CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL VANATULUI

CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL VANATULUI

Atat vanatul cu par cati si cel cu pene se prezinta in reteaua comerciala acoperit de piele cu par sau penajul respective.

Intr-o prima faza, examenul sanitar veterinar este recomandat sa se faca la locul de recoltare, pentru care scop, la vanatorile organizate este necesara asistenta mediciilor veterinar. De prezentarea vanatului in scopul examinarii sanitar-veterinare trebuie sa raspunda organelle de exploatare a vanatului. In tara noastra, cel putin pana in acest moment, examenul sistematic si calificativ al vanatului se face numai la centrele de colectare si conservare al acestuia.

Obiectivele examinarii sunt aceleas ca pentru animalele domestice, cu loarea in considerare a unor particularitai, cum sunt:

controlul certificatului sanitar veterinar ce insoteste vanatul, acesta trebuind sa cuprinda precizari privind originea acestora si examenele facute la recoltare;

vanatul se va prezenta nejupuit si respectiv in penaj;

exceptand iepurii si vanatul mic, la vanatul mare, organelle eviscerate vor insoti obligatoriu carcasele pana la finalizarea controlului sanitar veterinar;

regula generala: de la recoltare pana la aducerea in unitatea de prelucrare (frigorifer) nu trebuie sa treaca mai mult de 10 ore;

daca necesitatile examenului sanitar veterinar o cer, carcasele vor fi jupuite si eventual sectionate in jumatati, sferturi, etc. ;

se vor urmari prin examinare depistarea boliilor infecto-contagioase si parazitare;

la cererea beneficiarilor se vor face investigarii si pentru decelarea rezidurilor chimice de orice natura;

se va avea in vedere faptul ca: emisiunea sangvina se face la vanat mai dificil si incomplete; eviscerarea se face cu intarziere; carcasele prezentand numeroase solutii de continuitate(plagi) produse de armele de foc, prin care se pot produce contaminari cu germeni; transportul uneori prelungit creeaza conditii de contaminare.

Tehnica examenului sanitar veterinar la vanat urmareste o anumita succesiune de operatii la care se adauga, dupa caz, examenul de laborator.

La inceput se determina specia, sexul, varsta, starea de intretinere, aspectul general al vanatului. Se trece la examenul atent al tegumentului, al parului, al penelor, al mucoasei aparente, al orificiilor naturale. Se urmaresc leziuni produse de arme prin impuscare si cele survenite postmortem ca hipostaza, infiltrari hemoragice, etc. Se apreciaza starea musculaturii, mirosul culoarea si aspectul pe sectiune. Se insista la inciziile facute pe eviscerare, aerisire, iar cand siuatia o impune se recurge chear si la jupuire.

Penrtu vanatul cu pene se incepe cu examenul tegumentului, mai ales in zonele fara penaj sau cu penaj redus ( sub aripi, abdomen si obraji). Se insista asupra plagilor de impuscare, atat a orificiilor de intrare cat si a celor de iesire. Se face diagnosticul diferential pentru cazurile de simulare a impuscaturii. Se diferentiaza sangele infiltrate din marginile plagiilor facute in timpul vietii, de sangele aplicat la nivelul plagilor. In cazul vanatului prins in lanturi nu se constata plagi de impuscare, ci din contra, se poate evidential amprenta strangularii si leziunii specifice hipoxiei la nivelul pulmonului, cirdului, etc.

Pentru mistret si urs legislatia noastra, impune obligativitatea examenului trichineloscopic pe un numar dublu de campuri.

Dupa moarte, se produc la nivelul carnii aceste miodificari fizico-chimice si microbiologice, ca la carnea de la animalele domestice.

Vanatul proaspat are parul bine fixat pe tegument, muschi de culoare rosie inchisa, consistenta elastica, nelipicioasa si cu reactie acida (ph-ul 6-6,4).

Vanatul inchis se recunoaste prin faptul ca parul si penele se smulg usor, tesutul conjuctiv subcutanat se decoloreaza,iar musculature capata o culoare rosie aramie sau pe sectiune poate deveni verzuie.

Procesele alternative debuteaza in mod frecvent din zona abdominala, mai ales in cazul eviscerarilor tardive, dar aceasta situatie poate coexista, pe carcase cu zone musculare intr-o stare de prospetime buna sau acceptabila.

