CERAMICA NEAGRA

CERAMICA NEAGRA

In cateva regiuni din tara si anume Moldova, in Transilvania pe valea superioara a Oltului se constata existenta unui numar apreciabil de centre de ceramica care produc inca si asaazi vase de lut de culoare cenusie care merge pana la negru. Pana nu demult ceramica neagra a fost semnalata si in alte centre din tara noastra care s-au stins intre timp. Iata care sunt centrele existente: Vulpasesti (Roman), Schitul Stavnic si Tansa (Iasi) Bivolari(Iasi), Poieni(Deleni), Bahnaseni Solont(Bacau), Marginea (Radauti), Danesti si Madarasi(Harghita).

Dintre centrele disparute, amintim pe cel de la Simian de langa Turnu Severin, Bargaie pe valea Bargaului (Nasaud), ca si pe cel din Lapus.

Desi in general, ca forma si dcor, vasele din diferite centre sunt asemanatoare, totusi se observa unele diferentieri care ne fac sa distingem ceramica neagra din Moldova si Harghita fata de cea din Oltenia.

Caracteristica esentiala a ceramicii negre-culoarea-este determinate de modul de aredere a vaselor.

Arderea este de tip reducator, adica se realizeaza in conditii in care oxigenul nu poate patrunde intr-un tiraj suficient pentru a asigura o oxidare campleta.

Initial, arderea de acest gen s-a datorat conditiilor nefavorabile in care se facea. Vasele produse erau arse in loc deschis, cu frunze, paie si uscaturi. In aceste conditii, arderea era imperfecta, neputand fiind dirijata, iar culoarea obtinuta era nedefinita, pe alocuri rosie, pe alocuri negricioasa si in orice caz neuniforma si cu pete.

Trecerea la obtinerea intenionata a culorii negre s-a facut de timpuriu si pe teritoriul tarii noastre. In La Tene-ul dacic, cand aceasta forma de ceramica generalizeazaa se manifesta o anumita preferinta pentru culoarea cenusie deschisa a ceramicii, preferinta care a ramas neschimbata paaa in zilele noastre.

Obtinerea culorii negre implica un sistem de ardere cu un anumit mod de reglare a tirajului de aer, care sa favorizeze anumite procese. Fenomenul a fost cercetat stiintific in tara noastra, aducandu-se o contributie pe plan european la studiul sistemului de ardere prin care se asigura vaselor o culoare inchisa.

Calitatea ceramicii negre nu depinde de forma cuptorului in care sunt arse vasele. In centrele de ceramica neagra din tara noastra se intalnesc atat cuptoare tronconice simple, fara vatra organizata, cat si cuptoare semisferoidale-ovoidale, cu vatra simpla sau organizata.

In vederea arderi vaselor cuptorul se incalzeste intai zlab cu balegar, iar dupa aceea se pun pe foc''fachii'', adica lemne de brad crapate si lungi pana la 1,5 m . Pe masura introducerii oalelor, focul se intretine cu fachii tot mai groase si puse din ce in ce mai des.

Dupa aproximativ 7 ore de ars, cand vasele sunt suficient de inrosite, iar prin gura cuptorului ese''o para albastruie'', se face inabusirea cuptorului, moment hotarator pentru ottinerea culorii negre a vaselor. Inabusirea cuptorului se realizeaza prin inchiderea simultaaa a gurii de foc si a gurii de sus a cuptorului cu harburi din oale sparte, cu noroi, tarana etc.

''Fachiile'' nearse complet in momentul inabusiri cuptorului continua sa mocneasca fara aer, tocmai aceasta ardere incomplete determinand cea mai mare parte culoarea de la gri deschis la negru a vaselor astfel arse.

Analiza chimica cantitativa a unei probe de lut nears, a vasului ars la rosu si a vasului ars la negru a stabilit procesele chimic si fizic carora li se datoreaza culoarea ceramicii negre.

Analiza chimica a confirmat in mare, ca suntem in fata unei arderi reducatoare,dar s-a stabilit si existenta unui fenomen fizic de depunere a carbunelui in porii pastei.

Un rol anumit joaca si substantele teroase prezente intr-un procent variat si anume bioxidul de titan si oxidul de mangan.

Reactiile chimice ce se dezvolta in cuptor, sunt urmatoarele: oxidul feric din vasul ars la rosu(care in proba noastra reprezinta 8, 57% ),iin prezenta oxidului de carbon, dupa inabusirea cuptorului, a fost redus partial in oxid feros, procentul oxidului feric scazand la 5, 6%. Ca o consecinta a dezvoltarii acestui proces chimic, in vasul ars la rosu, apare intr-un procent de 2, 25%in vasul ars la negru.

Bogatia de nuate sub care apare acest gen de ceramica se datoreste si unor alti factori: procentul variabil de la un lut la altul al oxizilor ferici si al substantelor teroase continute in el, gradul de granulatie al pastei arse, cantitatea de bioxid de carbon care se degaja etc.

Prezenta in cantitate suficienta a oxizilor ferici in conditiile unei arderi cu o prezenta de oxizi de carbon echivalenti asigura vaselor o culoare cenusie placuta.

Trebuie remarcat totodata ca nu exista un lut special pentru ceramica neagra, ci orice lut poate da nastere unei culori negre daca contine oxizi ferici. Nuanta mai inchisa sau mai deschisa a vaselor negre depinde deci de continutul oxizilor ferici si de prezenta substantelor teroase.

Categoriile de vase negre sunt variate, dar se intalnesc aproape in toate centrele de ceramica.

