sexagesimus, a, um |
70 - LXX |
septuaginta |
septuagesimus, a, um |
80 - LXXX |
octoginta |
octogesimus, a, um |
90 - XC |
nonaginta |
nonagesimus, a, um |
100 - C |
centum |
centesimus, a, um |
101 - CI |
centum unus |
centesimus (et) primus |
200 - CC |
ducenti, ae, a |
ducentesimus, a, um |
300 - CCC |
trecenti, ae, a |
trecentesimus, a, um |
400 - CD |
quadrigenti, ae, a |
quadrigentesimus, a, um |
500 - D |
quingenti, ae, a |
quingentesimus, a, um |
600 - DC |
sescenti, ae, a |
sescentesimus, a, um |
| ||
700 - DCC |
septingenti, ae, a |
septingentesimus, a, um |
800 - DCCC |
octingenti, ae, a |
octingentesimus, a, um |
900 - CM |
nongenti, ae, a |
nongentesimus, a, um |
1000 - M |
mille |
millesimus, a, um |
Prepozitia limbii latine
Asa cum o arata si numele (prae-positio = punere inainte), prepozitia este partea de cuvant care se aseaza inaintea substantivului. In functie de cazurile cu care se construiesc, prepozitiile se impart in trei grupe, si anume: prepozitii cu Acuzativul, cu Ablativul si prepozitii care se construiesc atat cu Acuzativul, cat si cu Ablativul.
1. Prepozitii cu Acuzativul
Sunt
cele mai numeroase, si pentru
insusirea lor s-a recurs adesea la anumite procedee mnemotehnice.
- ante, apud, ad, adversus = inainte, la, catre, impotriva;
- circum, circa, citra, cis = imprejur, de jur imprejur, dincoace,
peste;
- erga, contra, inter, extra
= fata de, impotriva, intre, in afara;
- infra, intra, iuxta,
ob = sub, inauntru, langa,
din pricina;
- penes, pone, post, praeter = in putere, in urma, dupa, pe
langa;
- prope, propter, per, secundum = aproape, din cauza, prin, dupa;
- supra, versus, ultra, trans = peste, catre, dincolo
de, peste.
OBS: Ar fi trebuit inclusa
printre prepozitii cu Acuzativ si usque
(= pana la), ex. 'usque
Iovem' (= pana la
Jupiter, pana la Dumnezeu).
2. Prepozitii cu Ablativul
Cer
dupa ele Ablativul, urmatoarele prepozitii:
- a, ab, absque, abs si de = de, de la, de
catre, fara, de/din;
- coram, clam, cum, ex si e = inaintea, pe ascuns, cu si
din;
- sine, tenus, pro si prae = fara,
pana la, pentru si inainte.
3. Prepozitii cu Acuzativul si Ablativul
Pot cere atat acuzativul,
cat si ablativul, urmatoarele prepozitii:
- in, sub, subter, super
= in, sub, dedesubt, pe/despre.
OBS. la (3.): Aceste prepozitii cer cazul Acuzativ atunci cand verbul
din propozitie exprima miscare, si Ablativul
cand arata starea pe loc.
Conjunctia
Este partea de vorbire nedeclinabila, care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau
propozitii intre ele.
Conjunctiile sunt de doua feluri:
coordonatoare si subordonatoare.
1. Conjunctiile coordonatoare
Acestea, la randul
lor, sunt de mai multe feluri:
a) Copulative: et = si; -que (enclitic) = si; ac, atque = si; neque
= nici;
b) Disjunctive: aut = sau; vel-, -vel
= sau-, -sau;
c) Adversative: sed = dar; at (ast) = iar; autem = insa;
verum, vero = iar; ceterum = de altfel; tamen, attamen, atqui = totusi;
d) Cauzale: nam,
enim, namque = caci; etenim = deoarece; nempe, quippe = caci;
e) Conclusive: ergo = deci; igitur = asadar; itaque, quare, quamobrem = de aceea, prin urmare, pentru
aceea; proinde = ca atare + un verb la imperativ.
2. Conjunctiile subordonatoare
Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta.
