Comuna popesti

Comuna popesti

Comuna Popesti este situata la aproximativ 35 de kilometri de judetul Iasi, la distanta parcursa pe drumul national spre Targu Frumos si la o distanta aproximativa de 10 kilometri de orasul Podu Iloaiei. Din punct de vedere al asezarii comunei in cadrul judetului Iasi, teritoriul acesteia se afla in partea centrala a directiei est-vest si in sudul acestuia pe directia nord-sud. In partea de nord are ca vecin orasul Podu Iloaiei, la est comuna Dumesti, la sud comuna Madarjac si la vest comunele Sinesti si Lungani. Teritoriul comunei insumeaza o suprafata de 7743 ha, fiind astfel o comuna mijlocie in cadrul judetului.

Din punct de vedere administrativ, comuna Popesti cuprinde satele Popesti, Doroscani, Obrijeni, Harpasesti, Padureni si Vama. Dispunerea acestor sate in cadrul comunei este realizata pe doua aliniamente care au o orientare de la est la vest. Aceasta dispunere se datoreaza in principal datorita influentei pe care au avut-o relieful si padurea care se afla in imediata apropiere.

In ceea ce priveste specificul reliefului, teritoriul comunei este alcatuit in cea mai mare parte din interfluvii colinare si deluroase sau sub forma unor platouri joase care au o altitudine de 115-150m , evidentiindu-se in acest fel toate formele caracteristice podisului -creasta, movila,colina, sa, vale, ravena, ses. Acestea au o dispunere in general de la sud catre nord. De asemenea, datorita componentelor petrografice slabe, de obicei argila si luturi locesorde, la suprafata relieful a suferit puternice eroziuni indeosebi in zona arabila si de pasune. Se pot remarca si cateva dealuri care prezinta inaltimi cuprinse intre 159m-Dealul Oaghia si 386,6m-Dealul Mare, cote care se intalnesc datorita zonei de tranzitie dintre Campia Moldovei si Podisul Barladului. Din partea sudica se propaga catre nord si cele mai importante cursuri de apa care alcatuiesc reteaua hidrografica a comunei dintre care Sauzeni, Gamboasa, care se varsa in Bahluet si raul Bahlui. Putem spune insa ca teritoriul comunei se caracterizeaza ca fiind o zona deficitara din perspectiva resurselor hidrografice. De regula micile paraie existente isi aduna rezervele de apa in urma ploilor abundente sau a topirii zapezii. Cu toate acestea, atunci cand astfel de fenomen nu se produc paraiele devin seci. Acest lucru i-a determinat inca de timpuriu pe locuitorii comunei sa isi amenajeze iazuri care sa le suplimenteze necesarul de apa, cat si practicarii pisciculturii. Cele mai importante iazuri amenajate sunt Iazul Harpasesti, Izul Neni, Iazul Obrijeni sau Iazul din Vai.

Componenta solului determina incadrarea sa in clasa cernoziomurilor tipice si levigate, iar pe unele pante se intalnesc soluri cu o mare cantitate de sare, indeosebi in satele Doroscani si Obrijeni. In cazul climei, aceasta este specifica zonei Moldovei, cat si a judetului Iasi, predominand un caracter temperat-continental pronuntat. Temperatura aerului are o medie anuala de 9ºC. De obicei se inregistreaza temperaturi ridicate vara , uneori culminand cu seceta prelungita, afectand destul de grav culturile agricole, dar si cu ploi torentiale care au o intensitate deosebita. Fenomenele atmosferice pot fi completate cu vanturile care caracteristice fiecarui sezon, iarna Crivatul, vara se manifesta sub forma de vijelii mai ales in timpul ploilor, iar primavara se simte Austrul.