Oalele. Dupa functia si marimea lor, poaraa diferite denumiri: ulcica pentru baut apa, un vas mic, care are un profil tipic de oala, iar prin functie inlocuieste paharul de apa; ulcica de mosi, de asemenea de mici dimensiuni, pana la un litru capacitate si prevazuta totdeauna cu o toarta, care se face special pentru a se da de pomana la mosi. Fata de oala mijlocie de fier, difera doar ca marime, avand o capacitatea de la un litru si jumatate in sus.

Cand atinge cateva kilograme, avem de-a face cu asa-zisa oala de sarmale.

Atat oalele de fier, cat si oalele de sarmale au profil variat, dupa cum sunt folosite la vatra, cand bataia focului se face in burta vasului, sau sunt asezate pe plita. In primul caz, ele sunt bombate, in cazul al doilea au fundul lat si sunt mai prelungi.

Categoria oalelor prelungi, cu silueta placuta, care deriva desigur din cele obisnuite, isi gasesc analogi in epoci foarte indepartate, in ceramica dacica. Oalele prelungi sunt folosite pentru prins laptele.

Canitele sunt vase prelungi, cu baza dreapta si la buza cu o gurita sau cioc prin care se scurge lichidul.

Strachinile sunt de mai multe feluri: strachina mica, de dimensiuni obisnuite, folosita la mancat, si strachina mare, foarte asemanatoare cu licheanul, numita strachinoi sau, la Marginea, tava. Sunt de amintit si un gen de castroane cu o toarta, folosite la muls, care se aseamana pana la identitate cu vase din La Tene-ul dacic.

Alte vase de lut de genul castroanelor, dar cu functie speciala, sunt macovetele, folosite la pregatirea macului.

Printre alte obiecte de lut realizate in centrele de ceramica neagra citam instrumentele muzicale, diverse unelte ca varsa pentru prins pesti in ape mici, rotita cu ornamente pentru decorarea vaselor, cornul de suflat, untarul pentru batut laptele, ca si diferite jucarii pentru copii, sub forma de animale, sau chiar de vase mici, reproducand forma vaselor mari.

Decorul ceramicii negre. Daca la origini nu a fost vorba de prezenta vreunui dcor la ceramica neagra, inca din culturile neolitice Boian si Vadastra, iar apoi in cultura La Tene-ul dacic apare o ornamentatie executata in diverse tehnici si anume prin incizie in cazul culturii Boian-Vadastra, si prin lustruire in La Tene-ul dacic.

Ceramica neagra de astazi foloseste acelasi modalitati de decorare-prin lustruire( cu piatra sau cu postavul) si imprimare sau incizare (cu paiul, cu varful ascuttt, cu rotita)-ambele realizate pe vasul crud, primul dupa o usoara uscare, iar al doilea inainte de a fi ridicat de pe roata.

Lustruirea poate afecta itreaga suprafata a vasului sau poate fi asociataacu un nou ornament, executat prin stergerea lustrului ca urmare a apasarii cu un instrument pe suprafata vasului, in timp ce vasul se invarteste pe roata. In acest fel se executa liniile circulare caracteristice pentru ceramica neagra din epoca La Tene-ului dacic.

De altfel ar fi o eroare sa se creada ca lustruirea trebuie pusa in legatura cu intentia decorarii. Exista dovezi ca lustruirea avea si un scop practice, acela de a micsora porozitatea vaselor, cum ne arata foarte bine o strachina din cultura Salcuta, conservata la muzeul din Ramnicul Valcea, care pe dinauntru este foarte bine lustruita, iar pe dinafara lucrata destul de grosolan. Scopul practice este evident in acest caz.

Ornamentele incizate se pot imparti in ornamente geometrice si ornamente fitomorfe sau vegetale.

In cazul celor dintai deosebim in primul rand linia, care poate aparea sub diverse forme: franta, batuta pe loc, linia franta cu brate crescute, linia franta cu brate inegale, linia franta cu bratele dispuse in anse. Linia franta batuta pe loc apare frecvent in interiorul vaselor, asemanatoare cu ceea ce se observa in epocile istorice foarte indepartate.

Destul de frecvent apare si spirala ca element decorative, fie simpla, fie obtinuta prin 2-3 invaluiri concentrice, plecand dintr-un punct central.

In''ochi inlantuit'', spirala apare atat pe pantecele vasului cat si pe fundul castroanelor.

Pe pantecele vasului intalnim mai ales spirala in ochi, intretaiata, care calca doua spirale anterioare.

Din timpuri indepartate se conserva si ornamental de forma unui grilaj care acopera pantecele vasului.

Cat priveste decorul fitomorf sau vegetal, constatam ca de obicei se reduce la frunza de brad, delicat obtinuta, dispusa succesiv pe suprafata interna mai ales a straghinilor mari.

Este semnificativ faptul ca decorul ceramicii negre, si anume pictarea, se intalneste in centrul din satul Poieni al comunei Deleni din judetul Iasi, unde decorul se realizeaza cu pensula pe vasele arse. In ce priveste forma la ceramica din acest centru se constata o mai puternica tendinta de bombare a vaselor prelungi folosite la acritul laptelui. Paralel cu aceasta se remarca o unitate a formelor, data mai ales de profilul vaselor din categoria oalelor.

Ornamentele din angoba alba, sau din apa de var, sunt deopotriva geometrice si vegetale. Acestea din urma constau intr-o ramurica simpla, cu pastai, in care se puncteaza si samanta.

Atat prin culoare cat si prin pasta si dcor, ceramica neagra reprezinta unu dintre cele mai interesante categorii de ceramica din tara noastra, unica totodata in ceramica europeana.