PESTI Increngatura Chordata

Increngatura Chordata

Animalele care au in structura corpului un ax scheletic central se numesc vertebrate. Acest ax este reprezentat la formele simple de notocord iar la cele mai complexe de coloana vertebrala. Corpul este alcatuit din segmente - metamere - insa la majoritatea speciilor acestea nu sunt vizibile de cat in stadiul larvar.

Subincrengatura Urochordata (Ascidiile)

Grupeaza animale al caror ax central este vizibil doar in stadiul larvar, sub forma unei coarde caudale. Larva este mobila dar adultul traieste de cele mai multe ori fixat.

- Clavelina lepadiformis -

In stadiul larvar este mobila, larva avand notocord situat caudal. Adultul traieste fixat si are aspect de cupa transparenta.

Subincrengatura Cephalochordata

Sunt cordate fusiforme cu notocord si in faza de adult, notocord ce se intinde pe toata lungimea corpului. Sunt animale mobile, se deplaseaza cu ajutorul unor pliuri tegumentare cu aspect de inotatoare.

- Branchiostoma lanceolata -

Este un animal marin ce traieste ingropat in nisipul de pe fundul apei dar poate si inota.

Subincrengatura Vertebrata

Grupeaza cordate la care axul central al corpului este permanent si prezinta un schelet ca baza de insertie pentru musculatura. Notocordul devine coloana vertebrala iar tubul neural maduva spinarii.

Principalele clase de vertebrate sunt: Ciclostomi, Pesti, Amfibieni, Reptile, Pasari si Mamifere.

Clasa Cyclostomata

Formeaza grupa cea mai primitiva dintre vertebrate. Tegumentul este lipsit de solzi si bogat in celule mucoase. Au o singura inotatoare iar scheletul este cartilaginos. Aparatele digestiv si respirator sunt reprezentate de faringe (ca si la uro- si cefalocordate) vizibil la exterior sub forma unor fante branhiale.

Sunt animale cu aspect alungit, pisciform insa gura este circulara, fante branhiale pe marginile capului si o singura inotatoare ce se desfasoare de la orficiul genital pana dorsal. Sunt animale pradatoare, parazite sau semiparazite.

- Eudontomyzon danfordi -

Atinge o lungime de 17 - 26 cm si corp de culoare cafeniu-maro asemanator cu malul in care traieste ingropat.

Comun in bazinul Timisului si al Muresului.

Supraclasa Pisces

Sunt vertebrate exclusiv acvatice la care corpul este acoperit cu un tegument ce prezinta solzi. Membrele sunt reprezentate de inotatoare iar respiratorul se separa de digestiv prin aparitia branhiilor.

Clasa Chondrichthyes (pesti cartilaginosi)

Grupeaza pestii la care scheletul este cartilaginos si corpul acoperit de solzi mici in forma de placute. Inotatoarele sunt separate si prezinta radii, inotatoarea codala are un peduncul evident. Respiratia este branhiala, la exterior se observa fantele branhiale. Accesul apei se face prin gura sau prin spiracule (canale situate inapoia ochilor).

- Squalus acanthias - caine de mare

Corp fusiform, peduncul codal puternic dezvoltat iar inaintea ambelor inotatoare dorsale prezinta cate un spin. Culoarea adultului este cenusiu cu pete albe.

Traieste in Marea Neagra, nu este periculos pentru om.

- Dasyatis pastinaca - pisica de mare

Rechin batoid cu corpul turtit dorsoventral. dorsal se pot observa ochii si spiraculele iar fantele branhiale se pot vedea pe partea ventrala. Inotatoarea dorsala este transformata in 1-2 tepi ososi ce pot produce rani periculoase.

Clasa Osteichthyes (pesti ososi)

Grupeaza pestii al caror schelet este partial sau complet osificat. Corpul este acoperit la majoritatea speciilor cu solzi imbricati (ce se acopera unii pe altii ca tiglele pe acoperis). Branhiile sunt acoperite de opercul iar inotatoarele prezinta radii.

Ordinul Acipenseriformes (sturionii)

Pesti primitivi cu schelet incomplet osificat si peduncul codal evident. Prezinta opercul branhial.

- Huso huso - morunul

Peste mare ce ajunge pana la 6 m lungime si peste 200 kg. Este o specie marina insa migreaza in perioada de reproducere in amonte pe marile rauri. La noi ajunge pana la Orsova.

Specie protejata prin Conventia de la Berna.

Ordinul Siluriformes

- Silurus glanis - somnul

Peste masiv cu corp acoperit de solzi pielosi de culoare gri-negricios. In jurul gurii are 3 perechi de mustati.

Traieste in Dunare si majoritatea raurilor de ses.

Specie protejata prin Conventia de la Berna.

Ordinul Salmoniformes

- Salmo trutta-fario - pastravul

Peste robust patat pe laturile corpului cu puncte mici rosii. Dorsal are o inotatoare cu radii si o inotatoare adipoasa, mai mica.

Prefera apele reci, curate si repede curgatoare cu multe cascade.

Ordinul Cypriniformes

- Carassius auratus - caras

Corp turtit lateral cu solzi mari de culoare aurie.

Peste comun in toate apele, foarte rezistent.

Masculii in al 2-lea prezinta fenomenul de inversiune sexuala" dupa ce au fecundat icrele, testiculele se transforma in ovare si devin femele.

Ordinul Perciformes

- Perca fluviatilis - biban

Peste masiv cu doua inotatoare dorsale, prima cu o pata mare neagra. Codala si inotatoarele perechi sunt rosii. Pe partile laterale ale corpului are 4-7 dungi transversale negre.

Peste rapitor comun in rauri mari.