Constructia adapostului pentru cresterea chinchillelor

Chinchilla este singurul animal crescut pentru blana care nu degaja miros neplacut, fiind astfel posibila amenajarea de custi chiar si in interiorul locuintelor. Sunt foarte multe solutii ce pot fi adoptate pentru amplasarea si constructia adaposturilor: hambare, beciuri, suri, grajduri, hale si locuinte.

Nu are mare importanta tipul constructiei, atata timp cat acesta ofera posibilitatea asigurarii unor anumite conditii de temperatura, umiditate, luminozitate, etc. In Statele Unite, unde numarul crescatorilor este foarte mare, se folosesc voliere acoperite cu plasa de sarma, in interiorul acestora fiind amplasate custi cu acoperis rabatabil (pentru a permite curatarea acestora cu ajutorul furtunului cu apa). In tarile calde sunt preferate soproanele, iar in cele cu clima mai rece se folosesc custi metalice, amplasate in adaposturi speciale.

In cazul conditiilor climaterice din Romania, animalele mature, fara descendenti, suporta mai usor frigul din timpul iernii decat caldura excesiva din timpul verii, care produce probleme de respiratie si chiar moartea animalului daca umiditatea mediului este prea mare si nu se asigura o aerisire adecvata.

Temperatura optima pentru femelele cu pui se situeaza in jur de 18C, in primele 14 zile de viata ale puilor, si intre 12 si 18C dupa aceea. Coborarea temperaturii sub aceasta limita conduce la sensibilizarea puilor si la scaderea instinctului de reproducere al mamelor. In cazul in care nu exista sistem de incalzire centrala a adapostului (destul de scump si ridicand mult costurile initiale), unii crescatori introduc in cusca de fatare un radiator electric sau un bec de 15 W. Temperatura optima pentru animalele ce vor fi sacrificate pentru blana este de 5-8C. Trebuie evitate variatiile bruste de temperatura, care conduc adesea la imbolnaviri. Mediul de viata natural al chinchillei este destul de arid, umiditatea relativa optima se situeaza sub 70%. Umiditatea prea mare a aerului are consecinte nedorite: scaderea apetitului, predispozitia la imbolnaviri, mucegairea hranei, impaslirea si murdarirea blanilor.

Chinchillele au nevoie de o aerisire foarte buna a spatiului in care sunt crescute, dar acest lucru trebuie facut in asa fel incat sa se evite atat variatiile bruste de temperatura, cat si curentii de aer. Animalul este foarte sensibil la curent, imbolnavindu-se foarte usor daca este supus acestuia. Din acest motiv se va evira amplasarea in zone cu vanturi dominante si se va incerca orientarea adapostului pe directia est-vest.

Din punctul de vedere al luminozitatii, cele mai bune rezultate se obtin in cazul cand se asigura lumina naturala. Chiar daca avem de-a face cu un animal nocturn si in salbaticie, acesta se expune razelor solare la apus. Deci animalele au nevoie si de lumina naturala. In plus, cum am precizat in primul capitol, lumina naturala a zilei permite examinarea si evaluarea corecta a blanii.

Zgomotul este si el un factor de care trebuie sa tinem cont in constructia adapostului. Chinchilla este sensibila la zgomotele puternice si bruste (chiar o voce ridicata o face sa reactioneze negativ). In plus s-a observat ca chinchilla suporta mai bine zgomotele progresive (gen motoare de vehicule) si indepartate decat pe cele bruste si apropiate, chiar daca sunt mai putin intense. De aceea se va alege un loc cat mai linistit pentru amplasarea adapostului sau se va recurge la izolarea fonica a acestuia, solutie care este insa costisitoare.

Probleme pot aparea si in cazul infestarii adapostului cu soareci si sobolani. Acestia mananca ti murdaresc hrana si pot ucide puii. Soarecii si sobolanii sunt de asemenea purtatori de numeroase boli, care pot fi contractate de chinchille. De aceea trebuie avute in vedere masuri de evitare a patrunderii soarecilor si sobolanilor in adaposturi.