La examenul vanatului se pot intalni numeroase situatii in care carnea sa prezinte miros deosebit, ca de exemplu:

Mirosul de cetina poate aparea uneori si numa iarna la capriorii recoltati din zona de munte. La cocosii de munte in special la cei batrani, mirosul de brad poate fi mai specific.

Remedierea: tinerea carnii in bait. Dupa unele retete se recomanda amestecarea in carne a painii. Se mai pot incerca adaugarea vinului in timpul frigerii.

Mirosul de intestin eviscerare tradiva, revarsare de continut in cavitati.

Remediere: aerarea carnii 16-24 ore. Folosirea carnii in preparate condimentate.

Mirosul de mucegai produs prin depozitarea carnii in conditii insalubre. Daca mirosul persista se poate incerca indepartatea straturilor superficiale pe 2-3 mm.

Remediere: stergerea carnii sau spalarea cu apa sarata sau acidulate (otet).

Mirosul de pamant cand vanatul se mentine mult pe sol.

Remediere: spalare cu apa sarata sau acidulate apoi pastrarea in bait.

Mirosul de urina remedierea dificila de ralizat.

Mirosul de mere provine de la vanat slab, oboist, parazitat. Carnea are calitati inferioare. Carnea se elimina din consum.

Mirosul de chloroform indica evolutia unor boli respiratorii. Se suspecteaza boli febrile. Carnea este de calitate inferioara si se respinge din consumul uman.

Mirosul de puroi prezenta de leziuni purulente. Carne respinsa

Miros de mal, de peste apare la vanatul cu pene de la pasari acvatice. Se incearca mentinerea carnii in bait, jupuirea si indepartarea depozitelor adipoase.

Mirosul de cimbru, musetel poate fi intalnit la carnea de iepure. Daca mirosul e puternic carnea se respinge.

Remediere: spalarea in sloutii acidulate, folosirea condimentelor si a vinurilor in prepararea carnurilor.

Mirosul de sex indepartarea acestui defect este intodeauna dificila. Carnea va fi tinuta in spatii hyperventilate, apoi se va portiona in bucati mici si se va spala in mai multe ape successive, calda si rece. De asemeni, se va pastra mai mult de 24 de ore in bait. Pentru remedierea acestui defect se recomanda impanarea cu slanina afumata, usturoi sau folosirea in tocatura, dar in amestec cu alte carnuri, in proportie de o parte carne cu miros si doua parti carne cu insusiri normale. Tocatura se amesteca in continuare cu marar taiat marunt, ceapa, patrunjel, piper macinat.

Vanatul alterat se caracterizeaza prin: aglulutirea parului sau a penelor, acestea zmulgandu-se cu usurinta. Pe tegument se pot evidential pete de culoare verzuie iar mirosul este intens sulfhidroamoniacal. Se intalneste si la vanat putrefacia superficiala caracterizata prin formarea unui strat de mucus vascos, cu miros amoniacal, iar musculature pe sectiune devine maronie, umeda si cu un miros respingator, seroasele capata o culoare verzui-cenusie.

Legislatia sanitar-veterinara stabileste ca nu se admite in consum vanatul care prezinta:

traumatisme pe zone intinse, fracture multiple sau leziuni provocate de arme de foc care depasesc 30% din suprafata carcasei;

hemoragii care insotesc procese inflamatorii ganglionare cu semen de septicemia si piemie cand se constata abcese;

carcase in stare de casexie cu atrofie seroasa a depozitelor sau cu leziuni degenerative si edeme de ganglioni limfatici;

icter, daca dupa 48 de ore de la aerare culoarea galbena persista;

cazuri de neoplasme cu character malign;

mirosuri neplacute ce nu dispar nici dupa fierbere.

Toate investigatiile organoleptice se completeaza cu examen fizico-chimic si bacteriologic, iar deciizile ce se iau sunt similare celor pentru cazurile animalelor domestice destinate consumului public.

In examenul sanitar veterinar al vanatuluia ne putem intalni si cu o categorie mai speciala de vanat, definite cu termenul de 'vanat cazut' (vanat gasit mort in diferite stadii de modificare post mortem).

Cauzele ce pot genera o astfel de categorie de vanat sunt multiple, putandu-se enumera:

evolutia unor boli infecto-contagioase;

accidente diverse;

atacul unor rapitori;

rurmenaj excesiv;

subalimentatie chiar inanitie;

stare senile;

otraviri accidentale sau intentionate.