Deplasare pe pante

Deplasare pe pante

Autodeplasare (deplasare de mase)

Prin intermediul unu agent(transport): rauri ghetariapa marii sau vant

Fortele motrice ale deplasarii

Forte motrice provoaca trecerea de la repaos la miscare: greutatea maselor(prag de declansare si oprire, panta)procese care provoaca schimbari de volum(oscilatii temp),presiunea,actiunea radacinilor plantelor si animalele

Forte care se opun deplasarii: FRECAREA

FACTORI CARE INF DEPLASAREA:

• PANTA
• COROZIUNEA ROCILOR:

R. putin coezive: nisip argila pietris se depaseaza in satrea lor primara si sub aciunea apei (mobilitate initiala)

R cu coeziune mare (mobilitate initiala redusa)

• FRECAREA

Interna intre particulel si elementele aflate in miscare

Externa masele in miscare si suprafata pe care aceste ase misca

Frecare mare spre partile inf ale versantului

TIPURI DEDEPLASARI

• Deplasari bruste prabusiri (rostogoliri, naruiri), alunecari de teren,scurgeri;

PRABUSIRI sunt caderi bruste, fie ale materialelor devenite mobile in urma proceselor de dezagregare, fie a maselor de materiale de tipul blocurilor stancoase sau a depozitelor sedimentare. Se deosebesc: PRABUSIRI INDIVIDUALE SI PRABUSIRI IN MASA

a.PRABUSIRILE INDIVIDUALE implica desprinderea si caderea unor fragmente,

bucata cu bucata, a materialului dezagregat. Procesul se produce ritmic si se realizeaza in functie de cauzele locale si cele anotimpuale

b.PRABUSIRILE IN MASA sunt deplasari bruste (naruiri, surpari) care afecteaza un volum mare de material; se mai numesc PRABUSIRI DE VERSANT.Fenomenele respective sunt intimplatoare si au loc cand dezechilibrele de versant se produc in urma unor fenomene naturale sau antropice deosebite (cutremure, ploi torentiale,explozii, eruptii vulcanice). Asemenea prabusiri afecteaza si golurile subterane (pesteri,tuneluri), fie ca sunt antropice (galerii de mina, exploatari de sare).

Deplasari lente deplasari uscate lente, creepingul, deraziunea (coraziunea),sufoziunea, tasarea, solifluxiunea.

ALUNECARILEDE TEREN

sunt deplasari plastice ale maselor sau materialelor, care au loc in lungul versantilor sub efectul gravitatiei. Notiunea de "alunecare de teren" desemneaza atat procesul de deplasare, cat si forma de relief rezultata.

Cauzele alunecarii sunt de trei feluri:

a. CAUZE POTENTIALE,existenta argilei si dispunerea pe panta

b. CAUZE PREGATITOARE, Procesul de alunecare este cauzat de existenta unor mase de argile sau de formatiuni argiloase

c. CAUZE DECLANSATOARE cutremure, ploi abundente lucari antopice topirea zapezilor

CURGERI NOROIOASE masa curgatoare este inmuiata si saturata in apa

PLUVIODENUDARE

Actiunde de transport pe calea unui agent(miscarea particulelor)

Apare din cauza ploilor si a topiriizapezilor miscarea nu este in stadiul de scurgere .contribuie la modelarea versantilor. Are 2 feluri de miscari : prima este act mecanica de zibire dizlocare a prticulelor si a 2a este act de transport

UNITATI FUNCTIONALE DE VERSANT

Eluviile sunt materiale dezagregate si alterate ramase pe loc. Ele au dimensiuni variate, de la blocuri la nisip, praf sau argila

Deluviile sunt materiale coborate din partile superioare ale versantului, cu o structura si compozitie diferita de roca subiacenta si care sunt supuse unei miscari lente sau rapide cand apar unele dezechilibrari. Miscarile dominante sunt cele de creeping, deraziune , spalare, alunecari sau curgeri noroioase.

In acest sector al versantului principalele procese sunt cele de evacuare

Coluviile sunt materiale acumulate la baza versantilor. Panta suprafetelor coluviale este mica. Suprafata coluviilor este neteda, materialele coluviale fiind predominant fine, prezinta o umiditate mai ridicata, ceea ce accentueaza procesele de alterare. Cand coluviile au grosimi mari, alterarea rocii subiacente este incetinita sau chiar oprita

Atunci cand in cadrul coluviilor se intercaleaza si conuri de dejectie ale unor organisme torentiale (proluvii), se formeaza un glacis coluvio-proluvial.

