TEHNOLOGIA DE INGRASARE A BOVINELOR

TEHNOLOGIA DE INGRASARE A BOVINELOR

Principii generale

Activitatea de ingrasare a tineretului bovin destinat producerii carnii si a bovinelor adulte reformate se realizeaza in ferme si complexe specializate, precum si in fermele de vaci, in constructii in sistem gospodaresc modernizate, tabere de vara si in cooperare cu gospodariile populatiei.

Activitatea de productie si economica a acestora se desfasoara pe baza programelor de productie, a programelor lunare, a prevederilor tehnologice si a legislatiei in vigoare.

Procesul de productie are in vedere urmatoarele:

-preluarea ritmica a viteilor pentru ingrasare se face la varste cat mai mici, de preferinta sugari, pentru evitarea tararii acestora la furnizor si disponibilizarea laptelui pentru livrare;

-cresterea si ingrijirea individuala a viteilor timp de 40 - 45 zile in adaposturi de faza I;

-cresterea si ingrijirea viteilor timp de 80 - 90 zile in boxe colective in adaposturi de faza a II-a;

-cresterea si ingrijirea viteilor pana la greutatea de 360 - 380 kg in boxe colective in adaposturi de faza a III - a in perioada 16.X - 30 IV si pe pasune in perioada l.V - 15.X;

-ingrasarea si finisarea timp de 90 zile in adaposturi de faza a IV -a si livrarea la greutatea minima de peste 400 kg/cap si la calitatea I si a II - a;

- ingrasarea vacilor reformate in adaposturi in perioada l.XI - 30. IV si pe pasune, in tabere, in perioada 1. V X si livrarea acestora la calitatea I si a 11-a;

-asigurarea necesarului de furaje din productie proprie realizata pe suprafetele de teren atribuite si prin preluari de la furnizori;

-organizarea programului de furajare diferentiat pe faze ale procesului tehnologic de ingrasare si sezon, urmarindu - se asigurarea nevoilor zilnice de principii nutritivi. Ratiile se intocmesc pe baza normelor de furajare prevazute, in functie de sortimentul si stocul de furaje si continutul acestora in principii nutritivi;

- organizarea muncii pentru realizarea activitatilor zilnice de productie, se face pe echipe si formatii complexe de lucratori, retributia acestora facandu - se in functie de realizarea productiei si a sarcinilor zilnice prevazute.

Etapele procesului de ingrasare si necesarul de furaje

Popularea spatiilor de ingrasare

Se realizeaza respectand principiul - totul plin, totul gol -, atat pentru vitei sugari, cat si pentru alte categorii de tineret bovin si adulti.

Dupa fiecare serie, spatiul de cazare se curata si se dezinfecteaza, respectand fazele prevazute in normele de dezinfectie.

Loturile, odata formate, raman aceleasi, pana la terminarea ciclului de ingrasare. Receptia efectivelor se face in ferma furnizoare de catre personalul autorizat de conducerea ingrasatoriei. Receptia calitativa se face prin apreciere, potrivit conditiilor mentionate in caietul de sarcini anexat la contractul de livrare. Receptia cantitativa se face prin cantarire individuala. Datele receptiei cantitative si calitative se inscriu in documentele legale de transport si livrare.

In primele 2 ore de la sosire viteilor li se asigura conditii de odihna fara furajare si adapat. Concomitent cu primele alaptari viteilor li se administreaza solutie glucozata in doua tainuri la interval de 12 ore. Solutia se prepara cu dozele de mai sus Ia o temperatura de 38C, la administrare.

Dupa 3-4 ore de la sosire, se asigura adaparea normala.

La preluarea viteilor, in timpul transportului si dupa sosirea in ingrasatorie, se executa actiunile sanitare veterinare prevazute la "Masuri de prevenire a imbolnavirilor si tratamente'.

Faza de alaptare - intarcare

In cazul preluarii pentru ingrasare a viteilor sugari:

sporul mediu de crestere in greutate: 520 - 550 g/zi;

durata perioadei de alaptare - intarcare: 40 - 45 zile.

