OPERATIA IN CENUROZA

OPERATIA IN CENUROZA

Tratamentul chirurgical consta in extirparea veziculei de Coenurus cerebralis (forma larvara a teniei Multiceps multiceps) in stadiul al treilea de evolutie clinica si dezvoltare. Sunt afectate mai ales oile tinere si mai rar tineretul bovin.

Vezicula parazitara se dezvolta expansiv, producand compresiunea si dislocarea structurilor nervoase, determinand manifestari clinice caracteristice care permit localizarea acesteia.

lobul frontal: dromomanie, retropulsie si sprijin cu regiunea frontala;

emisferele cerebrale: mers in manej cu capul deviat spre partea afectata;

lobul occipital: midriaza, amauroza, imobilitate pupilara;

cerebelul: ataxie grava cu pierderea echilibrului.

Localizarile superficiale mai ales in zona parietala determina ramolismentul compactei osoase care se deformeaza si devine moale la palpare.

Instrumentar: trusa obisnuita de chirurgie, la care se adauga trusa de trepanatie sau freza electrica, dalta, lingura Volkmann, tub de cauciuc sau de perfuzie, ser fiziologic.

Contentia decubitala, sterno-abdominala, cu capul fixat pe o perna.

Anestezie: Neuroleptanalgezie sau tranchilizare si anestezie locala prin infiltratie sau narcoza.

Loc de electie: mijlocul zonei identificate prin palpare sau pe baza semnelor clinice.

Folosirea mijloacelor moderne (tomografie, rezonanta magnetica etc.) nu sunt accesibile in conditii obisnuite de teren pentru diagnostic de mare precizie.

La bovine, trepanatia se face la 1-2 cm de linia mediana si la 2-4 cm inapoia liniei care uneste baza arcadelor orbitare.

Tehnica operatorie

I. Se incizeaza pielea, fascia si periostul care se decoleaza si se face trepanatia cu atentie pentru a nu leza duramater sau cortexul cerebral. Daca osul este subtiat, poate fi sectionat cu bisturiul, decupandu-se o rondela.

Se incizeaza duramater anteroposterior sau in cruce si se exploreaza substanta nervoasa pentru identificarea si extractia veziculei. Se acorda atentie deosebita hemostazei si se face toaleta riguroasa a plagii. In localizarile superficiale, vezicula proemina la suprafata se identifica usor si este extrasa cu ajutorul pensei anatomice, evitandu-se revarsarea continutului. Daca localizarea este profunda, se exploreaza cu un ac de seringa in masa tesutului nervos, in directii diferite. Patrunderea acului in vezicula este marcata de aparitia unui jet de lichid transparent. Se aspira partial lichidul, lasand acul ca reper, se introduce pe langa el o pensa anatomica cu brate lungi pentru crearea unei cai de acces in profunzime. In acest scop pensa se introduce cu bratele apropiate si se retrage usor cu bratele putin departate. Se prinde vezicula intr-o pensa si se fac tractiuni moderate cu alta pensa, cu atentie, deoarece este foarte fragila. Vezicula nu stabileste aderente cu tesutul nervos, astfel incat uneori rasucirea capului animalului cu orificiul de trepanatie in declivitate, corelata cu mentinerea unei presiuni in interior permite scoaterea lejera a acesteia.

Ruperea veziculei si revarsarea lichidului cu portiuni din perete si scolecsi poate produce recidive. Lichidul se aspira cu un tub adaptat la o seringa si se fac lavaje cu ser fiziologic. Vl. Capatana recomanda o precautie suplimentara, introducand in vezicula o solutie scolecida (arecolina bromhidrica 2%, Lugol etc.), prin acul de seringa mentinut in vezicula, inainte de extragerea ei.

Se apropie marginile durei mater si periostul dupa care se sutureaza pielea in puncte separate.

Tratamentul postoperator urmareste protectia plagii, antibioticoterapie preventiva si un regim igieno-dietetic corespunzator.

Craniotomia prin decalotare

Aceasta metoda recomandata de M. Moldovan in 1977 se poate realiza in conditii de laborator cu dotare corespunzatoare si permite realizarea unui acces mai lejer spre vezicula si explorarea emisferelor cerebrale, parcurgand urmatorii timpi operatori:

Incizia pielii si a fasciei epicraniene pe o lungime de 12-15 cm in plan median.

Incizia periostului si decolarea lui pe aceeasi directie.

Sectionarea calotei craniene cu freza electrica in zona fronto-parietala in forma dreptunghiulara cu dimensiunile de 3/4 cm. Exista riscul deschiderii sinusului venos sagital, iar hemoragia este foarte grava.

Se desprinde calota decupata si se introduce intr-un flacon cu ser fiziologic cu adaos de penicilina. Prin ridicarea calotei osoase se evidentiaza emisferele cerebrale si o parte din cerebel. Din cauza presiunii, in localizarile profunde, masa nervoasa proemina mai mult in partea respectiva.

Se incizeaza duramater.

Se introduce acul, se extrage o parte din lichid pana cand presiunea se reduce aproape de normal, dupa care se procedeaza in mod asemanator cu metoda precedenta.

Pe toata durata interventiei, se acorda atentie deosebita hemostazei preventive si evitarea formarii unui hematom intracerebral.

Se afronteaza duramater si se fixeaza calota osoasa in pozitie anatomica cu patru fire de sarma V₂A.

Periostul se reasaza si este suturat cu catgut subtire in fir continuu.

Pielea se sutureaza in puncte separate cu fir neresorbabil. Plaga operatorie se acopera cu un pansament protector, care se schimba la 24 de ore si apoi se mentine 10-12 zile, dupa care se scot si firele de sutura.

M. Moldovan (1977) a experimentat metoda de decalotare cu dalta tot in forma dreptunghiulara cu dimensiuni de 1,5 x 4 cm, orientata transversal.

Suprafata este delimitata cu reneta si apoi decupata cu dalta si basculata caudal.

Se pun in evidenta emisferele cerebrale si sinusul venos sagital.

Dupa extragerea veziculei, se asperseaza solutie de antibiotic, se sutureaza periostul si pielea.

Tratamentul chirurgical in cenuroza poate duce la vindecare completa in peste 90% din cazuri. Insuccesele se datoresc diagnosticului gresit, localizarii profunde a veziculei, vezicule multiple sau complicatiilor postoperatorii.