SIROIREA

Scurgerile la suprafata uscatului imbraca forma de panza, sau scurgere difuza care trec treptat in scurgeri concentrate-torente. Intre aceste doua categorii se intercaleaza siroirea - care se petrece sub forma unor multiple suvite sau curenti de apa, care se concentreaza in siroaie.

Rigolele - sunt forme elementare de eroziune. Ele sunt santurile de cativa centimetri adancime si latime, apar in grupuri paralele unele de altele si au directie perpendiculara pe curbele de nivel. Procesele ce se desfasoara in lungul lor sunt cel de eroziune lineara, de transport si depunerea materialului erodat in partea de jos a pantei.

Ravenele - sunt forme de relief cu aspect de sant care iau nastere pe suprafetele inclinate formate din roci friabile in urma scurgerii torentiale.

Ravenele au dimensiuni de la 2-3 m adancime la cativa zeci de metri. Talvegul lor prezinta adesea mici trepte, repezisuri sau marmite. Eroziunea conforma este completata de eroziunea regresiva. Ravenele sunt specifice bazinelor superioare ale vailor contribuind la extinderea acestora. In roci argiloase, cu panta accentuata, revenele se dezvolta intr-o mare densitate, versantii lor se intersecteaza adesea , formand ceea ce se numeste "bad-lands" - adica pamanturi rele.

Ogasele - sunt forme de relief rezultate prin eroziunea liniara, cu adancimi de ordinul de zeci de centimetri ce ajung uneori pana la 1 sau 2 m

Torentul, din punct de vedere hidrologic este un curs de apa temporar format pe suprafetele inclinate ale terenului in urma concentrarii siroirilor intr-un singur curent. Din punct de vedere geomorfologic intereseaza forma de relief rezultata pentru care G. Valsan (1933, 1945) propune denumirea de organism torential.

Torentul executa o actiune de eroziune, transport si acumulare.

Prin actiunea de eroziune torentul creeaza o vale ingusta cu versanti abrupti dispusi in forma de V. In zona de obarsie a vaii aceasta vale se ramifica sub forma de ogase, ravene, viroage, abrupturi, adesea cu alunecari si prabusiri. In partea inferioara torentul creeaza o depunere - con de dejectie.

Organismul torential se compune din:

- Bazinul de receptie - este teritoriul de pe care torentul isi aduna apele. Bazinul de receptie se extinde treptat prin eroziunea regresiva provocand mici prabusiri sau alunecari. In cadrul bazinului vegetatia este foarte rara, sau lipseste, eroziunea lineara si areolara este predominanta. Bazinul de receptie alimenteaza torentul cu apa si cu materialele erodate de pe versantii sai.

- Canalul de scurgere - porneste din partea cea mai joasa a bazinului de receptie si se prezinta ca un jgheab pe care se scurge apa impreuna au aluviunile, Actiunea importanta este cea de transport, dar se executa si o actiune de eroziune lineara, de adancime a canalului de scurgere. In fazele finale de evolutie a torentilor se dezvolta eroziunea laterala

- Conul de dejectie - are forma unui semicon, si este constituit din materialele transportate de torent.

Cand apa torentului ajunge pe o panta redusa, viteza scade brusc si materialele sunt depuse, cele mai grele, grosiere la inceput si cele mai fine in partea terminala a conului

Formarea si dezvoltarea torentilor

In evolutia unui organism torential se pot deosebi patru stadii: de rigola sau ogas, de canal bine dezvoltat, de organism torential si de stadiul de stingere a torentului.

Forma de rigola apare in zona unde panta este cea mai mare, unde covorul vegetal a fost rupt din anumite cauze. In timpul ploilor, siroirea se concentreaza pe aceasta ruptura treptat se adanceste, se formeaza un ogas care se alungeste in amonte si in aval. Spre amonte inainteaza regresiv prin mici prabusiri in materialul solului. In aval inainteaza prin eroziune liniara. Pe masura ce ogasul se alungeste si gura lui coboara tot mai mult, puterea de eroziune devine tot mai mare. La gura lui se formeaza mici conuri aplatizate, care sunt erodate la viitura urmatoare

Forma de canal bine dezvoltat Cand intinderea ogasului catre aval a ajuns la un teren plan - terasa, lunca, depresiune, aici incepe acumularea si formarea conului de dejectie. Canalul se dezvolta numai catre amonte.

