CUPTOARELE TRONCONICE

CUPTOARELE TRONCONICE

Se impart in doua grupe bine distincte si anume: cuptoarele tronconice fara vatra organizata si cuptoarele tronconice cu vatra organizata.

Cuptoarele tronconoce fara vatra organizata. In cadrul lor deosebim doua tipuri care reprezinta de fapt, pe linie evolutiva, formele initiale de cuptoare.

Tipul 1: groapa de ars vase de lut. Este vorba de instalatia cea mai simpla, avand in sectiune aspectul unui trunchi de con, cu o singura gura de foc. Ea este facuta direct in pamant, cu un swans de acces.

Tipul 2: cuptorul tronconic simplu, fara vatra organizata, are o larga raspandire in :Moldova, Banat(Binis, Jupanesti), Transilvania, in centrele de ceramica din Bihor(Cristesti, Leleceni, Lelesti) , in centrele de ceramica din Ciuc(Danesti, Madarasi), in cele din Maramures(Vama). Aceste cuptoare sunt facute fie din lut batut, fie din zid de caramizi. Asezarea vaselor se face in asa fel incat intre ele sa ramana asa-zisele''ganguri de foc'', in care se introduce lemnele.

Cuptoarele tranconice cu vatra organizata pot avea vatra fie din elemente mobile, fie din elemente fixe.

La prima categorie in vatra cuptorului se pun, dupa necesitati, niste formatiuni de lut numit (''popi'') (ca la cuptorul de la Fundoaia-Adjud) Uneori, ca elemente mobile sunt folosite caramizi, ca de pilda la cuptorul in mal de la Targul Frumos.

Cuptoarele cu vatra organizata din elemente fixe sunt de mai multe tipuri.

Tipul 1: cuptorul''cu cai''. O prima forma de organizare fixa a vetrei se realizeaza prin crutarea pe fundul vetrei, in spate, a unei platforme inalte care serveste drept suport pentru aranjarea vaselor(cuptorul''cu cal''); cand este brazdata de o carare apare cuptorul''cu doi cai''. Cuptor''cu cai'' am intalnit in satul Poiana al comunei Deleni(Harlau) si in localitatile din apropiere, Frumusica si Feredeni.

Este de amintit ca cuptorul''cu doi cai''isi are analogia in cuptorul etrusc descoperit in sapaturile de la Marzzabotu de langa Bologna.

Tipul 2: cuptorul cu o masa inconjurata de carare. Fata de cuptorul cu''cal'', la acest tip platforma este circulara, avand pe margini o carare(ca , de exemplu, la Bradesti-Barlad, dar si in alte centre). Acest tip de cuptor reprezinta un pas inainte spre o ardere mai perfecta a vaselor.

O varianta a lui este cuptorul cu vatra organizata in forma unei ciuperci, intalnit pe Valea Bistritei, in comuna Bistricioara. La acest cuptor canalul este mai bine realizat.

Tipul3: cuptorul cu vatra organizata cu carare pe margine si pe mijloc reprezinta o dezvoltare a cuptorului de tipul al 2-lea, prin realizarea unui canal si in mijlocul vetrei ridicate.

Tipul 4: cuptoarele cu gratar, partial sau total, reprezinta pe scara evolutiva o treapta superioara fata de cele fara gratar.

Un gratar partial am intalnit la cuptorul sapat in pamant la Bradesti-Barlad

O varianta a cuptorului cu gratar poate fi considerat cuptorul de la Grozesti, al carui gratar este realizat prin acoperirea cararii circulare de foc cu un rand de caramizi asezate la mica distanta unele de altele; in felul acesta gratarul apare pe marginea vetrei. Salpul central, cu un diametru de aproape un metru, este din lut crutat. Avem de-a face deci cu o forma de trecere de la cuptorul cu vatra organizata avand o masa de lut imprejmuita cu o carare circulara de foc spre cuptorul cu gratar amenajat prin folosirea caramizilor.

O alta varianta este ilustrata de cuptorul din Tansa-Roman. Tronconic in sectiune, cuptorul de la Tansa are o vatra cu gratar sustinut de un stalp central format din doua emisfere, o carare de foc centrala, numita''focarie''si carari de foc pe margini.

Cuptoarele de acelasi tip, dar mai bine organizate, semnalam la Horez-Valcea, precum si la Pisc-Ilfov, unde dimensiunile mari permit ca intr-un cuptor sa se aseze peste 1300 de vase.

Cuptoarele semisferoidale-ovoidale se impart, dupa modul in care este dirijat fumul, in cuptoare fara horn si cuptoare cu horn.

Cuptoarele fara horn au intr-adevar o forma semisferoidala-ovoidala. Ele sunt semiingropate sau zidite la suprafata pamantului. Pot fi fara vatra organizata, asa cum intalnim la Sacel-Maramures, sau cu vatra organizata , in care caz deosebim o vatra de foc si cuptorul propiu-zis in care ard vasele, vatra de foc este separate de incaperea in care ard vasele printr-un g

Cuptoarele semisferoidale-ovoidale cu gratar si horn au de obicei vatra organizata, iar hornul este asezat dupa incaperea de ars vasele. Asemenea cuptoare se intalnesc in Moldova la Lespezi, Pascani, Targul-Frumos, Podul Iloaiei.

In afara de aceste doaa mari categorii de cuptoare, atat in orase ca de pilda la Botosani, cat si in unele centre taranesti, ca de pilda la Stefanesti-Iasi, au aparut in ultimul timp cuptoare mestesugaresti de ars ceramica, bazate pe principii de tehnica moderna, care asigura o dirijare a aerului cald in incaperea de ars oale.

In ce priveste tehnica de ardere, ata la noi cat ss in alte tari se cunosc doua moduri de ardere a ceramicii si anume arderea oxidanta, care asigura o culoare rosie, si arderea reducatoare, care imprima ceramicii o culoare neagra, de nuante foarte variate.

Pentru ceramica populara neagra romaneasca este caracteristica mentinerea tuturor elementelor specifice ceramicii negre din La Tene-ul dacic. Acest fapt constituie un argument decisive pentru demonstrarea continuitatii de traditie in aceea epoca indepartata.ratar masiv, neperforat, de form,a unei ''capre'' sau mai bine zis a unei furci de lut.

Cuptorul este usor inclinat, pentru ca sa I se asaigure tirajul. Un astfel de cuptor intalnim la Vulpasesti-Roman.