In aceasta faza se urmareste in principal obisnuirea treptata a vitelului cu furaje de volum (fan, concentrate), inlocuirea laptelui si stimularea dezvoltarii anatomice si functionale a aparatului digestiv de tip rumegator.

Laptele (inlocuitor de lapte sau lapte regenerat) se administreaza conform schemelor de alaptare specifice tipului de inlocuitor.

Un litru de inlocuitor de lapte lichid rezulta din 100 g inlavit dizolvat in 0,9 1 apa.

Prepararea inlavitului. Intreaga cantitate de inlavit, necesara pentru un tain, se dizolva in 1/4 din cantitatea de apa la temperatura de 45 C obtinandu - se astfel amestecul I. Apoi se adauga restul de apa pana la dilutia de 1 la 9 si se omogenizeaza in continuare.

Temperatura apei de dilutie nu trebuie sa depaseasca 50 C, intrucat la temperaturi mai mari se produc modificari fizico - chimice in compozitia inlocuitorului. Este indicat sa se utilizeze ceaiul de fan poliflor la prepararea inlavitului pentru imbunatatirea continutului nutritiv al acestuia.

Inlavitul sau alti inlocuitori de lapte se administreaza fiecarui vitel , la temperatura de 38 - 40 C, la galeata.

Dupa golirea completa a dizolvantului de lapte, dupa folosire, se procedeaza la curatirea instalatiei de preparat, transport si distribuit, inclusiv galetile pentru alaptare, astfel:

se clateste intreaga instalatie cu apa rece;

se spala cu o solutie de detergent (1% detergent), calda la 60 C;

se clateste apoi cu apa calda la 60 C , timp de 5 minute intreaga instalatie, iar dupa aceea se continua clatirea cu apa rece.

De trei ori pe saptamana, intreaga instalatie de preparat si distribuit inlocuitorul de lapte, inclusiv galetile in care se administreaza acesta, se vor dezinfecta cu solutie fierbinte de soda caustica 0,5 % sau hipoclorit de sodiu 2%.

Fanul se administreaza la discretie, permanent, incepand din a doua zi de la sosirea in ferma. Pentru toata perioada de alaptare se vor administra fanuri de foarte buna calitate, vitaminoase, din otava de trifoi, lucerna sau gramineein amestec cu leguminoase.

Furajele combinate se vor administra la discretie incepand din a doua zi, pe toata perioada. Acestea asigura nevoile de principii nutritivi (energie, proteina, vitamine si microelemente) si se vor asigura numai retetele prevazute pentru aceasta faza.

Apa se va administra permanent in stare proaspata in galeti sau adapatori cu nivel constant, iarna asigurandu - se apa la temperatura adapostului si substituirea unei parti din necesarul de apa cu ceaiul de fan de ferma.

in aceasta perioada, pentru stimularea consumului de apa si corespunzator a furajelor de volum, este obligatorie echilibrarea cu saruri minerale complexe, asociate cu sare bulgari la discretie.

Faza de crestere

Sporul mediu de crestere in greutate: 500 - 550 g/zi .

Durata medie a perioadei: 80 - 90 zile.

Greutatea la finele perioadei: 100 - 110 kg/cap.

In aceasta faza se urmareste pregatirea aparatului digestiv pentru hranirea cu cantitati mari de furaje de volum, prin inlocuirea furajelor concentrate cu suculente si fibroase, administrate in amestec sub forma de furaj unic, ca la terminarea perioadei sa ajunga la un consum zilnic de 2,8 - 3 kg/SU/100 kg

greutate vie.

Incepand cu greutatea de 120 - 130 kg, furajele concentrate se inlocuiesc in totalitate cu furaje fibroase, grosiere si suculente. Echilibrarea necesarului zilnic de principii nutritivi se face cu cantitati minime de siloz de porumb (10- 15 % celuloza) in amestec cu supliment proteino - vitamino -mineral.

Daca terminarea perioadei coincide cu sezonul de pasunat, loturile care trec in faza urmatoare (de crestere - ingrasare) se scot la pasune sau se furajeaza cu nutreturi verzi in amestec cu furaje grosiere sau cu furaje insilozate in amestec cu grosiere, administrate la grajd sau padocuri.

