Cavitatea bucala

Cavitatea bucala

Gura cuprinde totalitatea formatiunilor ce delimiteaza cavitatea bucala (cavum oris) ca prima portiune a tubului digestiv, reprezentate de buze, obraji, limba si dinti. In cavitatea bucala se deschid ca anexe, glandele salivare.Buzele (labium). Acestea delimiteaza orificiul bucal si cuprind in structura lor, de la exterior spre interior: pielea, stratul musculo-aponevrotico-conjunctiv si mucoasa.Pielea (pars cutanea) acopera fata externa a buzei, aparand fina si elastica. Este formata din: epiteliu stratificat pavimentos cornos, derm si hipoderm. In derm si hipoderm sunt prezenti foliculi pilosi (la rumegatoarele mici si suine), glandele sebacee si glande sudoripare, ce se deschid pe fata cutanata a buzelor. La canide si felide, in regiunea planului nazolabial, lipsesc foliculii pilosi si glandele sudoripare. Planul nazal este umezit de glandele seroase din regiunea nazala laterala. La rumegatoarele mari, glandele seroase sunt abundente in hipodermul planului nazal, umezindu-l cu secretia lor.Stratul musculo-apronevrotic cuprinde fibrele musculare striate ce alcatuiesc muschiul orbicularul buzelor si tendoanele sau aponevrozele celorlalti muschi pielosi ai botului.Mucoasa labiala (pars mucosa) continua pielea la nivelul unei linii intermediare cutomucoase (pars intermedia), fiind formata din epiteliu si corion.Epiteliul este stratificat pavimentos, cheratinizat la cabaline si rumegatoare, datorita consumarii furajelor predominant fibroase. La suine si carnivore, epiteliul este stratificat pavimentos necheratinizat.Corionul mucoasei labiale cuprinde tesut conjunctiv lax si numeroase glande tubuloacinoase, mucoase (la rumegatoarele mici si carnivore) sau seroase (la restul animalelor).Obrajii (bucca) delimiteaza cavitatea bucala pe partile ei laterale si cuprind in structura lor pielea, stratul muscular si mucoasa. Pielea acopera fata cutanata, fiind despartita de stratul muscular printr-un strat conjunctiv mai mult sau mai putin abundent. Stratul muscular cuprinde muschii striati zonali (m. buccinator, m. zigomatic, m. maseter). Mucoasa prezinta un epiteliu stratificat pavimentos, cheratinizat sau necheratinizat, in functie de specie. In corionul mucoasei sunt cuprinse glandele bucale (de tip tubuloacinos), inconjurate de manunchiuri de fibre musculare striate.La canide, cabaline si rumegatoare, glandele bucale ventrale sunt seroase, in timp ce glandele bucale dorsale sunt mucoase. La rumegatoare, pe fata interna a obrajilor sunt prezente papile conice, cu epiteliul cheratinizat, denumite papile odontoide, cu rol mecanic, de retinere si dirijare a furajelor fibroase, avand apexul orientat spre orificiul buco-faringian.Tavanul cavitatii bucale (palatum), format din palatul dur (palatum durum) si palatul moale (palatum molle s. velum palatinum) este captusit de o mucoasa , formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat si din corion.La nivelul palatului dur, epiteliul este puternic cornificat. Corionul este format dintr-un tesut conjunctiv fibros (pars fibrosa), ce structureaza la rumegatoare bureletul incisiv (pulvinus dentalis), situat la extremitatea orala a palatului dur. In restul suprafetei palatului dur; mucoasa apare cutata transversal, realizand crestele palatine (rugae palatinae). Musculara mucoasei lipseste la acest nivel. Stratul profund al corionului, impropriu denumit submucoasa, cuprinde tesut conjunctiv fibros (pars fibrosa), ce se continua cu periostul scheletului boltii palatine,incluzand o retea de sinusuri venoase si capilare (stratum cavenosum), mai bine dezvoltata la carnivore si ongulate.La nivelul valului palatin, mucoasa (tunica mucosa oralis) fetei orale (facies orofaringea) nu mai prezinta epiteliu cheratinizat si nici creste palatine. Pe fata aborala (facies nasopharyngea) epiteliul mucoasei este de tip respirator (tunica mucosa respiratoria).Corionul mucoasei cuprinde numeroase glande palatine (glandula palatina) tubulo-acinoase (mucoase sau mixte) si noduli limfoizi care structureaza amigdala palatina (tonsilla palatina) (mai evidenta la carnivore si suine). Glandele tubulo-acinoase sunt absente la suine. In structura valului palatin mai intalnim o lama tendo-musculara (lamina tendinomuscularis), formata din aponevroza stafilina si muschii striati ai valului palatin.Limba (lingua). Limba este un organ musculos mobil, ce cuprinde in structura sa un schelet, muschi striati, glande, vase, nervi si mucoasa (vezi anatomia).Mucoasa linguala ajunge in contact direct cu perimisiul muschilor linguali, care realizeaza o veritabila aponevroza linguala (aponeurosis linguae). Epiteliul mucoasei este stratificat pavimentos moale sau cheratinizat (la rumegatoare si feline). Corionul mucoasei se densifica, concurand la structurarea aponevrozei linguale. Mucoasa linguala apare neteda pe fata ventrala a limbii, iar pe fata dorsala prezinta papile linguale (papilla lingualis). In cazul limbii, lipseste submucoasa. Papilele linguale sunt forrnate dintr-un ax conjunctiv acoperit de un epiteliu stratificat pavimentos. Ele pot avea rol mecanic (papilele filiforme, conice si odontoide) sau rol gustativ (papilele circumvalate, foliate si fungiforme. )Papilele filiforme (papilla filiformis) prezinta un epiteliu ce poate fi cheratinizat (la rumegatoare si felide) sau necheratinizat. Pot avea varful (apexul) ramificat si indeplinesc un rol in prehensiune. La carnivorele si suinele foarte tinere se descriu papilele marginale (papilla marginalis)