2.1. Amenajarea adapostului pentru chinchille

Nu are importanta din ce anume tip de material (caramida, beton, lemn) este construit adapostul, daca acesta este uscat, curat si luminos. De asemenea, nu este necesara construirea unei cladiri noi, putandu-se folosi orice spatiu care indeplineste conditiile cerute adapostului. Daca insa se construieste o noua cladire, aceasta trebuie astfel facuta incat sa nu mai necesite modificari dupa popularea cu animale. Exista, deci, cateva probleme care trebuie rezolvate pentru a avea un adapost potrivit cresterii chinchillelor.

2.1.1. Izolarea termica a adapostului

Aceasta izolare este necesara asigurarii si mentinerii microclimatului corespunzator (temperatura optima pentru animalele de sacrificiu este de 5-8C si de 12-18C pentru mamele cu pui). O buna izolare termica conduce la mentinerea unei temperaturi scazute in adapost pe perioada verii si la economie in realizarea incalzirii pe timp de iarna. Se recomanda construirea adaposturilor cu hambar deasupra, in care se poate pastra fanul si care realizeaza o buna izolare termica. Exceptand tabla, care se supraincalzeste vara si produce zgomot in cazul ploii, acoperisul poate fi din orice material. Podeaua este bine sa fie realizata din gresie sau caramida, materiale care permit atat mentinerea temperaturii, cat si curatarea lor cu usurinta.

2.1.2. Zugraveala adapostului

Zugraveala se va face in culori deschise, pastelate, care favorizeaza mentinerea unei temperaturi optime vara.

Exista variante de adaposturi cu si fara geamuri. Deschiderile sunt necesare iluminarii si aerisirii adaposturilor. In cazul adaposturilor fara geamuri, lumina este artificiala, iar singurele deschideri sunt orificiile de evacuare si usile. Aceste adaposturi se prevad cu instalatii de aer conditionat, fapt ce reprezinta o marire a costurilor initiale de constructie. In cazul adaposturilor cu geamuri se recomanda amplasarea geamurilor deasupra nivelului custilor, in directia est-vest. Cele mai bune geamuri sunt cele care pivoteaza catre interior. La constructia adaposturilor se mai pot folosi caramizi din sticla mai ales la baza peretilor, asigurandu-se astfel, in acelasi timp, iluminarea naturala si izolarea termica.

2.1.3. Sistemul de incalzire al adapostului

In cazul dispunerii de fonduri suficiente, solutia ideala pentru o buna aerisire o constituie instalatia de aer conditionat. Aceasta instalatie poate rezolva problema aerisirii atat pe timpul verii, cat si iarna. Pentru incalzire se poate recurge la instalarea unei centrale termice si a unui circuit de apa calda (calorifere). Avantajul unui asemenea tip de instalatie consta in faptul ca se asigura caldura constanta si un grad mic de umiditate a aerului.

Este posibila si incalzirea cu radiatoare electrice, dar aceasta varianta este costisitoare.

2.1.4. Finisajele adapostului

Se recomanda ca pardoseala adapostului sa fie din gresie, iar peretii sa fie netezi pentru a se putea face usor curatenie. In cazul pardoselilor de ciment, acestea trebuie vopsite pentru a nu retine praful si acoperite cu linoleum pentru a evita crearea unei atmosfere prea racoroase in adapost.

2.1.5. Dimensiunile adapostului

Dimensiunile adapostului depind de efectivele de chinchille pe care dorim sa le avem (Tabelul 1). In plus, trebuie sa se tina cont de conditiile de aerisire. Un spatiu mai putin ventilat va trebui sa aiba un numar mai mic de animale pe suprafata de 1 m² decat unul bine aerisit. De asemenea, trebuie sa se prevada un spatiu suficient de mare pentru a facilita circulatia usoara intre custi in scopul ingrijirii, hranirii si supravegherii animalelor in conditii optime.

