Broaste veninoase

Broaste veninoase

    Broastele veninoase viu colorate din America tropicala sunt considerate neobisnuite in randul amfibienilor secreta otrava din glande aflate in piele. Aceasta otrava este suficient de puternica pentru a provoca o moarte rapida - chiar si a omului.

Familia broastelor veninoase are peste 100 de specii impartite in trei genuri (grupuri). Doar speciile a doua grupuri au culori stralucitoare (Dendrobates si Phyllobates), membri celuilat gen (Colostetbus) au de obicei o culoare maro stearsa si au partea inferioara pestrita.

 Marimea broastelor veninoase variaza de la dimensiuni foarte mici de 15mm pana la o marime medie de 50mm. Multe au o placa mare ca o unghie la varful fiecarui deget al membrelor. Aceste broaste sunt printre cela mai viu colorate animale si petele lor avertizeaza celelalte vietati ca ele sunt extreme de toxice. Coloritul lor acopera intreg spectrul si include fasii roz, galbene, portocalii sau rosii dispuse pe un negru puternic si stralucitor si aramiu cu pete de verde metalic sau negru stralucitor sau maro cu pete de albastru metallic. O specie are culoare albastra metalizata cu pete albe si negre. Alta are un model complicat de alb si negru pe membrele sale si pe flancuri, iar capul sau este de un rosu aprins.

Broastele veninoase se gasesc in padurile tropicale, ele traind in principal printre frunzele cazute la solul padurii, adesea aflandu-se in apropierea unor paraie. Majoritatea sunt bune cataratoare si mai multe specii, inclusiv Dendrobates arboreus, chiar traiesc in copaci Broastele acestor specii traiesc la o inaltime de pana la 20 m de la sol intr-una dintre multele plante parazite ale familiei ananasului, unde se hranesc cu insecte.

Broastele veninoase sunt active ziua, si datorita coloratiei lor puternice, care le protejeaza de pradatori, multe dintre ele se comporta extrem de curajos. Sar in fruzinsul cazut, ferindu-se in mica masura sau deloc de alte animale. Adesea sunt chiar agresive: masculii pot sa apere un teritoriu luptand cu salbaticie cu intrusii. In perioada de imperechere masculii broastelor de parau din Trinidad si Venezuela se lupta cu masculii rivali devenind negre ca taciunele in timpul confruntarii. Cel invins isi schimba culoarea in maro in scurt timp dupa ce a fost infrant.

Broastele veninoase mature sunt carnivore, ele prinzand insecte mici cu varful libmii lor scurte si lipicoase. Prada lor preferata sunt furnicile si termitele, dar consuma si muste mici, greieri si lacuste. Speciile mai mari ale acestor broaste pot chiar sa atace mici nevertebrate vulnerabile care le ies cale.

Comportamentul social interesant al broastei veninoase, considerat cel mai complex dintre comportamentul amfibienlilor este remarcabil mai ales in privinta obiceiurilor sale de reproducere. Majoritatea broastelor si broastelor raioase inteprind un minim de curtare, dar masculii si femelele unor specii de broaste raioase mici au fost observate jucandu-se impreuna, sarind in toate partile si una spre cealalta. Apoi are loc ceea ce se numeste 'amplex cefalic masuclul isi impince palmele de barbia sau gatul femelei pentru a o incuraja sa depuna oua. In mod obisnuit masculul apasa corpul femelei. De asemenea este neobisnuit faptul ca broastele veninoase nu depun mii de oua, ca celelalte broaste, ci in jur de 6, adesea chiar unul sau doua. De aceea ele trebuie sa faca eforturi mari pentru a se asigura ca din oua vor iesi pui viabili.

Toate speciile, chair si cele arboricole, isi depun oua  la nivelul solului - pe sau sub o funza, sau pe o suprafata de pamant pe care au curatat-o inainte cu grija. Masculul fecundeaza ouale si apoi unul din parinti le protejaza pana cand eclozeaza. Cand aapr mormolocii unul dintre parinti, de obicei masculul, dar alc ateva specii femela ii incurajeaza sa se catere pe spatele adultului unde raman atasati printr-o secretie mucilagiloasa care ii va elibera cand vor fi scufundati in apa.

De obicei broasca isi transporta puii la o sursa de apa - adesea un mic parau de padure iar speciile arboricole la micile ochiuri de apa dintre frunzele arborelui gazda sau in axilele frunzelor altor plante. Acolo se depun mormolocii fiind in siguranta de pradatori dar neavand nimic de mancare. La multe specii femela depune un singur ou nefecundat in apa pentru a le oferi o sursa de hrana. Ea poate sa se intoarca de multe ori pentru a repeta acest gest - adesea fiind nevoita sa se catere la o inaltime de 15 m sau mai mult pentru a face acest lucru.

La majoritatea speciilor, pe masura ce mormolocii se transforma in broscute ei dobandesc treptat coloratie de adult. Specia neagra cu galben, Dendrobates leucomelas, este tipica broastele tinere sunt in cea mai mare parte negre cu o fasie lata in jurul mijlocului. Pe masura ce se maturizeaza petele devin tot mai complicate, tot mai multe pete negre interferand cu galbenul care se extinde.

Otrava mortala

Majoritatea broastelor si a broastelor raioase produc otrava de diferite grade de toxicitate prin glandele din pielea lor. Secretia otravitoare a broastelor veninoase, pe care indienii americani o foloseau pentru a-si otravi varful sagetilor si sulitelor este atat de puternic incat oamenii simt furnicaturi in palma numai tinand in mana unele dintre acestei specii.

Cea mai veninoasa este specia Philobates Terribilis  intalnita in vestul Columbiei. Avand O culoare galbena sau portocalie aprinsa, veninul pe care il produce este de 20 de ori mai toxic decat al orcarei alte rude a sale. O broasca dina ceasta specie produce pana la 1900 micrograme de otrava cu doar 300 micrograme mai putin decat doza fatala pentru un om. Din acest motiv colectarea otravii este o activitate periculoasa si inspaimantatoare pentru amerindieni. Ei atarna broastele deasupra focului determinandu-le sa devina atat de agitate incat isi elibereaza otrava. Cu o singura piatura din aceasta substanta chimica periculoasa se pot unge 50 de sageti fiecare avand otrava destula pentru a omori o maimuta.

Exista 116 specii de broaste veninoase, toate apartinand familei Dendrobatidae. Cele 55 specii colorate apartin genului Dendrobates si Phyllobates. Marimea intre 15 mm si 50 mm.

Broasca capsuna

            Una dintre cele mai colorate broaste este mica broasca capsuna, Dendrobates pumillio cu o lungime numai 18-24 mm. Traieste in Nicaragua, Panama, Costa Rica, de la nivelul marii pana la o inaltime de 1.000 m. Are culoarea rosie aprinsa cu pete negre rare,  iar membrele sunt marmorate de culoare albastru-inchis sau negru. Aceste broaste traiesc pe solul padurilor, unde cauta hrana prin vegetatia in descompunere. Masculii sunt atat de teritoriali, in special atunci cand cauta o femela, incat se lupta cu masculii intrusi. De obicei castigatorul se catara pe o frunza si canta un cantec de victorie pe o voce aspra si subitre care strabate padurea. La aceasta specie sarcina de a transporta mormolocii la apa - in acest caz rezervorul de marimea unui suport pentru ou dintr-o bromeliada - revine femelelor. La eclozare au lungimea de aprox. 8 mm, atingand marimea amxima in cateva luni.