Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Arta augustana, doar propaganda sau o perioada artistica de sine statatoare

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MODERNITATEA CENTRAL EUROPENA SI KITSCH-UL
MODERNITATEA CENTRAL-EUROPEANA CA RECEPTARE A GANDIRII LUI FRIEDRICH NIETZSCHE
Casa Ducala de Parma
Casele Antichitatii
Ornamentica mobilierului pictat
Bratari
POLITICI CULTURALE, CULTURA DE MASA SI SOCIETATE DE MASA
Regatul Norvegiei
Principatul Monaco
Casa Regala a Portugaliei (CAPETIENI/ BRAGANZA)


Arta augustana, doar propaganda sau o perioada artistica de sine statatoare

Tema aleasa este la prima vedere una des intalnita. Perioada augustana, sau secolul lui Augustus, asa cum mai este ea numita, a fost deseori analizata atat pe plan istoric dar si pe plan artistico-cultural. Insa teza de fata incearca sa raspunda unei intrebari al carei raspuns a fost ales si nu in totalitate demonstrat de autorii de pana acum. Studiul se va axa in principal pe analiza acelor monumente care au devenit reprezentative pentru perioada augustana, monumente pe care prin asertiunile autorilor predecesori le putem numi “ principalele monumente ale artei propagandistice augustane”. Lucrarea se va sprijini pe detaliile descoperite de istoricii de arta de-a lungul timpului si va pune accent in studiile de caz pe ultimele articole aparute in timpul ultimilor zece-cincisprezece ani. Cu siguranta insa tema aleasa de noi nu a fost cercetata inca in totalitate ea avand, asa cum am mai mentionat, o solutie aproape unanim acceptata.




Sursele cercetarii sunt atat unele primare din care vom extrage informatia istorica si artistica primara, cat si lucrari si articole de specialitate prin analiza carora vom incerca sa dam un raspuns intrebarii lucrarii noastre. Printrele sursele primare se regasesc autori antici precum Cassius Dio, istoric, Vitruvius, cu celebrul sau tratat de arhitectura, sau poeti precum Ovidius sau Vergilius, ale caror poezii au pastrat intacta perceptia de epoca asupra regimului si a artei augustane.

Structural vorbind, lucrarea va contine patru capitole. Ele se vor axa la anumite subiecte dupa cum urmeaza. Capitolul intai va analiza contextul intern si international al perioadei augustane. Vom analiza criza republicii romane, ascensiunea lui Octavian(Augustus) si concluzionare razboaielor civile pe de o parte si politica de cuceriri si incheierea ei cu succes pe de alta. De mentionat ca, data fiind concentrarea acestei lucrari pe latura artistica a perioadei augustane, acest capitol va face doar un scurt rezumat pentru a realiza o intrare in tema propusa. Capitolul al doilea va analiza influenta Pax Romana (Augusta) asupra statului roman atat din punct de vedere socio-politic cat mai ales influenta acesteia asupra artei si culturii romane. Capitolele trei si patru sunt in principiu studii de caz dedicate unor realizari artistice augustane. Capitolul trei va arunca o privire asupra artelor majore, ne referim aici la arhitectura, iar capitolul patru va studia arta minora, sculptura, arta decorativa si nu in ultimul rand reprezentarile de pe monedele augustane de pe cuprinsul Imperiului.

Iata o bibliografie selectiva pentru lucrarea noatra.

Surse : Augustus, Res Gestae (Monumentum Ancyranum)

Cassius Dio

Vergilius, Georgicele

Lucrari generale si articole de specialitate:

Boardman, J ,Oxford History of the Classical World, Oxford University Press

Galinksi, Karl, Augustan Culture, Princeton University Press, New Jersey

Barbette Stanley Spaeth The Goddess Ceres in the Ara Pacis Augustae and       the Carthage Relief, 1994

Vom continua aceasta scurta prezentare printr-o incursiune in tematica celor patru capitole amintite mai sus pentru a realiza o privire de ansamblu asupra studiului.