Faza de crestere - ingrasare

Durata perioadei: 450 - 470 zile.

Sporul mediu de crestere in greutate: 600 - 610 g/zi.

Greutatea initiala: 100 - 110 kg/cap.

Greutatea finala: 370 - 390 kg/cap.

In aceasta faza tehnologica se urmareste cresterea si ingrasarea tineretului taurin, valorificand furajele voluminoase, vara pasunea si furajele verzi sau insilozate si iarna furajele grosiere, furajele insilozate si toate resursele furajere din sectorul vegetal si din industria alimentara.

Pe baza valorii nutritive a furajelor din stoc, determinate pentru fiecare sortiment, si a buletinului de analiza, se intocmesc ratiile zilnice si programele lunare de furajare.

Completarea necesarului de principii nutritivi, conform normelor de furajare, se realizeaza prin administrarea cantitatilor necesare de siloz de porumb si supliment proteino - vitamino - mineral. Administrarea furajelor de volum si a silozului de porumb cu suplimentul proteino - vitamino - mineral se face sub forma de amestec unic.

La pasune, in functie de productia de masa verde si in perioadele de ploi, se asigura cantitati suplimentare de furaje grosiere pentru completarea necesarului de substanta uscata.

Sarea se administreaza permanent, la discretie, sub forma de brichete complete. Apa se asigura permanent, la discretie, cu adapatoare cu nivel constant.

Faza de finisare

Varsta medie la inceputul perioadei: 600 - 620 zile.

- Varsta medie la finele perioadei: 690 zile.

Durata perioadei: 90 zile.

Spor de crestere in greutate, minimum: 650 g/zi.

Greutatea la inceputul perioadei: 370 - 390 kg/cap.

Greutatea la livrare: 450 kg/cap.

In aceasta perioada se urmareste finisarea ingrasarii si realizarea unei greutati minime de livrare peste 450 kg/cap si calitatea I la cel putin 80 % din efectivul lotului.

In acest scop se administreaza la discretie furaje insilozate de calitate buna si cu valoare hranitoare ridicata, in amestec cu siloz de porumb si supliment proteino - vitamino - mineral. Apa si sarea, sub forma de amestec de clorura de sodiu si microelemente sub forma de brichete, se administreaza la discretie.

Necesarul anual de furaje

Necesarul anual de furaje pentru un complex de crestere si ingrasare de 3954 locuri este redat in tabelul care urmeaza.

In perioada de vara pentru reducerea cheltuielilor de administrare a furajelor si valorificarea superioara a resurselor de masa verde existente pe pasuni naturale sau cultivate, reconditionarea bovinelor adulte si cresterea si ingrasarea tineretului se realizeaza pe pasune.

Pasunatul se realizeaza anual in perioada calendaristica cuprinsa intre 1 mai si 15 octombrie in zona de ses si deal cu variatii in functie de microclimatul zonei si are in vedere urmatoarele principii de baza:

pasunea trebuie sa asigure zilnic cantitatile de masa verde prevazute in normele de consum pe categorii;

- organizarea pasunatului rational se face prin parcelare pentru pastrarea capacitatii productive a pajistii; fertilizarea se face prin tarlire si cu ingrasaminte chimice;

asigurarea tuturor utilitatilor la locul de pasunat (adapatori, adaposturi, hranitoare pentru grosiere si saruri minerale, cazane pentru personalul ingrijitor;

siguranta efectivului din punct de vedere gestionar si al apararii sanatatii prin supraveghere permanenta;

pastrarea loturilor tehnologice de 263 capete, fiecarui lot repartizandu-i-se cate 30 ha pasune, alcatuind astfel o unitate de exploatare;

organizarea pasunatului pe unitati de exploatare. Fiecare unitate de exploatare se parceleaza in 6 - 10 parcele delimitate prin garduri electrice;

durata de pasunat pe o parcela este de 5 - 6 zile, iar perioada de refacere a ierbii este de 30 zile;

incarcatura de animale pe hectar de pasune se va stabili in functie de varsta si dezvoltarea corporala a viteilor ca si de productia pasunii pe diferite cicluri de pasunat.

In primul ciclu de pasunat, pentru evitarea risipei de masa verde, o parte din parcele (2-4 parcele) se recolteaza si productia se conserva sub diferite forme (fan, semisiloz) si se consuma in perioada de ploi sau seceta.

Dupa primul ciclu de pasunat, se executa obligatoriu cosirea resturilor neconsumate de animale, pentru regenerarea pasunii.

Fertilizarea, grapatul si irigatul parcelei pasunate se efectueaza incepand cu a doua zi a transferului animalelor pe alta parcela.

Delimitarea unitatilor de exploatare se face prin garduri fixe, iar in interiorul lor, delimitarea parcelelor de pasunat se face prin gard electric.in principiu, pasunea va fi strabatuta de un drum principal median, care asigura accesul la fiecare unitate de exploatare.

Pentru asigurarea adapatului animalelor la pasune, se recomanda alimentarea cu apa prin conducte ingropate pe traseul drumului principal, cu ramificatie in fiecare unitate de exploatare. Jgheabul de adapat trebuie conceput pe principiul nivelului constat, fiind racordat cu furtunuri la retea. In cazul cand pasunea este amplasata la distanta mare de retelele de alimentare cu apa se are in vedere folosirea eventualelor surse naturale de apa curgatoare sau transportul apei cu cisterna la pasune, asigurandu-se normativul de apa pentru fiecare categorie de animale.

Pentru administrarea suplimentului de grosiere la pasune, se asigura hranitoare (jgheaburi) mobile.

De asemenea, se vor confectiona suporti pentru administrarea brichetelor vitamino-minerale.

Pentru asigurarea sursei de energie pentru functionarea gardului electric, este bine ca tot pe traseul drumului principal sa se instaleze linia electrica aeriana sau pe cablu ingropat, cu prize pentru fiecare unitate de exploatare.

Unitatile de exploatare mai indepartate de complex vor fi dotate cu rulote sau vagoane dormitor pentru personalul de ingrijire si paza.

in perioada de iarna, furajarea animalelor se va realiza sub forma de nutret unic, in componenta caruia vor intra suculente, fanuri, grosiere, siloz de stiuleti de porumb cu panusi, supliment P.V.M. etc.

In ceea ce priveste furajele suculente, tehnologia prevede valorificarea in hrana tineretului la ingrasat, a furajelor insilozate, radacinoaselor si subproduselor din agricultura si industriile prelucratoare.

Porumbul stiuleti cu panusi pentru insilozare se recolteaza cand majoritatea plantelor ajung la 60% S.U.

Dupa recoltare se face o maruntire cu combina CAF sau cu mori cu ciocanele de mare capacitate. La prepararea silozului se respecta tehnologia clasica de insilozarea.

Conservarea, prelucrarea si prepararea grosierelor vizeaza asigurarea consumabilitatii lor in totalitate si cresterea digestibilitatii si se face conform normelor speciale de preparare chimica si mecanica.

Capacitati de productie si instalatii mecanice

Dimensionarea capacitatilor de cazare pentru un complex tip cu 3850 locuri tineret taurin la ingrasat, in functie de tehnologia de crestere si furajare a bovinelor pentru carne, este redata in tabelul urmator.

Capacitatea de cazare suplimentara necesara pentru asigurarea frontului de furajare si prelungirea perioadei de ingrasare in scopul livrarii Ia greutati de peste 450 kg se asigura prin investitiile programate, plombe de adaposturi in complexele pana la 3850 locuri, schimbarea destinatiei complexelor de crestere a vitelelor, folosirea grajdurilor de crestere a tineretului pe gratar din complexele de vaci, constructii gospodaresti dezafectate si modernizate si practicarea cooperarii cu gospodariile populatiei.