Dupa felul
in care stabilesc relatiile
de subordonare, conjunctiile
de acest tip pot fi:
a) De cauza: quod, quia, quoniam, quando, quandoquidem, quapropter, cum = fiindca, pentru ca, deoarece;
b) De consecutie: ut, ut non, = incat,
incat nu;
c) De concesie: etsi,
etiamsi, tametsi, quamquam, quamvis, ut, cum licet = desi, cu toate ca;
d) De conditie: si,
si forte, si modo, si quidem,
sin nisi, dummodo = daca, daca cumva, daca
intr-adevar, daca nu, numai sa, numai
daca;
e) Completive: quod, ut, ne, quin, quominus
= ca, sa, ca sa, ca nu cumva sa, ca mai
putin sa;
f) De comparatie: ut, quasi, tamquam si, ut si,
velut si, acque ac si, proinde
ac si = cum, precum, ca si Cum, ca si cand;
g) De timp: cum, quando, postquam si posteaquam, antequam, priusquam, dum, donec, quoad,
simul ac, cum primum, ut primum, ubi
primum, statim ut = cand, ori
de cate ori, in timp ce, pe
cand, dupa ce, inainte de a, pana sa, indata
ce.
Conjunctia
Este partea de vorbire nedeclinabila, care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau
propozitii intre ele.
Conjunctiile sunt de doua feluri:
coordonatoare si subordonatoare.
1. Conjunctiile coordonatoare
Acestea, la randul
lor, sunt de mai multe feluri:
a) Copulative: et = si; -que (enclitic) = si; ac, atque = si; neque
= nici;
b) Disjunctive: aut = sau; vel-, -vel
= sau-, -sau;
c) Adversative: sed = dar; at (ast) = iar; autem = insa;
verum, vero = iar; ceterum = de altfel; tamen, attamen, atqui = totusi;
d) Cauzale: nam,
enim, namque = caci; etenim = deoarece; nempe, quippe = caci;
e) Conclusive: ergo = deci; igitur = asadar; itaque, quare, quamobrem = de aceea, prin urmare, pentru
aceea; proinde = ca atare + un verb la imperativ.
2. Conjunctiile subordonatoare
Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta.
Dupa felul
in care stabilesc relatiile
de subordonare, conjunctiile
de acest tip pot fi:
a) De cauza: quod, quia, quoniam, quando, quandoquidem, quapropter, cum = fiindca, pentru ca, deoarece;
b) De consecutie: ut, ut non, = incat,
incat nu;
c) De concesie: etsi,
etiamsi, tametsi, quamquam, quamvis, ut, cum licet = desi, cu toate ca;
d) De conditie: si,
si forte, si modo, si quidem,
sin nisi, dummodo = daca, daca cumva, daca
intr-adevar, daca nu, numai sa, numai
daca;
e) Completive: quod, ut, ne, quin, quominus
= ca, sa, ca sa, ca nu cumva sa, ca mai
putin sa;
f) De comparatie: ut, quasi, tamquam si, ut si,
velut si, acque ac si, proinde
ac si = cum, precum, ca si Cum, ca si cand;
g) De timp: cum, quando, postquam si posteaquam, antequam, priusquam, dum, donec, quoad,
simul ac, cum primum, ut primum, ubi
primum, statim ut = cand, ori
de cate ori, in timp ce, pe
cand, dupa ce, inainte de a, pana sa, indata
ce.
Interjectia limbii latine
Este una dintre partile
de vorbire indeclinabile, prin care se exprima un
sentiment, o stare sufleteasca spontana,
sau un strigat.
Intrucat interjectiile arata o stare sufleteasca sau un sentiment ele au fost impartite
astfel:
a) Interjectii de durere: o!, ah, heu, hei (= O, ah, vai!);
b) Interjectii de bucurie: evoe, evax (= bravo!). Ex.: evoe tuum (= bravo tie!);
c) Interjectii de indignare: proh, pro! (= o, pentru numele);
d) Interjectii de mirare: oh, pape, hem (= ei, poftim, iata
ca!);
e) Interjectii de amenintare si compatimire:
vae! (= vai!);
f) Interjectii de scarba: apage, hui (= piei! pleaca
de aici, pfuif);
g) Interjectii de incurajare: eia, age, macte (= hai! ei
bine! bravo!);
h) Interjectii de chemare: heus, eho, hercule, hercle,
mehercle (= ei! hei! pe Hercule!).
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 7295
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved