Perioada nuptiala si imperecherea

Perioada nuptiala si imperecherea

O data cu incputul ciclului sexual sezonier, pasarile ajunse la maturitate sexuala intra intr-o stare de mare agitatie. Reprezentantii sexului activ se imbraca intr-un penaj nou si sunt dotati cu ornamentatii caracteristice.

La speciile poligame mai multi masculi se aduna in anumite locuri, numite arene, pe care isi desfasoara dansurile nuptiale, executand o serie de miscari si jocuri adesea foarte complicate si de o mare spectaculozitate, prin care isi etaleaza calitatile de dansatori, stralucirea si farmecul penajului.

La speciile poliandre, femelele reprezentand sexul activ, selectia in urma dansului se va face in cadrul acestora; se vor selectiona cele mai viu colorate, cele mai robuste, mai combative, care vor acapara cu prioritate masculii.

Speciile monogame prezinta in perioada premergatoare imperecherii o comportare oarecum diferita de cea a speciilor poligame si poliandre. Masculii, cei care nu au migrat si cei care au sosit din cartierele de iernat, isi ocupa primavara, de timpuriu, un anumit teritoriu in care intentioneaza sa-si instaleze viitorul cuib; adesea cuibul este partial sau in intregime construit de mascul. In acest teritoriu ei atrag femelele pentru a forma un cuplu.

Teritoriul este foarte bine pazit de proprietar impotriva indivizilor de aceeasi specie, prin marcare optica, sonora sau in ambele feluri. Pentru ceasta masculul se aseaza in locuri bine vizibile din perimetrul teritoriului si de acolo atrage atentia asupra prezentei sale etaland partile viu colorate ale penajului, executand diferite miscari sau cantand cat mai intens. In acest fel masculii de aceeasi specie din teritoriile vecine sunt avertizati ca teritoriul respectiv are un stapan si sa nu se incumete sa-l incalce.

Ticlaenul primavara isi cauta loc de cuib, o scorbura sau un cuib vechi de ciocanitoare. Daca intrarea este prea larga o micsoreaza cu lut, pe care il depune sub forma unui inel in jurul marginilor orificiului, pana cand acesta ajunge la diametru care ii convine. In aceasta perioada, se aude cantecul masculului, un fluierat sonor: "ui-ui-ui" cand mai lent, cand mai rapid.

Pinguinul de creasta dupa lunile petrecute in larg, "debarca" de-a lungul coastelor stancoase si se indreapta grabit spre povarnisurile impadurite pentru a-si incepe sezonul de cuibarit. Solitare sau in mici grupuri razlete, perechile isi construiesc cu simt de raspundere niste cuiburi calduroase si moi, ferite de ploi si furtuni.

Ciocanitoarea, vrand sa-si insele dusmanii, incepe 2-3 cuiburi deodata, dar nu termina decat unul. Masculul are foarte mare grija de femela care cloceste, uneori fiind atat de absorbit incat nu observa dusmanul care se apropie.

Cocosarul cuibareste in livezi, parcuri, in copacii de pe marginea drumurilor, prin liziere de padure, plantatii de pini. Construieste un cuib destul de masiv in care femela depune 4-5 oua pestrite, de doua ori pe an.

Forma oului depinde de numarul de oua facute, deoarece forma pe care o are acesta faciliteaza pastrarea acelei temperaturi maxime necesare in timpul clocitului. Albatrosii fac un singur ou, perfect rotund, mult mai usor de clocit. Porumbeii fac doua oua ovale, care pot ramane lipite unul de altul, ceea ce n-ar fi posibil daca ar fi sferice. Iar pasarea numita garia face oua in forma de para, care pot sta mult mai in siguranta pe marginea falezelor, in timp ce ploierul face patru oua, rotunde la un capat si ascutite la celalalt, dar care se imbina perfect.

Bibliografie: Mic atlas ornitologic, de Dimitrie Radu

Revista Atlas magazin