Asigurarea microclimatului in grajdurile de faza I si a Ii-a trebuie sa conduca la realizarea urmatorilor parametrilor:

IARNA

Faza I Faza a II- a

- Temperatura C: minimum 12 8

maximum 28 24

normal 18 10

- Umiditate relativa 70 75

- Aer proaspat mc/ora 150 aerisire pasiva

- Concentratie CO₂max.% 0,3 0,3

- NH₃ max %o 0,026 0,026

-H₂S %₀ 0,01 0,01

Viteza curentilor de aer de maxim 0,3 m/s trebuie pastrata in permanenta. De asemenea, concentratia maxima de CO2, NH2 si H₂S trebuie avuta in vedere pe tot parcursul anului.

Reglajul agentului termic se face prin comanda de la tabloul grajdului si centrala termica.

La temperaturi exterioare mai scazute de - 3 -5C, se asigura constant temperatura apei calde de 90C si se micsoreaza proportional debitul de aer proaspat vehiculat in grajdurile de faza 1, racordate la centrala termica.

La temperaturi exterioare mai mari de - 3 - 5C intreaga cantitate de aer introdusa este formata numai din aer proaspat, reducandu-se temperatura apei calde pe conducta in functie de temperatura exterioara.

Pentru economisirea agentului termic, atat la boiler, cat si la fiecare consumator, se prevad termometre atat pe circuitul de aer, cat si pe cel al apei calde, reglajul facandu-se manual pana se ating parametrii de microclimat optim; in grajdurile de faza a Ii-a, a IlI-a, a IV-a se face prin circulatia libera a aerului prin ferestre, usi si shedul de pe coama, prin reglarea acestora urmarindu-se totusi atent evitarea curentilor.

Evacuarea dejectiilor din adaposturi se face in mod diferit in functie de sistemul constructiv si anume:

a. Colectarea si evacuarea hidraulica pe perna de apa cu ajutorul pompei tocator si pompei cu melc pana la paturile de uscare, unde se colecteaza dejectia semilichida si se separa in grosier si in lichid. Acest sistem se practica in perioada cand culturile existente nu permit evacuarea dejectiei direct in camp (ogoare, miristi);

b. Colectarea si evacuarea mecanica a dejectiilor fara adaos de apa, cu ajutorul instalatiei cu plug raclor. Dejectia se transporta tot cu un circuit cu plug raclor la paturile de uscare sau se incarca direct in mijloace de transport cu ajutorul ridicatorului inclinat cu cupe sau snec.

Indiferent de sistenul de evacuare existent in unitate, operatiunea trebuie executata si urmarita dupa un program astfel intocmit incat in grajdurile de faza I saptamanal sa se faca curatirea canalelor colectoare de cel putin 3 ori si o data la grajdurile de faza a Ii-a, a III-a si a IV-a, in sistemul hidraulic. in varianta evacuarii mecanice, programul de colectare din canale se intocmeste astfel incat se planifica atatea cursuri zilnice, ca dejectiile sa nu depaseasca nivelul lopetii in stationare.

Pentru functionarea corecta a ambelor sisteme de evacuare a dejectiilor, a utilajelor tehnologice, este necesar sa se respecte urmatoarele:

- pompele cu snec se folosesc numai in cuplaj cu pompa tocator. Se interzice folosirea pompei cu snec la extractia dejectiilor direct din fosa colectoare;

inceperea evacuarii dejectiilor din fosele grajdurilor si fosele colectoare se va face numai dupa o barbotare corespunzatoare. in fosa centrala si cele colectoare, dejectiile nu trebuie lasate sa sedimenteze. Cel putin o data pe an fosa colectoare trebuie golita complet si curatata de toate resturile vegetale existente.

Echipa organizata pentru evacuarea dejectiilor va fi instruita si va cunoaste toate regulile de exploatare, intretinere si protectia muncii, desfasurandu-si activitatea pe baza programului zilnic.

Trebuie avut in vedere ca evacuarea dejectiilor din unitate sa se execute in principal pe suprafete agricole inconjuratoare, indeosebi in sezonul rece si numai in cazuri de forta majora in sistemul de colectare.