Forma de organism torential se realizeaza cand canalul prin eroziunea regresiva se largeste prin dezvoltarea de tentacule, procesele de eroziune areolara, lineara, alunecari si mici prabusiri se extind in suprafata si in adancime. Treptat panta torentului scade, scade si viteza de curgere a apei si deci si puterea de eroziune si transport. Incepand cu partea inferioara, el are tendinta sa si construiasca un profil longitudinal care sa nu se mai adanceasca, dar care sa asigure transportul materialelor din bazinul de receptie. Torentul cauta sa si realizeze un profil de echilibru.

- Ultima faza, de stingere a torentului incepe cand panta de echilibru duce la stingerea eroziunii liniare si incepe eroziunea laterala asupra malurilor. Fundul talvegului capata forma de U. Torentul transporta inca mult material din bazinul de receptie, cu care inalta conul, micsorand si mai mult panta de curgere.

Cu timpul materialele sunt depuse in canalul de curgere, formandu-se un con in spatele celui vechi. Are loc umplerea canalului dinspre aval spre amonte, se ajunge la umplerea rigolelor. Prin actiunea proceselor de panta malurile talvegului se atenueaza si vechiul organism torential se inierbeaza, torentul s-a stins.

TRANSPORTUL

TRANSPORT PE FUNDUL ALBIEI

TRANSPORT IN SUSPENSIE PRIN TURBULENTE

TRANSPORT IN SOLUTIE

EROZIUNEA : liniara (talveg albie minora) in adancime. Erodeaza raocile din patulraului. Se dezvolta cand capacitatea d trnsport si competenta raului sunt maimari decat volumul materialelor

Liniara afecteaza malurile raurilo actioneaza prin turbioane.turbioane puternice la apele mari. Forme rezultate: maluri abrupte, galcisuri, depresiuni de contavt terase culoare largi

ACUMULAREA:

Se face in cadrul albiei si la gurile raurilor

Auvionare pe fundul albiei minore se depun materiale grosiere

Auvionare pe fundul albiei majore materiale fine

Profil de echilibru: sta la baza morfologiei fluviatile

Profil long al vaii linia care uneste pct cele mai joase ale albiei

Prof de echi at cand erz trans si acum sunt reduse

NIVEL DE BAZA rep o limita a actiunilor apelor curgatoare

FORME DE RELIEF CREATE DE RAURI

De eroziune: talveg, albie, luca si terase

Valea se form prin continua adancire a albiei

Forme de acumulare: forme mici din cadrulalbieisi panze aluviale de echilibru

Forme mari - delte

FORME DE EROZIINE SI ECHILIBRU CREATE DE RAURI

ALBIA

Patul de scurgere al unei ape curgatoare la debite medii incl malurile

La un rau distingem :

CANAL DE ETIAJ  ocupa o latime mica in cadru albiei nefiind delimitat lateral prin maluri bine definite

Evolutia talveg la ape mari se face prin erodarea portiunilor maimici mai adanci si aluvionarea portiunilor cu ape mai mici

La ape mici erodarea portiunilor inalte  si acumularea in portiunile adanci

LUNCA MAJORA

LUNCA MINORA delimitata de malurile raurilor. Latimea este in fct de debit natura roc , panta si materiale transportate. Relieful albiei e format dintro alternanta de aluviuni de diferite grosimi de aforimente de rociin loc printre care serpuieste canalulu de etiaj. Aluviunile sunt dispuse in bancuri sau dune de diferite forme carese afla intro miscare periodica. Cand raul depune aluv abun apar insule si bancuri submerse.

MEANDRE sunt deplasri ale albiei minore  spre dr sau stang sub forma de bande mai mult sau mai putin uniforme: TIPURI: DIVAGATE(evolueaza rpd isi schimba dessi brusc pozitia si a caror forma nu se incadreaza in cotiturile vaii propriu zise;se gasesc in campii si in luncile larg dezvoltate; au un subtip meandre compuse ele sunt formate din bucle mari care la randullor au bucule mai mici; se formeaza datorita saderii eroz peverticala si cresterii eroz laterale a raului) INCATUSATE

TERASELE au o serie de cauze mai ales climatice si tectonice. Pot scote raul din profilul de ehilibru obligandul pe pe distantele mai mari sau mici sa se adnaceasca puternic in int luncii

ELEMENTE MORFO SI STRUCT ALE TERASELOR

PODUL: are aspect plat si e rest al albiei majore

FRUNTEA: planulinclinat care face racordul intre pod si albia majora recenta

2 aliniamente : muchia terasei (linia ce face unirea dintre pod si frunte)

