admin/adauga-subcategorie_raspuns.php

Nutritia si alimentatia bovinelor si pasarilor

Scop - rolul nutritiei si alimentatiei in cresterea si exploatarea bovinelor si pasarilor domestice consta in:

- determinarea compozitiei chimice ale nutreturilor si importanta lor pentru organismul animal;

-aprecierea alimentatiei normata a diferitor specii de bovine si pasari;

-examinarea factorilor de nutritie si alimentatie asupra calitatilor productive si reproductive ale diferitor rase de bovine si pasari domestice.

Importanta nutritiei si alimentatiei in dezvoltarea zootehniei

- compozitia, digestibilitatea si valoarea nutritiva a nutreturilor;

-rolul diferitor substante nutritive in organismul animalelor si pasarilor;

- principii privind alimentatia normata a diferitor specii de animale si pasari domestice;

- particularitatile digestiei si valorificarii hranei;

- tehnologia prepararii si utilizarii furajelor, combifurajelor si premixurilor pentru diferite rase de bovine si pasari domestice.

Spectrul de abilitati - acumularile stiintifice in domeniul nutritiei si alimentatiei animalelor si pasarilor domestice ce se refera la cerintele de nutrienti energetici, plastici si biostimulatori ale fiecarei specii si categorie de animale si pasari, dar si la metodele de preparare si utilizare a nutreturilor, la realizarea unor combinatii de nutreturi cu valoarea biologica ridicata care permite obtinerea produselor animaliere cu preturi de cost cat mai scazut.

Cuvinte-cheie - apa, protide, lipide, glucide, macro - microelemente, vitamine, enzime, aminoacizi, substante antinutritive, digestia, digestibilitatea, valoarea energetica, alimentatia normata, prepararea nutreturilor, premix, tratarea, utilizarea.

Planul studierii temei:

Importanta alimentatiei animalelor si pasarilor domestice Alimentatia rationala - factor al majorarii productiei la animale si pasari si imbunatatirea calitatii ei. Prevenirea dereglarii metabolismului; functiilor de reproductie si a maladiilor alimentare. Problemele alimentatiei complete a animalelor si pasarilor. Aprecierea bazei furajere pentru sectorul zootehnic; ridicarea valorii nutritive a furajelor si folosirea lor rationala in hrana animalelor si pasarilor. Caile asigurarii organismului animalelor si pasarilor cu substante nutritive; substante biologice active.

Substantele nutritive in nutritia bovinelor si pasarilor. Substantele nutritive:

-glucide

-proteine

- aminoacizii esentiali si neesentiali

-substante sintetice azotate

- lipidele

- acizii grasi

-substantele minerale

-macro si microelemente

Substantele biologice active: -antibiotici,

-enzime,

-hormoni

Zaharul se gaseste in celulele plantelor in crestere si in unele subproduse, ca de exemplu melasa. Amidonul este componentul principal al grauntelor de cereale. Fibra constituie sistemul de sustinere a tesuturilor vegetale, fiind cunoscuta si sub de numirea de peretii celulari. Este compusa din hemiceluloza, celuloza, lignina si silicati.

Celuloza si, in oarecare masura, hemiceluloza sunt constituite din moleculele de glucoza, ca si amidonul, dar care sunt legate diferit. Lignina nu este un carbohidratat propriu-zis. Acest component este aproape nedigerabil, iar digestibilitatea totala a unui furaj este diminuata drastic de un continut ridicat in lignina, asa cum este in cazul plantelor mature.

Lipidele . Ratiile tipice pentru rumegatoarele adulte contin de regula intre 3-5% grasimi din totalul de substanta uscata (SU). Un continut lipidic al ingestei mai mare de 6% din SU reduce considerabil consumul voluntar de hrana si continutul in proteina al laptelui datorita faptului ca peste depresata activitatea bacteriilor celulozolitice si scade in felul acesta digestia fibrei.