Prepararea si distribuirea furajelor. Cantitatile mari de nutreturi fibroase, suculente si grosiere administrate zilnic la animale in perioada de stabulatie solicita, in mod obligatoriu, in complexele de ingrasat taurine, utilaje de productivitate superioara pentru prepararea, manipularea, transportul, depozitarea si distribuirea acestora.

Se folosesc tipuri de instalatii formate din moara, tubulatura, ciclon si snec.

Pentru obtinerea unei productivitati sporite a instalatiilor, se vor lua urmatoarele masuri:

-atat instalatia, cat si materialul care se toaca trebuie adapstitc sub soproane pentru a se feri de umiditate;

- alimentarea instalatiei trebuie facuta uniform si permanent, activitatea la tocat furaje organizandu-se in 2 sau 3 schimburi in functie de necesarul zilnic;

- extragerea din furaje a tuturor materialelor de alta natura (sarme, sfoara, pietre etc);

- asigurarea electromotoarelor de rezerva (22 - 37 KW).

Linia pentru zdrobirea ciocalailor, stiuletilor, de preparare a silozului de porumb este formata din instalatia DI - 4.400.000, alimentator dozator, benzi transportoare, incarcator frontal IF - 65, tractor cu senile cu lama.

Distribuirea furajelor se face cu remorcile tehnologice.

Remorca RA - 5 poate transporta, amesteca si distribui furaje macinate, uscate din toate sortimentele maruntite in lungimi de maximum 25 mm.

Cu remorcile 2 RT - 5 si MDN - 5 se pot transporta, amesteca si distribui in afara furajelor aratate anterior si siloz de ierburi, lucerna si porumb.

Pentru deservirea la toate liniile de pregatire a furajelor sunt necesare utilaje de incarcat - descarcat, ca: graifer IPG - 0,5 TIH - incarcator frontal 40/50, IFROM - 204, incarcator de baloti.

Transporturile interioare se realizeaza in fiecare ingrasatorie cu 5-10 atelaje cu tractiune animala, in special pentru transportul furajelor la pasune, in adaposturi si alte transporturi tehnologice.

Adapatul in adaposturi se va face in jgheaburi cu nivel constant, care sa asigure apa proaspata in cantitati indestulatoare pentru toate animale. Acelasi sistem de adapare se va confectiona si in padocuri, soproane unde se reconditioneaza bovinele adulte.

Principii de organizare a muncii

Activitatile zilnice se organizeaza pe grupe de lucrari si echipe de munca.

Echipa de alaptare, furajare si ingrijire din faza I. Lucratorii acestei echipe raspund in principal de urmatoarele activitati: mentinerea igienei microclimatului in adaposturi, alaptarea si furajarea conform normelor tehnologice, asigurarea adapatului igienic la nivelul cerintelor fiziologice ale viteilor, controlul permanent al starii de sanatate a animalelor si participarea la actiunile sanitar - veterinare, la curatirea si dezinfectia adaposturilor.

Echipa de furajare si ingrijire din fazele II. III si IV cu formatia de lucratori pentru ingrijire pe pasune. Atributiile principale ale acestei echipe sunt: verificarea functionarii si igienizarea adapatorilor din adaposturi si de la pasune, mentinerea microclimatului corespunzator in adaposturi, igienizarea permanenta a ieslelor, pastrarea integritatii loturilor tehnologice de animale, controlul permanent al starii de sanatate, participarea la actiunile sanitare veterinare, la administrarea furajelor si la curatenia si dezinfectia adaposturilor.

Echipa pentru prepararea si administrarea furajelor. Asigura alimentarea utilajelor de prelucrat furajele, executa amestecurile de furaje, respectand retetarele stabilite, participa la depozitarea corespunzatoare a furajelor in parcul de furaje si administrarea furajelor ia animale.

Echipa de evacuare a dejectiilor, dezinfectia, dezmustizare si tratamente sanitare veterinare.Asigura evacuarea canalelor si foselor de colectare a dejectiilor la grajdurile de faza I de cel putin doua ori pe saptamana si Ia grajdurile de faza a II - a , a III - a si a IV - a cel putin o data la 10 zile, conform graficelor intocmite de conducere.