Tatana(linia prin care podul seleaga cu form imediat superioara)

LUNCA(albie majora) se form prin deplasarea oriz a albiei formarea de mandre largirea si deplasarea lor duc la calibrarea patuluide meandrare si la formarea uneilunci

STRUCTURA:in fundament roci in loc peste care se depun pietrialuvial peste care argila aluviala. La contactul cu versantii ave conuride dejectie si coluvii. Dpdv structural podul terasei cuprinde un pat de roci urmat de pietris aliuvial de terasa si argila aluviala

CAUZELE FORMARII teraselor orice actiune care forteaza raul sa se adanceasca pentru a forma o noua albie mai joasa =>terasa. Pot fi: schimbarea de sistem morfoclimatic, miscari eustatice, si miscari alea scoartei. Raul ttrebuie sa transporte aluviuni grosiere.

CLIMA:pt anumit perioade si regiuni. Schimbarea climeiconduce la schimbarea debitului deci la schimb transp de aluviuni. In perioade cu debite bogate se stimuleaza erozunea . in perioada cu debite scazute .

CAUZE EUSTATICE coborarea nivelului OC planetar fapt ce conduce la cresterea eroziunii raurilor

MISCARI NEOTECTONICE ridicari sau coborari ale scoartei terestre. In timpul ridicarilor se taie fruntea terasei iar in perioadele de calm tectonic sau de usoara coborare se form luncile

TIPURI DE TERASE

Dpd genetic:eustatice,climatice,neotectonice,mixte,locale

Dupa structura:aluviate, in roca, rezemate

Dupa dipunerea in profil log: convergente spre amonte: spre aval, paralele, in foarfeca,dedublate

Dupa dispunerea in profil transv:simetrice,asimetrice

Altitudine si numerotoare: prin cifre absolute(alt fata de nivelu marii) relative(alt de laniv cursului apei) numerotoarea se face de cea mai apropiata de lunca pana la cea mai departata.

VALEA: creata prin eroziune

TIPURI:

Dupa stadiul de evolutie -vai tinere(profil t in forma de V)

vai mature(maiputin adanci profil U)

vai batrane (f putin adanci luca dez in cadrul sau producanduse inundatii)

dupa roca struct si tectonica: chei defilee vai subsecvente consecvente obsecvente de falie si de graben

FORME DE RELIEF GRANITIC

ARENA GRANITICA: climate calde si temperate

=> ca urmare a dezag . e formata dintropatura groasa din materiale colturoase marunte care se defasoara la baza versantilor. Procesele de siroire depaseaza aceste struct => aglomerare de stanci cu aspect de arena. In cazul umiditatii se instaleaza turbarii. Arena gran actioneaza ca un sol poros saturat in apa/. Se altereaza transformanduse in argila. Defacerea de blocuri granitice e favor de fisurile sidiaclizele existente in amsele granitice

CAPATANA DE ZAHAR

Climat intertropical cald si umed cu un anotip ploios. Forma de monticului cu aspect de cupola cu inaltimi de sute de metrii. Prin procesul de dez chimica a garnitului apar aceste forme

TAFFONII

sunt niste excavatii semisferice (scobituri), ale caror diametre ating uneori cativa metri. Aceste forme se intalnesc pe pante puternice, unde roca este dezvelita. Pot fi vazuti in Antile, Corsica, Sardinia. Se formeaza in climatele cu doua anotimpuri: cald si secetos si cel umed . granitul se transforma in argila datorita unor conditi locale si arg e spalata si apar aceste goluri

LAPIEZURI sentulete adancite formate prin prcesul de alterare fizicochim a granitului.

FORME DE RELIEF PE GRESII

Datorita permeabiltatii gresiilor reteaua de vai e rara. In prfil l vaile prezinta rupturi de panta iar in prof trans nivele de umeri. Unde alterneaza gresiile curocile mai dure apar polite sau trepte locale. Gresii silicoase => vai cu aspect de chei. Gresia e dura si permeabila=> relief masiv

RELIEF PE CONGLOMERATE

Formeaza relief cu versanti abrupti si profile ascutite. Relief de tipul abruptelor, sectoarelor de chei vai de decolare si turnuri. Se formeaza prin afdancirea puternica a diaclizelor existente in masa rocilor. Conglomerate cu cinment calaros => forme deeroziune: coloane babe sfincsi etc. daca contin argile apara ravene si rigole

RELIEF PE ARGILE

Argila rez prin cimenatrea sau consolidarea pelitelor. In fct de constitutia mineralogica : cele sarace in siliciu: CALONIT. Cele bogate in siliciu MONTMORILONIT.

