METODE DE CERCETARE IN CRP

METODE DE CERCETARE IN CRP

Cercetarea in comunicare si relatii publice inseamna munca de echipa, nu se poate face de catre un singur om. Dat fiind acest fapt, exista posibilitatea mare de erori.

Fiecare metoda are un instrument de alegera a datelor.

Validitatea unui instrument:

caracteristica unui instrument (grila, chestionar, test etc) de a masura ceea ce isi propune sa masoare.

Fidelitatea unui instrument:

la aplicarea repetata a unui instrument, rezultatul ar trebui sa fie cam acelasi

se foloseste atunci cand nu se poate vorbi cu fiecare persoana

se folosesc criterii de selectie a persoanelor pe care se face ancheta

Tipuri de cercetari

a)      Exploratorii - cercetarea incearca sa ofere raspunsuri legate de procese si fenomene nou aparute in spatiul social. Utilitatea practica apare putin mai tarziu.

b)     Descriptive - detaliaza si ofera o imagine amanuntita asupra fenomenelor cercetate. Aici regasim cat se poate de utile perspectivele diferite si/sau complementare oferite de demersurile de tip calitativ si cantitativ.

c)     Proiective - evidentiaza tendintele sau evolutiile viitoare ale unor fenomene,folosind date culese cu ajutorul unor metode de tip calitativ si cantitativ.

Metodele si tehnicile in cazul celor 3 tipuri de cercetari trebuie astfel alese incat sa corespunda criteriului de validitate si consistenta.

Cele mai importante elemente ce determina alegerea unei metode:

extensiunea

gradul de complexitate

tipul sau problematica studiata

Apelul la teorie si metoda in investigarea fenomenelor si proceselor de comunicare trebuie sa tina cont de formele comunicarii si de statutul receptorului si al emitatorului.

3 ipostaze in care se poate regasi statutul receptorului, grupul tinta sau auditoriul ("Tratat de sociologie", Raymond Boudon):

auditoriul inchis - grup de indivizi care se asociaza in acelasi itpar si care au caracteristici comune. Este importanta analiza contextului in care se produce actul comunicarii dar si a mesajului transmis.

aditorul semi-inchis - este reprezentat de o minoritate relativ bine structurata care incearca sa impuna prin intermediul unor dezbateri publice anumite teme sau subiecte. In aceasta situatie, oferta e fixa, dar ramane de vazut daca piata accepta aceasta oferta limita.

auditoriul deschis - incercarile de configurare in ceea ce priveste dimensiunea publicului si ofera sunt extrem de diverse, impunerea unor teme sau idei se face prin incercare si eroare.

Pentru cercetatorii din domeniul comunicarii si a relatiilor publice se impune clarificarea a doua concepte extrem de importante atat din punct de vedere al teoreticianului cat si al practicianului. Este vorba de notiunile de public si audienta.

Newsom prezinta urmatoarele acceptiuni:

Public - inseamna in mod traditional, orice grup(sau individ) care are vreo implicare intr-o organizatie. Publicul include vecinii, clientii, angajatii organizatiei, firmele concurente si institutiile guvernamentale. Actiunile publicului au impact asupra organizatiei si invers.

Audienta - grup de oamenicare sunt receptorii a ceva - un mesaj sau o performanta.O audienta este astfel, in mod inerent, pasiva.

In relatiile publice, termenul de public (sau audienta activa) cuprinde orice grup de oameni care sunt legati, chiar daca destul de slab, prin interese si preocupari comune, care au consecinte asupra organizatiei.

Newsom recurge la o serie de alte distinctii in interiorul notiunii de public:

publicuri interne (impartasesc aceeasi identitate institutionala)

publicuri externe (se afla in afara organizatiei, elenu fac parte oficial sau in mod direct din organizatie, dar pot influenta activitatea organizatiei)

alte tipuri de publicuri din peisajul organizational din SUA: publicuri media, publicuri ale angajatilor, ale membrilor, publicurile comunitatii, publicurile guvernamentale, cele ale investitorilor, ale consumatorilor, publicuri internationale si publicuri speciale.

Cantitativ versus Calitativ - studiile de caz

Metode de tip:

calitativ (abordare in profunzime, detalii)

cantitativ (exprima in cifre statistica, este ceva de suprafata, sunt puternic standardizate, au posibilitatea de a compara)

La intesectia acestor metode se afla studiile de caz.

5 metode de cercetare in CRP

ANCHETA (chestionar - sondaj de opinie)

INTERVIUL (ghid de interviu)

OBSERVATIA (grila de observatie - studii culturale antropologice)

ANALIZA DOCUMENTELOR (grila de analiza)

EXPERIMENTUL (teste pentru noi produse, ambalaje etc)

ANCHETA

Instrument - chestionarul

abordare de tip cantitativ

cerceetare selectiva, au la baza esantioanele

se aplica subpopulatiei extrasa cu anumite reguli din populatie

se face atunci cand nu se poate vorbi cu fiecare om

este specifica cercetarilor din spatiul socio-uman si este de departe cea mai vizibila metoda de cercetare.