Participa la curatirea si dezinfectia adaposturilor in vederea popularii acestora. Asigura rotatia folosirii paturilor de uscare. Asigura etanseizarea coloanelor de evacuare a dejectiilor pe paturile de uscare, pe ogoare sau pe pasune.

Echipele de muncitori permanenti, in care sunt inclusi si mecanizatorii necesari, iau in primire efectivele de animale si intreg inventarul necesar bunei desfasurari a procesului de productie.

Necesarul de forta de munca pentru muncitori se stabileste in functie de efectivele de bovine la ingrasat ale unitatii conform normelor de munca stabilite de conducerea unitatii.

Masuri de prevenire a imbolnavirilor si tratamente

Profilaxia generala

Prevenirea aparitiei unor boli transmisibile la unitatile de crestere si ingrasare a bovinelor impune controlul circulatiei persoanelor, mijloacelor de transport si al introducerii animalelor.

Pregatirea adaposturilor, compartimentelor si boxelor pentru populare.

Aceasta pregatire se face in faza I prin depopularea totala a unui compartiment, iar la faza a Ii-a, vara, prin scoaterea animalelor la pasune pentru a se executa curatirea mecanica, spalarea, dezinfectia, deratizarea.

1. Dezinfectia impune respectarea urmatoarelor conditii: depopularea totala a adapostului (compartimentului);

curatirea mecanica a suprafetelor ce urmeaza a fi dezinfectate;

folosirea solutiei dezinfectante in concentratia eficienta si in cantitatea prevazuta pe unitatea de suprafata;

aplicarea uniforma a solutiei care sa asigure acoperirea suprafetelor cu o pelicula de dezinfectant;

respectarea duratei de contact.

De asemenea se vor respecta urmatoarele etape:

dezinfectia de fixare;

curatirea hidromecanica;

dezinfectia propriu-zisa; timpul de contact intre substanta dezinfectanta si suprafete va fi de 24 - 48 ore;

spalarea si neutralizarea;

varuirea dupa uscare;

timpul de odihna al compartimentului inainte de populare;

controlul eficacitatii dezinfectiei prin teste de sanitatie;

se vor mai efectua periodic dezinfectii la: filtru sanitar-veterinar, dezinfectoarele pentru incaltaminte si cel rutier, rampa de incarcare - descarcare a animalelor, remorca de cadavre, punctul de taiere, utilajele si containerele pentru transport carne.

2. Dezinsectia:

se executa profilactic la toate animalele care se primesc in complex, precum si in scopul igienizarii adaposturilor;

- in caz de necesitate (pediculoza, scabie, tricofitie) se vor organiza actiuni de combatere;

dezinfectia consta in pulverizarea substantei pe toate suprafetele si se executa numai de personalul autorizat si instruit; actiunea se repeta la 8 - 10 zile.

3. Deratizarea generala se executa de 2 ori pe an, primavara si toamna, iar intre aceste actiuni se vor efectua deratizari de intretinere.

Preluarea animalelor din unitatile furnizoare.

Se preiau numai animale clinic sanatoase, provenite din unitati libere de boli infectocontagioase, de scabie, tricofitie, pediculoza, ecornate, obisnuite sa consume lapte la galeata (in cazul preluarii viteilor sugari).

inainte de efectuarea transportului, animalele vor fi supuse tratamentului antistress.

Transportul animalelor. Alegerea, pregatirea pentru transport, imbarcarea si transportul vor fi executate sub supravegherea delegatului complexului.

Transportul va fi insotit de certificat sanitar-veterinar de transport si de fisa zooveterinara a lotului de vitei preluati.

Receptia viteilor in complex. Se face obligatoriu in prezenta sefului de ferma si a medicului veterinar epizootolog, care va face verificarea documentelor insotitoare.

Medicul veterinar epizootolog va face examenul clinic individual al

animalelor.

Efectuarea lotizarilor si a altor miscari se va face numai cu avizul si in

prezenta personalului sanitar - veterinar al unitatii.