Una din tras de baza ale acestui relief e data de reateau hidro c prezinta vai largi cu sectoare de inmlastinire. Vesanti cu pante mici si interfluvii plate . eroziune liniara=>ogase ravene. In climatul temp solifluxiune curgeri de noroi alunecari de teren= badlands

RELIEF PE NISIP

Mare mobilitate si permeabilitate. Se coporta ca o roca impermeabila daca: e umed sau inghetat,cand e amestecat cu argila(semipermeabil), cand e acoperit cu sol podzolic.

Relief instabil,pante reduse si energie d relief redusa

DUNE mobile acumulari de nisip prezentand un versant abrupt catre partea expusa vantului si unul lin in partea adapostita. Mobiltate in timpul act vantului.

DUNE fixe in reg unde clima sa schimbats sila supraf a aparut un strat de sol podzolic .duna e acoperita de veg si pot suferi modif doar prin eroziunenat sau antropica

MOVILE acumulare de nisip in jurul unui obstacol are inaltimide cativa metri si o suprafata mica. Litoral

CURGERI forme negative apra cand nisipuleste f imbibat in apa si curge odata cu apa in urmaramanand un fel d baz torential

VALURI aspect ondulatoriu form din creste || in lungul plajelor. Se formeaza datorita schibarii vitezei vantului la scurt timp.

TRAVANTIIcimentarea in adancime a nisipului si apoi scoaterea la suprafata. Au forma sferic cu diametru d 1-2m in Subcarpati

RELIEFUL GALACIATIUNII MONTANE

-eroziunea glaciarara  se desfasoara lateral si in ses logitudinal

-eroz glaci se afla in rap direct cu panta,grosimea masei de gheata si volumul de materiale mrenice. Chiar daca panta este abrupta daca lipsesc materialele morenaice eroz este redusa

-eroz glaci nu tinde catre atingerea unui prof de echi

-eroz glaci prezinta intesitate diferita in fct de sectoarele gehatrului

Forme de erzoi

CIRC GLACI: forma unei excavatii,aspect semicircular sau semioval fiind incadrat de versanti abrupti in interiorul carora se afla ghetarul. Clasificare dupa amplasament:

Circuri de ravena de versant si deobarsie de vale. Dupa modul de grupare: cercuri copuse saucomplexe in trepte sau etajate. Alaiza genezei 2 teorii:

1. teorii galciariste circurile au liuat nastere in obarsiile bazinelor torentiale adancitemult in sectoarele de creste alpine
2. teorii aniglaciariste circurile au rez datorita actiunile complexe a proceselor de nivatie,gelivatie si partial chiar de apele curgatoare

EVOLUTIA CIRC :

-activitatea intensa a avalanselor si vantului care sapa in interiorul versantului

-depunera uneicantitati de zapada care nu se topeste vara si se transforma in gheata

-dezvoltarea deosebita a ghetarului prin desprinderea ghetii de catre pereti lasand loc proces de inghet dezghet si formarea de crapaturi in ghetar numite CREvase.

CUSTURI creasta ascutita si ingusta situata intre 2 circuri laciare vecine. Apar microforme: stalpi coloane. Portiunile mai coborat din lungul custurilor senumesc inseuari de transferenta si reprez locol pe unde gheta a trecut dintrun ghetar in altul in perioada cand grosimea sa era fmare

VALE GALCI: rez in urma proc de curgere a limbii ghetarului. Are forma unui jgheab urias cu un prof trans in forma d V sau U(datorita eroziunii apei)

ROCI VALURITE: ondulari minore care brazdeaza supraf pragurilor glaciare. Au luat nastere datorita proc de slefuire al ghetarilor

STRIATIUNILE microforme de relief sculptate de ghetar cu ajutorul unei stanci colturoase care se aflau in masa de gheata si se deplasau odata cu aceasta

PRAGURI GLACI:locul unde se termina cicul.catre vale e abrupt

MICRODEP DE SUBSAPARE GLACI:intalnite in aminte d pargu glaciar si sunt ocupate in tipu veriide apa. Cuvete lacustre ce apartin lacurilo glaci.

MORENE(forme de acumulare)acumulari de nisipuri si pietrisuri transportate de limba ghetarului pana in zona de topire. TIPURI : de suparafata,interne,de fund,terminale sau frontale. Morenele vechi sunt ocupate de paduri dese.