Primul capitol analizeaza contextul politico-militar al perioadei alese si arata caracterul, de altfel foarte important, al personajului Augustus. Epoca de ascensiune a lui Octavian este una de profunda criza a institutiei statale romane, in speta Republica Romana. Aceasta forma de guvernamant fusese instituita inca din 509 i.e.n. moment in care civiliztia romana reprezenta doar un oras stat. Dezvoltare sa prin nenumaratele cuceriri ( in 30 i.e.n. Octavian incheie un grandios proiect de transformare a Marii Mediterane intr-o mare interna prin cucerirea Egiptului si astfel anexand toate teritoriile de coasta mediteraneene statului roman) a dus la o lipsa de viabilitate a sistemului de guvernimant ce fusese creat pentru a conduce un stat de dimensiuni infime. Odata cu reforma militara lui Caius Marius de la sfarsitul secolului II i.e.n. se creaza o polarizare a puterii politice si militare in mainile generalilor romani. Aceasta situatie a dus la un lung sir de razboaie civile : mai intai a avut loc intre optimatul Lucius Cornelius Sylla si popularul Caius Marius; dupa dictatura lui Sylla si moartea triumvirului Crassus campul de lupta a fost revendicat de Iulius Caesar si Pompeius Magnus, din nou, dupa moartea prin asasinat a lui Caesar, s-a format un al doilea triumvirat ce s-a concluzionat printr-un nou razboi civil intre Caesar Octavianus si Marcus Antonius. Aceasta lunga lupta pentru putere, ce s-a intins pe durata a peste cincizeci de ani, a reprezentat ultima zbatere a republicii romane si in acelasi timp o cautare asidua a unui nou mod de guvernamant. Modelul castigator a fost introdus de Caesar si anume autocratia. Insa ca orice pionier Caesar a intampinat o opozitie acerba si abia fiul sau Octavian a reusit sa consolideze noul tip de regim.



Caracteristica fundamentala a regimului augustan a fost temperarea. Reformele augustane au fost camuflate perfect in spatele unei asazise tendinte de revenire la valorile republicii. Reusita lui Augustus s-a datorat nu in ultimul rand formarii intelectuale a tanarului Octavian. Acesta a studiat stiintele umaniste cu renumiti profesori greci si si-a format astfel un gust pentru arta. Acest lucru ne va ajuta mai tarziu in a intelege dezvoltarea artistica incredibila din perioada augustana.

Odata incheiata perioada razboaielor civile, Augustus a reusit sa concluzioneze si relatiile externe, creand astfel un mediu propice dezvoltarii in majoritatea domeniilor, prin oferirea linistii si securitatii necesare artistilor si preocuparilor lor.

In cel de-al doilea capitol ne vom concentra pe notiunea de Pax Augusta. Acest termen contine intreaga insemnatate a regimului augustan. La o prima vedere Pax Augusta reprezinta obtinerea si consolidarea pacii atat pe plan extern, unde campaniile de cucerire vor fi din ce in ce mai rare, cat mai ales pe plan intern. Aceasta pace pe plan intern nu rearezinta insa doar incheierea razboaielor civile. Pax Augusta nu are un singur sens ci unul multiplu asa cum au o mare parte a termenilor latini. Pacea lui Augustus reprezinta de pilda consolidarea noului tip de guvernamant, legalizarea sa prin obtinerea sustinerii senatului si a poporului.

Cum a reusit Augustus acest lucru este un subiect complicat, dar explicabil prin geniul sau politic si administrativ. Este extrem de important faptul ca Augustus alege sa conduca prin auctoritas si nu prin potestas. Cei doi termeni vizeaza ambii puterea politica insa difera prin abordarea pe care o propun. Daca potestas este puterea defacto asumata prin functii politice si magistraturi administrative, auctoritas este puterea exercitata prin influenta. Cel mai bun exemplu de asumare a puterii prin potestas este Iulius Caesar. Acesta a acumulat intreaga putere decizionala in mana sa, creand astfel un vid de putere de jure. Putem afirma ca acesta a fost unul din motivele incheierii subite si tragice a carierei sale. Augustus foloseste, pe de alta parte, mostenirea de la tatal sau adoptiv Caesar, si anume clientii acestuia. Pentru a-si intari auctoritas-ul Augustus se bazeaza pe acest clientelar, care in cultura romana presupune pe langa ajutorul reciproc si increderea neconditionata a clientului in patronul sau. Augustus declara chiar in Res Gestae faptul ca a reusit sa faca fiecare cetatean al imperiului clientul sau.

O alta caracteristica importanta a regimului augustan este restitutio republica. In 27 i.e.n. Augustus renunta la puterile triumvirale, devenind un simplu cetatean, chiar daca primul dintre ei. Puterile sale sunt transferate senatului roman care redevine astfel, teoretic, organul decizional principal. Aceasta actiune il incununeaza pe Augustus cu rangul de salvator al republicii. Auctoritasul sau devine urias, iar ceea ce parea o revenire la republica este defapt semnarea condamnarii acesteia. Acest lucru nu era insa de la sine inteles la acele momente. Gestul lui Augustus a creat in arta o miscare de preamarire a sa. Inca de aici putem sa ne intrebam daca aceasta miscare este una propagandistica. Este normal ca artistii sa fie recunoscatori lui Augustus pentru recrearea unui mediu de creatie artistica. Astfel putem concluziona ca odele acestora nu au fost comandate sau in vreun fel cenzurate.