Produsele comerciale cu grasimi protejate (utilizate ca suplimente lipidice) nu afecteaza metabolismul microbiontilor ruminali si nu depreseaza digestia fibrei

Cantitatea de lipide care ajunge in duoden depaseste cantitatea ingerata cu 10 pana la 90%, datorita sintezei ruminale. Capacitatea absorbanta a intestinului subtire al rumegatoarelor adulte este destul de mare si anume, de circa 2000 grame in 24 ore, iar digestibilitatea in intestinul subtire este de 80-90%. Grasimile contin de 2,5 ori mai multa energie decat corbohidratii.

Proteinele . Pe langa corbohidratati si lipide, atunci cand nivelul energetic al ingestiei este scazut, in grupul nutrientilor energetici intra si proteinele. Aproximativ 40-70% din continutul proteic al ingestei este degradat endoruminal de populatiile de bacterii proteolitice. Acestea utilizeaza aminoacizii atat cu scop plastic (pentru cresterea biomasei bacteriene), cat si cu scop energetic, prin determinarea aminoacizilor si transformarea lor in acizi grasi volatili ramificati.

Deaminarea nu se produce doar la nivel endoruminal, ci si la nivelul metabolismului intermediar al animalului gazda, avand ca efect cresterea uremiei si, implicit, a pierderilor de azot prin urina. Recircularea azotului (sub forma de uree) in organismul rumegatoarelor reprezinta un proces foarte important.

Azotul rezultat din deaminarile ce au loc la nivel endoruminal si hepatic este utilizat de microbiontii ruminali in proteosinteza propie, ceea ce are ca efect cresterea biomasei bacteriene. Pe acest proces se bazeaza principiul de estimare a proteinei digestibile la nivel intestinal (P.D.I.).

Compozitia chimica, respectiv continutul nutritiv al materiilor prime furajere depinde de: stadiul de vegetatie in momentul recoltarii, compozitia floristica, conditiile de recoltare, de prelucrare si de depozitare. Pentru a obtine un efect productiv optim, in formularea unei ratii furajere trebuie cunoscute cu exactitate continutul in substanta uscata (SU), proteina bruta (PB), fibra acid detergenta (FAD), fibra neutru detergent (FND), calciu si fosfo

Particularitatile valorificarii hranei.

Bovinele au cateva particularitati de hranire diferite de ale altor categorii de animale date de specificul consumului si al digestiei. Prin capacitatea mare a tubului digestiv, in special a rumenului, bovinele pot consuma cantitati mari de nutreturi de volum, uneori exclusiv mai ales la niveluri mici de productie. Particularitatile de hranire la bovine sunt date in special de specificul digestiei sub actiunea microflorei, indeosebi la nivelul rumenului. Este vorba de procese complexe de degradare si de sinteza prin intermediul carora bovinele isi asigura cea mai mare parte din elementele nutritive.
Procesele fermentative antreneaza toate substantele organice componente ale nutreturilor (glucide, lipide, proteine). Digestia glucidelor presupune un intreg sir de reactii cu un numar mare de compusi intermediari, finalizandu-se in produsii unui amestec de acizi grasi volatili: acetic, propionic, butiric, in cantitati mai mici (izo)valerianic, izobutiric. La ratii obisnuite proportia acidului acetic este de 60-70%, propionic 15-20%, butiric 10-15%.
Principalul factor care determina proportia in acizi grasi volatili este structura ratiilor. De exemplu, la folosirea unor ratii cu mai multe fanuri si grosiere, ponderea acidului acetic creste, in timp ce la folosirea unor ratii mai bogate in concentrate creste ponderea acidului propionic si butiric.