Actiuni de depistare. Se executa actiuni de depistare a urmatoarelor boli:

- tuberculoza - pentru animalele ce se exporta in viu; -leptospiroza, la aparitia cazurilor clinice de boala (sindrom

icterohemoglobinuric);

-hipodermoza- actiune permanenta;

-controlul pajistilor naturale (pasuni si fanete) privind prezenta biotopilor pentru gasteropode, gazde intermediare pentru Fasciola hepatica si excluderea folosirii terenurilor respective in cazul existentei biotopilor;

- supravegherea clinica si examene necropsice in directia dictiocaulozei, in perioada august - octombrie, a animalelor la pasunat;

-supravegherea clinica a animalelor care folosesc pasuni cu biotopi caracteristici dezvoltarii capuselor si controlul prezentei acestor ectoparaziti pe animale pentru prevenirea hemosporidiozei.

Actiuni de prevenire. In unitatile furnizoare se vor executa obligatoriu:

1. Vaccinarea antivirala cu 7 - 10 zile inainte de preluare.

2. Prima vaccinare cu vaccin antipasteurelic bivalent.

3. La animalele provenite din gospodariile populatiei sau preluate prin unitatile industriei carnii, se executa, inainte de preluare vaccinarea antivirala si serumizarea preventiva, cu ser antiviral - antipasteurelic sau cu ser imun

polivalent de ingrasatorie.

In complex sau ingrasatorie, in prima zi de la sosirea animalelor, se

executa:

1. Vaccinarea antivirala.

La animalele provenite din unitatile industriei carnii, care au fost serumizate, se va respecta intervalul de 14-21 de zile, dupa care se va face prima vaccinare cu vaccin antipasteurelic bivalent, concomitent cu a doua vaccinare antivirala (numai la bovinele sanatoase).

Alte vaccinari:

4. Vaccinarea contra septicemiei hemoragice se executa numai in zona sau unitatile in care pasteureloza (septicemia hemoragica) este enzootica sau in care au aparut anterior cazuri. Se va efectua cu minimum 14 zile inainte de vaccinarea inticarbunoasa sau contra carbunelui emfizematos si cu 30 zile inainte de iesirea la pasunat in perioada martie - aprilie.

5.Vaccinarea antileptospirica se executa la toate unitatile unde a evoluat si s - a diagnosticat leptospiroza.

6. Vaccinarea anticarbunoasa este obligatorie pentru toate animalele de la varsta de 2 luni.

7. Vaccinarea contra carbunelui emfizematos se executa la taurinele de peste 4 luni din unitatile care au pasuni si fanete naturale in localitatile in care s-au declarat cazuri de carbune emfizematos in ultimii 10 ani si se va efectua (unde este cazul) numai dupa vaccinarea contra septicemiei hemoragice.

Prima vaccinare se executa in perioada aprilie - mai (cu minimum doua saptamani inainte de iesirea la pasunat), iar a doua dupa 6 luni.

Alte actiuni:

1. Control sanitar-veterinar al furajelor;

2. Controlul calitatii apei;

3. Examenele bilunare la sacrificarile de necesitate;

4. Control parazitologic;

5. Tratamente profilactice contra fasciolozei;

6. Castrarea animalelor in perioada optima de varsta si in raport de fluxul tehnologic.

Actiuni de combatere:

1. Serumizarea cu ser mixt sau cu ser imun polivalent, preparat de L.S.V. , in ingrasatorii, a tuturor animalelor ce se imbolnavesc. in asociere cu medicatia antiinfectioasa;

Depistarea precoce a animalelor bolnave, izolarea si tratarea lor, instituirea unui regim igienico - dietetic;

3. Asigurarea pentru toate animalele bolnave in unitatile de ingra.sarea unui premix medicamentat vitamino - mineral.

Actiuni ce se vor efectua inainte de scoaterea animalelor la pasune si dupa intrarea la stabulatie:

a. inainte de scoaterea ia pasune - examenul pentru depistarea hipodermozei;

b. Dupa intrarea la stabulatie - toate bovinele provenind din zone cu fascioloza se (rateaza la 10 zile de la intrarea in ingrasatorie.

Controlul parazitologic se efectueaza obligatoriu, prin sondaj la animalele slabe, tarate.