Tabelul 1. Dimensiuni si suprafete utile

pentru construirea adapostului necesar chinchillelor

2.1.6. Dotarile adapostului

2.1.6.1. Dotarile adapostului pentru chinchille adulte

Hala pentru 150 de chinchille adulte:

instalatie automatizata de conditionare a aerului (temperatura 12-16C, umiditatea relativa 60%);

2 baterii cu custi dispuse pe trei niveluri a cate 25 de custi pe nivel;

instalatie pentru adapare automata;

1 electrocar[1] pentru transporturi interioare;

instalatie de ventilatie cu debit orar de 90.000 m³;

600 placi din lemn (20 x 20 x 2 cm) pentru fatare;

300 tavi din masa plastica (40 x 40 x 5 cm) pentru colectarea dejectiilor;

800 coliere de masa plastica (cu diametrul de 7,5 cm), ce se aplica pe gatul chinchillelor;

1 balanta semiautomata de 100 Kg pentru cantarirea nutreturilor;

50 de custi pentru cantarirea chinchillelor;

4 truse de tatuaj;

5 termohigrografe pentru inregistrarea zilnica a temperaturii si umiditatii;

2 ceasuri programatoare tip p Aragon;

2 prize trifazice[2] de perete (33 amperi);

4 termostate tip Santer;

4 prize monofazice[3] de perete cu impamantare (10 amperi);

1 tablou electric capsulat;

4 robinete cu furtun pentru apa calda si rece;

600 m liniari de tubulatura[4] de ventilatie cu diametrul de 25 cm.

Camera-tampon:

1 aeroterma pentru incalzirea aerului;

1 tablou de comanda electric;

1 cantar de 300 Kg;

dulap de laborator;

1 masa cu dimensiunea de 0,6 x 1,5 m.

Camera de monta si insamantari artificiale:

1 masa (1,7 x 1,2 m) acoperita cu faianta;

2 truse de insamantari artificiale pentru chinchille;

1 sterilizator;

1 dulapior metalic (1,2 x 0,5 m) pentru instrumentar;

1 chiuveta cu apa calda si rece;

1 robinet pentru furtun cu apa calda si rece;

2 prize monofazice de perete cu impamantare;

sifon de pardoseala;

ventilatie de pardoseala;

ventilatie mecanica.

2.1.6.2. Dotarile adapostului pentru tineret chinchilla

Hala pentru 360 de capete tineret chinchilla:

2 randuri de custi dispuse pe trei niveluri;

instalatie automatizata de conditionare a aerului (temperatura 14-16C, umiditatea 60%);

2 baterii de custi pe trei niveluri, 60 custi pe nivel;

instalatie de adapare automata;

600 m liniari de tubulatura de ventilatie cu diametrul de 25 cm;

100 placi din lemn de brad (15 x 15 x 2 cm);

400 de ladite pentru bai de nisip;

400 de tavi de masa plastica (40 x 40 x 5 cm) pentru colectarea dejectiilor;

2 ceasuri programatoare tip p Aragon;

4 termohigrografe pentru inregistrarea zilnica a temperaturii si umiditatii;

4 termostate[5] tip Santer;

4 prize trifazice de perete;

1 perete electric capsulat;

10 prize monofazice de perete cu impamantare;

1 electrocar pentru transporturi interioare;

instalatie de ventilatie cu debit orar de 110.000 m³;

10 prize de aer cu jaluzele;

1 pompa carosabila pentru dezinfectie;

4 robinete cu furtun pentru apa calda si rece.

Camera-tampon:

1 termocalor pentru incalzirea aerului;

1 tablou de comanda electric;

1 cantar de 300 Kg;

1 dulap de laborator;

1 masa cu dimensiunea de 0,6 x 1,5 m.