Probleme investigate: investigarea stiintifica a preocuparilor intereselor, atitudinilor, comportamentelor, opiniilor, convingerilor, intereselor individuale de grup (colective)

Domenii de aplicabilitate: economic, cultural, politic, petrecerea timpului liber, stil de viata etc

Categorii de anchete

directa/orala - forma cea mai sigura e fata in fata, se efectueaz de preferat la domiciliu sau pe strada, evenimente, pauza spectacole (cele din urma nu prea funcioneaza), telefonic (call-center)

indirecta - se face prin posta (rata de raspuns < 50%), autocompletare (grup),

Alegerea uneia sau a alteia dintre formele specifice de ancheta depinde de scopul cercetarii.

Chestionarul

DEFINITIE

Chestionarul reprezinta un ansamblu de intrebari, ordonate logic, dupa continut, dupa modul de administrare sau dupa forma intrebarilor administrate de operatorii de ancheta.

3 tipuri de intrebari:

a) opinii (cele mai frecvente)

b) cunostinte generale (verifica nivelul de informare)

c) factuale (solicita informatii despre comportamentul individului.raspunsurile acestora se pot demonstra)

INTERVIUL

utilizat in situatiile in care predomina investigatia atitudinilor, motivatiei, a imaginii si a perceptiei de sine.

Permite o investigatie in profunzime a aspectelor mai sus amintite.

Tipuri de interviuri

a)      Spontane - se deruleaza in viata de zi cu zi

b)     Deliberate (semiorganizate) - urmaresc respectarea unor reguli sau standarde care orienteaza interactiunea cercetator-subiect in vederea obtinerii de informartii cat mai utile-productive in acord cu scopul investigatiei.

c)     Structurate - cercetatorul isi propune cunoasterea sistematica a realitatii, apropiate ca forma de modul in care sunt concepute chestionarele

d)     Clinice - folosite in principal in psihoterapie - presupune o bogata experienta a intervievatorului si un bun bagaj metodologic.

e)     Nestructurate de tip stiintific - presupune angajarea in discutii libere, cu anumiti indivizi din populatia vizata pentru cercetare, atunci putand exista una sau mai multe teme in jurul carora se poarta discutia

Datele obtinute in urma interviului nestructurat sau semi-structurat pot furniza scheme explicativ-predictive mai bogate, in care se regasesc mai multi factori sau nuante comparativ cu datele obtinute, apeland la alte metode de cercetare.

I.            Interviul clasic

a fost utilizat in antropologie si etnografie, fiind de obicei utilizat in tandem cu observatia participativa.

Datele obtinute aici vin sa intareasca sau sa completeze informatiile obtinute pe baza observatiei

Se impune insa o observatie, aceea ca in orice discutie libera, nestructurata, atunci cand subiectii fac referiri la propria persoana, aceste referiri cele mai adesea pozitive.

II.         Interviul creativ

a rezultat in urma tendintei si credintei unora ca daca intervievatul si intervievatorul vor renunta la orice reguli care sa ghideze intervalul se va reusi obtinerea de date si informatii mai diverse, bogate si productive.

III.       Interviul polifonic

se doreste inregistrarea cat mai fidela a comportamentului verbal sau non-verbal al subiectilor intervievati - - luari de pozitie, opiniile eprimate din partea subiectilor, mimica, gestica.

IV.      Interviul individual

cand tema nu imi permite prezenta alor persoane (subiect sensibil), sau acei indivizi sunt persoane importante.

V.         Interviurile de grup sau focus grup

recomandat 4-12 persoane / max 2 ore

orice discutie are o dinamica aparte, apar mai multe argumente. Conteaza calitatea participantilor la interviu, cadrul de realizare (locul de desfasurare trebuie sa fie confortabil)

este o modalitate prin care putem identifica opiniile individuale sau cele care rezulta in urma interactiunii cu ceilalti

permite inregistrarea reactiilor sau comportamentelor verbale sau non-verbale

pot fi abordate pana la 10 teme si pot fi clarificate utilizand intrebari ajutatoare

nu exista raspunsuri corecte sau gresite, fiecare opinie exprimata este una importanta

se aleg persoane "similare"

moderatorul de interviu trebuie sa aibe experienta, expertiza temei pe care se realizeaza interviul, atentie distributiva si capacitate de mediere.

Interviul cu expertii - Metoda Delphi

instrument - ghid de interviu (colectie de teme de discutie, loc/spatiu)

3 tipuri de focus grup

- structurat (cu o serie de teme prestabilite, fiecare participant e obligat sa raspunda)

- semi-structurat (3-4 teme si altele)

- ne-structurat (fara ghid de interviu)

In cazul interviurilor calitative, apare problema inducerii in eroare, a minciunii. Privind inducerea in eroare, singurele masuri pe care le putem adopta sunt observatiile privind comportamentul, gestica, comunicarea non-verbala. In cazul evitarii contactului vizual, asociat cu o puternica stare emotinala, pozitii de iritare (ridicarea vocii), transpiratie, ocolirea subiectului si formularea unor propozitii scurte fara coerenta se crediteaza prima reactie vebala sau atitudinala.

OBSERVATIA

instrument - grila de observatie

este subexploatata

cea mai buna aplicabilitate o are in evenimentele PR

este o metoda clasica de cercetare care a stat la baza dezvoltarii stiintelor naturii.