 

Hranirea vacilor de lapte . Cerintele nutritive variaza in functie de greutatea corporala, stadiul lactatiei si al gestatiei. In cazul lactatiei se disting urmatoarele faze:

.  lactatia timpurie, care se intinde de la fatare si pana la realizarea varfului de productie (0-70 zile);

.  perioada de varf a consumului de SU care coincide cu faza de platou a lactatiei. Dureaza de la 71 zile la 14) zile de la fatare. De regula, dupa aceasta perioada, lactatia intra in faza de declin;

.  faza de declin a lactatiei, care dureaza de la 141 zile pana la 305 zile de la fatare;

.  repausul mamar, care in cepe cu 45-6) zile inainte de fatare

Pentru stimularea consumului sunt necesare:

.  utilizarea furajelor de foarte buna calitate, sa prezinte un raport optim intre fibra si SU. Acest raport depinde de momentul recoltarii;

.  in cazul fanului de lucerna, stadiul optim de vegetatie pentru recoltare este cel de "inflorire timpurie" (in buton),

Hranirea vacilor in functie de productia de lapte

Un aspect deosebit de important si mai putin respectat, este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. Pentru obtinerea unui litru de lapte, in medie, se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate .

 Imediat dupa fatare, vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte  obtinuta prin muls (ex. la o mulsoare zilnica de 10 litri  lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate  acesta va primi 7-8 kg conc. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie..In acest moment se va scadea  ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte.

            Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor , fara pierderi.

EXPLOATATIE-orice incinta inprejmuita cu unul sau mai multe adaposturi,orice constructive sau in cazul unei ferme in aer liber,orice loc in care sunt tinute,detinute si ingrijite,sacrificate sau manipulate animale

Ferma de vaci luata in studiu isi desfasoara activitatea in judetul Vaslui.In cadrul acestei ferme se cresc si se exploateaza bovine din Rasa Baltata cu negru romaneasca(BNR),rasa s-a obtinut prin incrucisari de absorbtie cu Rasele Rosie dobrogeana,Bruna,Baltata romaneasca si Pinzgau.

Rasa are aptitudini bune pentru productia de lapte aceste aptitudini fiind evidentiate prin viteza de eliberare a laptelui peste 1,8kg/min cu o productie medie de 25l lapte si 4%grasime .

Rasa se preteaza la exploatarea intensiv- industriala,solicitand insa conditii corespunzatoare de crestere si exploatare.

In incinta fermei mai exista o hala care este populata cu pui broiler.Cresterea se face la sol cu un asternut de talas avand o grosime de 40 cm,incalzirea se realizeaza cu eleveuze suspendate,furajarea si adaparea se realizeaza manual in hranitori de tip tavita si jgheab.

Cresterea si hranirea puilor se desfasoara in 3 etape tehnologice:

- DEMARAJ-0-2 saptamani,greutatea de intrare =0,05kg/greutatea de iesire =0,48kg

- CRESTERE-2-3 saptamani,greutatea de intrare =0,48kg/greutatea iesire =1,05kg

- FINISARE-3-6 saptamani greutatea de intrare =1,05kg/greutate de iesire =2,45kg

Ferma detine o proprietate de25 h+10 ha luate in arenda de la localnici.Suprafata alocata bazei furajere este structurata astfel:

-48%lucerna(masa verde+fan)

-28%floarea soarelui

-16%porumb siloz

-5%porumb masa verde

-2% soia
-1% sfecla furajera

Suprafata pe care este amplasata ferma si restul anexelor este de 1,5ha.datorita numarului mic de animale necesarul fortei de munca este asigurat de 2 angajati permanenti si 2 zilieri necesari in perioade solicitante .

In structura ratiilor intra atat nutreturi din productia proprie cat si alte nutreturi ,cum ar fi cele concentrate ,suplimentele proteice si mineralele care sunt achizitionate de pe piata.

Retetele folosite pt alimentatia puilor de carne sunt de conceptie proprie .Fabricarea fiecarei categorii de nutret combinat se face intr-un FNC privat din judetul Botosani ,la fiecare kg nutret combinat se adauga