Camera de bonitare a chinchillelor

1 masa (1,5 x 0,8 m) acoperita cu faianta;

6 taburete metalice rotative;

2 robinete cu furtun pentru apa calda si rece;

1 chiuveta;

2 prize monofazice;

2 sifoane in pardoseala;

ventilatie mecanica (ventilator V.T.D.-3).

NOTA: Camera va fi foarte bine luminata in mod natural prin peretii laterali si prin plafon.

2.2. Anexele adapostului pentru chinchille

camera de sacrificare (suprafata de 10 m²);

camera de jupuire (suprafata de 15 m²);

camera de sortare a blanurilor (suprafata de 15 m²);

camera de uscare a blanurilor (suprafata de 20 m²);

camera pentru pastrarea blanurilor (suprafata de 15 m²);

depozitele de furaje, construite din beton pentru a nu permite accesul soarecilor si sobolanilor;

locuintele ingrijitorilor;

in izolator in care se vor introduce animalele nou-achizitionate pentru o carantina de 21 de zile si cele care dau semne de imbolnavire. Dimensiunile izolatorului sunt: inaltimea peretilor 4 m, lungimea 10 m, latimea 6 m.

2.2.1. Dotarile anexelor adapostului pentru cresterea chinchillelor

Camera de preparare a furajelor:

tocatoare pentru nutreturi verzi;

1 balanta semiautomata de 500 Kg.

Camera de sacrificare:

instalatii de apa calda si rece;

pardoseala betonata;

bare metalice in jurul peretilor la inaltimea de 1,80 m de la pardoseala (pe aceste bare vor fi montate carlige pentru suspendarea animalelor);

2 robinete cu furtun de spalat pe jos;

2 recipiente de pardoseala.

Camera de jupuire:

bare metalice cu carlige pentru suspendarea chinchillelor jupuite;

5 mese pentru jupuit;

10 tavi emailate[7] pentru uscare;

pardoseala betonata;

3 robinete cu furtun de spalat pe jos;

3 recipiente de pardoseala;

3 chiuvete cu apa calda si rece;

ventilatie mecanica (2 ventilatoare V.T.D.-3).

NOTA: Camera trebuie sa fie foarte bine luminata in mod natural prin peretii laterali si prin plafon.

Camera de sortare a blanilor:

ventilatie mecanica (2 ventilatoare V.T.D.-3);

4 mese acoperite cu faianta;

150 de seturi de calapoade[8];

150 de seturi de sanuri[9];

10 ciocane de batut cuie in vederea fixarii blanilor pe suporturi;

2 chiuvete.

Nota: Camera trebuie sa fie foarte bine luminata in mod natural prin pereti si prin plafon.

Camera de uscare a blanilor:

ventilatie mecanica (ventilator V.T.D.-3);

10 rastele[10] mobile cu ventilator;

6 prize trifazice;

8 prize monofazice;

1 chiuveta cu apa calda si apa rece.

NOTA: Camera trebuie sa fie uscata, bine ventilata si foarte putin luminoasa. Temperatura trebuie sa fie de 22C, iar umiditatea relativa de 55%.

Camera pentru pastrarea blanilor:

20 de stelaje[11] metalice;

ventilatoare (2 bucati V.T.D.-4);

pardoseala betonata acoperita cu un covor cauciucat;

3 prize monofazice de perete;

1 chiuveta.

NOTA: Camera trebuie sa fie foarte putin luminata si foarte bine aerisita.

Izolatorul crescatoriei:

doua baterii[12] a sase custi prevazute cu: instalatie de distribuire a hranei, instalatie de adapare automata si instalatie de evacuare a dejectiilor;

instalatie de incalzire;

instalatie sanitara cu chiuveta, apa calda, apa rece, sifoane de pardoseala, fosa pentru dejectii;

ventilatoare (6 bucati V.T.D.-4);

instalatie electrica de forta pentru iluminat.

In jurul crescatoriei, pe o distanta de 25 m, terenul se va asfalta. Intreaga crescatorie de chinchille va fi imprejmuita cu plasa de sarma galvanizata[13] cu diametrul de 1,7 mm, cu ochiuri de 20 x 25 mm, fixata pe stalpi de beton.

