ISTORICUL BIBLIOTECII ASE - (Academiei de Studii Economice)

ISTORICUL BIBLIOTECII ASE

  Rolul Bibliotecii Academiei de Studii Economice din Bucuresti, in viata "cetatii' academice si in cadrul universului cunoasterii individuale este de a configura o noua pedagogie adaptata contemporaneitatii.
     Relatia stransa dintre biblioteca si scoala, specifica traditiei noastre culturale, s-a manifestat si in cazul Bibliotecii Centrale, inceputurile sale fiind indisolubil legate de cele ale institutiei in cadrul careia isi desfasoara activitatea.

     Articolul 20 din Legea de intemeiere a Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale (AISCI) prevedea obligatia de "a se infiinta, de a intretine si a face sa functioneze in mod obligatoriu, seminariile de practica, laboratoarele si biblioteca', iar Regulamentul pentru organizarea AISCI din 1 septembrie 1913 stipula obligatia imperativa a Consiliului de Administratie de a intretine din fondurile proprii ale Academiei o biblioteca. Asezarea bibliotecii doar in grija secretarului Academiei, reflecta foarte clar importanta redusa in procesul didactic al institutiei mama. Fondul de carte de 3800 de volume ce provenea din donatii ale profesorilor, nu putea nici macar sa secondeze activitatea didactica, nefiind achizitionat in urma unei deliberari care sa stabileasca prioritatile bibliografice ale facultatilor, relative la programa universitara.

     Din 1927, biblioteca incepe sa functioneze pe baza unui criteriu bibliotecar, riguros stiintific, devenind dintr-un serviciu administrativ, o sectie de documentare stiintifica care completa demersurile profesorilor in activitatea intelectuala.
     Achizitiile, in cea mai mare parte lucrari de specialitate, completate in mod fericit cu cele denumite generic de cultura generala, in fapt literatura, istorie, stiinte sociale sau tehnice, sunt dintre cele mai recente si tradeaza interesul pentru educarea studentilor in spiritul unei cunoasteri globale a fenomenului socio-economic. Este evidenta si impulsionarea studiului individual ca metoda si solutie de completare a cunostintelor dobandite in urma cursurilor oficiale. In acest moment al istoriei celor doua institutii se poate surprinde inceputul procesului educational, manifestat foarte accentuat in zilele noastre, prin care institutiile de invatamant superior nu mai impun dogmatic anumite informatii, ci ofera directii de orientare foarte largi sau desfasoara o activitate de consultare in conformitate cu o structura doar in aparenta rigida. Se petrece asadar o democratizare a invatamantului superior economic prin oferirea posibilitatii de a alege si de a discerne.

     Prin deschiderea noului local al bibliotecii in noiembrie 1935, se marcheaza peremptoriu importanta deosebita in structura invatamantului superior economic, adaptat dupa Marea Unire la realitatile si problematica economica romaneasca. Perceptia ei in societate este de element auxiliar al unei institutii care trebuie sa fie utila progresului tarii prin pregatirea de specialisti care vor face "adevarate opere de ridicare nationala' dupa cum se exprima regele Carol al II-lea in discursul inaugural. Imaginea este completata de cuvintele profesorului I. Raducanu, rectorul Academiei din acea vreme: "Marturisim convingerea ca adevarata scoala este elementul cel mai de seama pentru reinnoirea societatii prin formarea unui nou tip de cetatean, pregatit nu numai cu tehnica si cunostintele de specialitate, ci si cu un ethos, altul decat cel curent in viata sociala. Din acest punct de vedere, scoala este instrumentul eficace de reforma a societatii, prin inaltarea spiritul si sufletului generatiei tinere.'

     Dupa 1945, regimul comunist a hotarat subordonarea invatamantului scopurilor sale ideologice. Aria curriculara se modifica radical prin introducerea cursurilor de materialism dialectic si filozofie marxista, singurele acceptate drept chei ale fenomenelor socio-economice. In aceasta etapa, biblioteca trece printr-o perioada foarte dificila, o mare parte din volumele sale fiind interzise, iar personalul diminuat prin excluderea celor mai valorosi membrii. Epurarea care afecteaza intreaga Academie va lipsi biblioteca si de cei mai apropiati colaboratori. Criza care a afectat intreaga societate romaneasca s-a resimtit poate cel mai acut la nivelul procesului educational care si-a pierdut valoarea europeana unanim recunoscuta.

     Deschiderea relativa a regimului comunist sub Nicolae Ceausescu, la sfarsitul anilor 60' si inceputul anilor 70', a permis bibliotecii sa-si imbogateasca colectiile cu o serie de carti si publicatii din Occident. Acest moment marcheaza si evolutia invatamantului superior romanesc, prin legea din 1968, privind invatamantul in R. S. Romania si infiintarea Academiei de Studii Economice din acelasi an, prin restructurarea fostului Institut de Stiinte Economice. Rolul deosebit al Bibliotecii Centrale in cadrul celei mai importante institutii de invatamant universitar economic din Romania a fost fixat pentru viitor.
     Caderea "cortinei de fier' si liberalizarea informatiei a permis reinnoirea fondurilor prin schimb international si achizitii masive. Biblioteca a devenit una din prioritatile conducerii Academiei care a initiat o politica de modernizare remarcabila, afirmata deschis de catre rectorul Paul Bran: "Am considerat permanent ca avem nu numai datoria, dar si posibilitatea sa oferim celor 25.000 de studenti ai ASE conditii corespunzatoare de studiu" deoarece "obiectivul cu care ne mandrim cel mai mult este biblioteca' (Adevarul economic nr.22, 1997, p.26).

     In februarie 2002, ia fiinta Biblioteca Virtuala, ca parte integranta a Bibliotecii Centrale a Academiei de Studii Economice Bucuresti. Este un raspuns pozitiv la necesitatea iminenta a deschiderii Bibliotecii de carte clasica catre un numar din ce in ce mai mare de cititori ce apeleaza la serviciile acesteia (studenti, masteranzi, doctoranzi, cadre didactice etc.).
     Pe fondul acestui imperativ, prin intermediul unei infrastructuri moderne, "catalogul cartilor' este transpus in format electronic, pe interfata web, fiind accesibil atat din Campusul A.S.E, unde s-a amenajat un spatiu destinat accesarii catalogului, pentru utilizatorii proprii, dar si din exterior, via Internet. Complexitatea serviciilor oferite de catre Biblioteca Centrala creste, in sensul diversificarii acestora si imbunatatirii accesibilitatii spre informatie: peste 150 de terminale sunt puse la dispozitia utilizatorilor specifici pentru accesul la Internet; incepe dezvoltarea colectiei de material virtual, atat prin achizitia unor licente catre baze de date cu informatie economica (ex: J Store), cat si prin crearea unor baze de date proprii (ex: carte veche din patrimoniul A.S.E.). In ceea ce priveste informatia economica, se alcatuieste un "catalog de adrese web', conform cu domeniile si specializarile din cadrul Facultatilor Academiei, acesta fiind dublat de numeroase trimiteri catre alte Biblioteci, din tara si din strainatate, Universitati si Institute economice, referinte virtuale etc. Atuu-ul forte al Bibliotecii Virtuale il constituie valorificarea cartii de patrimoniu, cartii vechi si cartii rare de pe rafturile lustruite, dar scartainde de trecerea timpului, ale salii Virgil Madgearu, intr-un repertoar "virtual' deschis catre civilizatia mileniului III.