Daca actiunea politica nu este destul de convingatoare, cea morala este cu siguranta. Augustus isi asuma rolul de nou fondator al Romei. In fapt senatul ii oferise titlul de Romulus, refuzat pe considerente istorice de Augustus. In schimb Octavian primeste titlul de Augustus, o referinta atat mitologica cat si religioasa data fiind legatura etimologica a termenului ce rangul preotesc al augurilor. De asemenea Augustus aduce la rang de valori imperiale vechile valori republicane traditionale. Sensul complet al acestor valori este insa adaugit pentru a releva adevarata lor semnificatie la acel moment. Vorbim aici de valori precum virtus, justitia, clementia si pietas. Nu vom intra acum in detalii cu privire la sensul acestor valori. Cert este insa ca identificarea lui Augustus cu aceste valori, dar si a regimului sau, a creat o baza de legitimitate si a crescut din nou, daca mai era nevoie, auctoritas-ul lui Augustus. Si pe plan artistic aceste valori au fost exploatate. Ele au fost exemplificate in literatura, sculptura sau pictura, prin referinte legendare sau mitologice. Observam ca aceste opere de arta nu par a fi deloc fortate. Ele creaza intr-adevar calea catre divinizare lui Augustus, insa motivul crearii lor pare veridic artistic.



In ultimele doua capitole, asa cum am amintit si mai sus, vom purcede in realizarea unor studii de caz. Pentru a nu mari inutil spatiul acestei scurte prezentari ne vom limita la prezentarea unui singur studiu de caz, si anume cel asupra statuii lui Augustus de la Prima Porta.

La prima vedere avem de-a face cu o lucrare pur propagandistica. Dovada incontestabila a acestui fapt apartine contemporanitatii caci in anii 30 ai secolului XX, Benito Mussolini a folosit modelul statuii de la Prima Porta pentru propaganda politica fascista. Nu putem desigur nega valoarea propagandistica a acestui model de sculptura. Ii putem insa demonstra incontestabila valoare artistica.

Primul lucru care trebuie mentionat este originea modelului. Aceasta este, asa cum istoricii de arta au demonstrat, Doriforul lui Policlet. Avem deci de-a face cu mult discutata influenta a artei grecesti asupra celei romane. Avem insa in discutie o statuie care nu este nici pe departe o copie a Doriforului. Caracteristicile romane sunt prezente la tot pasul. Imbracamintea , platosa, gestica , postura , toate ne spun ca avem in fata arta romana si nu doar arta augustana cu scop propagandistic. In plus cultul conducatorului nu apare la Roma odata cu Augustus. Multi alti oameni politici sau generali avusesera onoarea de a fi reprezentati in for, sau in capitalele provinciilor.

Detaliile propagandistice sunt prezente asa cum era de asteptat. Scena reprezentata pe platosa lui Augustus este returnarea steagurilor de catre parti. Acesta fusese un moment important din anul 20 i.e.n. in fapt eliminarea ultimei amenintari externe asupra imperiului. Metaforele propagandistice nu se opresc aici. Tunsoarea lui Augustus reprezinta binecunoscutii clesti de crab, semn al apartenentei la ginta Iulia si legitimitatea rangului de conducator. Nu in ultimul rand Augustus este reprezentat tanar si descult. Acestea sunt semne ale divinitatii. Dintr-un punct de vedere ar putea fi vazute ca semne propagandistice care sustin competenta si excelenta lui Augustus, si il propun pentru zeificare. Pe de alta parte insa este bine cunoscut faptul ca romanii nu reprezentau persoanele in viata cu insemne divine. Este astfel mai probabil faptul ca statuia este realizata dupa moartea lui Augustus, fiind mai degraba un monument comemorativ si admirativ decat un model propagandistic.

Concluzia lucrarii este, asa cum era de asteptat, ca arta augustana este intr-adevar propagandistica, insa nu in totalitate. Proportia de arta propagandistica comandata este foarte mica in comparatie cu arta cu teme propagandistice realizata in scopuri admirative. Augustus poate fi acuzat ca a folosit auctoritas si in arta asa cum a facut-o in politica. Dar nu poate fi invinuit pentru acest lucru. Din contra. Analizand arta propagandistica de mai tarziu observam, facand o paralela, ca ea este comandata prin potestas. Astfel arta augustana poate fi catalogata ca, fie propagandistica, fie nu, depinzand de o definitie subiectiva a ceea ce inseamna propaganda si arta propagandistica in sine.



Primus inter pares – primul dintre egali

palundamentum- acel sal din jurul taliei

mana dreapta ridicata in gestul de adlocutio






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1222
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site