Gardul va fi inalt de 2 m de la sol si ingropat in pamant 0,5 m.

2.3. Constructia custilor pentru chinchille

Exista o mare diversitate atat a formelor si dimensiunilor acestora, cat si a materialelor din care pot di confectionate.

Cele mai folosite custi sunt din plase de sarma, diferentiindu-se prin constructia pardoselii. Unele modele au un sertar din tabla plin cu talas avand rol de absorbtie a urinei. Aceste custi sunt foarte confortabile si sigure pentru animal, el neputandu-se rani si beneficiind de o protectie suplimentara contra frigului. Dezavantajul modelului consta in faptul ca este greu sa se faca curatenie in custi, mai ales in cazul crescatoriilor cu efective mari.

O alta solutie consta in realizarea de custi cu pardoseala din plasa de sarma. Acestea sunt mai putin confortabile, dar permit ca dejectiile sa cada prin ochiurile plasei, fie in jgheaburi special amplasate sub custi si care se curata usor, fie in sertare individuale din tabla situate sub fiecare cusca.

Al doilea sistem este mai putin recomandabil, caci manipularea sertarelor produce zgomot si este destul de laborioasa.

Plasa din care se confectioneaza custile are ochiuri de 19 x 19 mm, in cazul custilor pentru reproducatori, si de 15 x 25 mm in cazul celor pentru tineret si chinchille destinate sacrificarii. Nu se va folosi plasa impletita, ci sudata, deoarece prima categorie produce afectiuni ale membrelor animalelor.

Custile se confectioneaza din patru patrare de plasa din sarma zincata, sudata in toate punctele de imbinare, cu dimensiunile de 40 x 40 m. La marginea acestor patrate se va lasa un rand de ochiuri in plus, taiat pe mijloc. Acest rand de jumatati de ochiuri va fi folosit pentru fixarea patratelor de plasa pe carcasa metalica care le imbraca la exterior. Partea frontala a custii va servi la fixarea usii si va fi mai scurta cu trei randuri de ochiuri decat celelalte, pentru a permite introducerea tavii pentru dejectii. Carcasa metalica se confectioneaza din sarma de 4 mm, care ii confera (inclusiv usii) rezistenta necesara contra deformarii. In partea din fata, fiecare cusca va fi dotata cu usa prevazuta cu un carlig de inchidere, jgheab de administrare a furajelor concentrate, jgheab pentru furajele fibroase si rezervor de apa dispus cu varful in jos si cu suzeta de sticla.

Pe peretele opus al custii trebuie sa existe o ladita care poate fi introdusa sau scoasa din cusca. Aceasta este baia, care trebuie sa contina praf de marmura sau nisip spalat si uscat. Prin tavalirea in acest praf animalele isi curata blana de impuritati si sebum . Daca animalele sunt private de posibilitatea de a-si curata blana, aceasta se murdareste, se impasleste si capata un aspect unsuros, care ii scade valoarea comerciala.

In urma imbaierii se produce mult praf fin, care se depune pretutindeni. Indepartarea acestuia nu se face prin spalare, pentru a nu ridica umiditatea in interiorul adapostului ci prin stergere cu o carpa uscata.

Continutul de cuart al nisipului utilizat pentru baie trebuie urmarit fiindca o concentratie mare a acestuia distruge firele de par extrem de fine ale blanii.

Continutul baii trebuie improspatat saptamanal. Refuzul unui animal de a face baie poate reprezenta un semnal de alarma ca animalul este bolnav.

2.3.1. Tipurile de custi pentru chinchille

Sunt necesare doua tipuri de custi in fiecare crescatorie: unul pentru tineret si animalele care se vor sacrifica si unul pentru reproducatori.

Dimensiunile uzuale ale custilor din primul tip sunt 40 x 40 cm. Aceste custi se confectioneaza din plasa de sarma cu diametrul de 1,4 mm fixata pe o carcasa metalica. Pardoseala este din sarma galvanizata, sub care exista fie o tavita de colectare a dejectiilor, fie un jgheab din tabla zincata (la custile in care se pune talas in cusca).

Custile pentru femelele de reproductie sunt asemanatoare celor pentru tineret, dar au dimensiuni mai mari (60 x 60 cm), fiind dotate cu un cuibar de fatare, care se poate scoate dupa ce are loc intarcarea puilor.

Custile de reproductie sunt grupate in baterii, cate 5-10 dintre acestea fiind unite printr-un culoar care, printr-o deschizatura circulara cu diametrul de 7 cm, comunica cu compartimentele femelelor.

Prin acest culoar circula masculul, avand posibilitatea de a patrunde in fiecare compartiment, pentru a se imperechea cu femelele. Fiecare femela are montat la gat un colier, care uneori este rotund cu diametrul de 7,5 cm, fapt care nu permite femelei sa iasa din propria cusca. In momentul in care femela ramane gestanta, deschizatura se astupa, realizand izolarea de mascul.

Cuibul de fatare este din lemn, cu dimensiunile de 30 x 25 cm. El se introduce in cusca femelei cu 10-12 zile inainte de termenul nasterii puilor.

Dimensiunile unei baterii de reproductie sunt de aproximativ 100 x 80 x 40 cm.

2.4. Anexele custilor pentru chinchille

Tava pentru dejectii se confectioneaza din tabla zincata cu dimensiunea de 525 x 500 mm. Pentru a nu avea muchii ascutite, marginile tablei se indoaie cca. 8 mm. Ele se nituiesc. In partea anterioara a tavii se monteaza un maner pentru manipulare. Tava poate fi utilizata si ca pardoseala pentru cusca, avand avantajul netezimii suprafetei.

Baia de nisip se confectioneaza de asemenea din tabla si are dimensiunea de 455 x 300 mm. Ea se fixeaza in partea din spate a custii. Pentru ca animalele sa nu se raneasca sau sa-si agate blana, muchiile se indoaie la fel si se nituiesc. La baia de nisip se poate prevedea si un capac care sa impiedice accesul chinchillei atunci cand se doreste acest lucru.

Jgheabul pentru concentrate are dimensiunea de 240 x 200 mm si se fixeaza pe peretele frontal.

Jgheabul pentru fan se fixeaza tot pe peretele din fata avand dimensiunea de 270 x 140 mm.

Tubul de trecere intre custi este necesar accesului masculului spre custile femelelor cu care se invecineaza. Tubul se fixeaza pe peretele custii printr-o placa metalica. Aceasta placa are la mijloc un orificiu cu diametrul de 80 mm in care se va monta tubul din tabla cu diametrul de 78 mm. Femela, care are colier la gat, nu poate avea acces prin acest tub.

Cusca de transport se confectioneaza din tabla zincata. Ea are mai multe compartimente realizate prin pereti despartitori din tabla sau lemn. Partea de sus a custii (capacul) se confectioneaza din plasa de sarma.

2.5. Modalitati de dispunere a custilor

In mod normal custile se aseaza pe doua randuri paralele, in lungul adapostului, despartite intre ele de un culoar de acces. Pe fiecare rand se pot aseza unul sau mai multe niveluri de custi, dispuse pe un stativ metalic. Primul rand de custi trebuie amplasat la minimum 20 cm de sol pentru a se putea realiza curatenia si aerisirea adapostului.

In ultima vreme se recomanda cresterea chinchillelor pe un singur nivel de custi, fapt care permite realizarea unor conditii optime de mediu, precum si o supraveghere usoara si eficienta a animalelor.

Circulatia in adapost se realizeaza prin intermediul culoarelor dintre custi. Din experienta s-a constata ca latimea culoarelor trebuie sa fie de minimum 1,5 m, permitand efectuarea curateniei, a supravegherii si distribuirii hranei in conditii optime.