Fauna si flora sunt influentate in cea mai mare parte atat de specificul reliefului, cat si de activitatea omului care uneori a contribuit la disparitia unor specii. In ceea ce priveste vegetatia, in sudul teritoriului predomina in proportie de 22% padurea de foioase in componenta careia intra stejarul, carpenul, ulmul, frasinul, teiul, dar si diferite specii de arbusti cum ar fi alunul, cornul sau sangerul. In partea centrala si de nord se intalneste vegetatie specifica stepei si silvostepei alcatuita din plante ierboase si asociatii de paius, firuta cu bulbi, pirul. Pe langa acestea se mai regasesc foarte multe plante cu intrebuintari terapeutice dintre acestea remarcandu-se anghinarea, cimbrisorul, coada soricelului, galbenelele, musetelul, podbalul, rostopasca, sunatoarea etc. Din punct de vedere al plantelor agricole cel mai des cultivate sun porumbul, graul, floarea soarelui, sfecla de zahar, iar ca plante furajere se cultiva lucerna. Datorita reliefului se dezvolta foarte bine vita de vie si pomii fructiferi. In ceea ce priveste fauna, aceasta se afla intr-o stransa interdependenta cu invelisul vegetal. In padure se gasesc mistretul, caprioara, veverita, iepurele, lupul(nr. lor s-a diminuat in mod alert in ultimii ani), in timp ce in zona de silvostepa predomina popandaul, soarecele de camp, catelul pamantului. Dintre pasari se intalnesc ciocarlia, graurul, cioara, prigoria, iar pe iazuri gasca si rata salbatica.

Sub raport istoric, prima atestare documentara a comunei Popesti a fost dupa anul 1400.Comuna se pare ca a rezultat in urma contopirii vechilor sate Tomesti, Velisenii, Popestii de Sus, Popestii de Jos si Radenii. Numele satului Tomesti provine de la numele Toma, proprietar numit in timpul lui Alexandru cel Bun. In orice caz, satul Popesti este pomenit pentru prima data la 12 august 1426, cand intr-un document de danie, Alexandru cel Bun ofera spre stapanire boierului Giurgiu Stangaci unele sate din Carligatura, dintre care si Tomestii pentru ca a slujit cu cinste pe domnitor:"la 12august 1426 credinciosul pan Neagoe logofat al domnitorului Moldovei, Alexandru Voievod a scris pecetea prin care acesta da lui pan Giurgiu Stingaci ".patru sate la Carligatura, anume Tomestii, unde este casa lui si Fantanelele si Mihnestiipe Bahlui si Cioltanii in Glod si poiana din codru(.)..Toate acestea sa le fie uric, cu tot venitul, lui si copiilor lui si nepotilor lui si stranepotilor lui si intregului neam al lui , mai de aproape nestricat niciodata,in veac.. ca aceasta adevarata sluga a noastra ne-a slujit noua cu dreapta si credincioasa slujba catre noi.."[7] De asemenea exista unele documente din timpul lui Stefan cel Mare din 1497 care dovedesc existenta unei comunitati stabile in aceasta zona inca din perioada Evului Mediu.

In ceea ce priveste populatia, cea mai mare parte a acesteia este concentrata in comuna Popesti, in proportie de aproximativ 50%, cel mai slab populat fiind satul Vama care are sub 100 de locuitori. Principala ocupatie a locuitorilor comunei Popesti este agricultura si cresterea animalelor. Pana in anul 1990, dar si cativa ani dupa aceasta data a functionat in cadrul comunei un complex de crestere a animalelor unde un numar relativ mare dintre locuitori isi aveau locul de munca. De cativa ani in acest loc are loc saptamanal un targ unde sunt prezenti atat locuitorii comunei cat si cei din satele invecinate. Aici au posibilitate de a comercializa diferite produse destinate consumului sau pentru diferite alte intrebuintari. Datorita existentei lemnului ca material de lucru putem vorbi si de unele preocupari ale localnicilor pentru utilizarea acestuia fie in scop personal, fie pentru comercializare in vederea obtinerii unor venituri. De asemenea dupa anul 1990, in comuna s-au dezvoltat cateva puncte de prelucrare a lemnului, destinate indeosebi realizarii unor piese de mobilier. De precizat este faptul ca acest lucru a contribuit la restaurarea conacului Mavrocordatilor , care este construit in centrul comunei. Conacul a apartinut in perioada interbelica familiei Gheorghe Sturdza, insa in perioada comunista a functionat ca preventoriu pentru copii. Dupa anul 1998, acesta a revenit mostenitorilor familiei, Dimitrie Sturdza, si a intrat in proces de renovare .

Fig.1 Palatul Mavrocordatilor.

Cele cinci biserici care se regasesc in comuna Popesti apartin ca data de reconstructie sau constructie secolului al XVIII-lea. Acestea nu se remarca prin inaltimea peretilor sau acoperisurilor care sunt din lemn , din tabla sau sindirla. Aproape toate bisericile din comuna au la intrare un pridvor in loc de pronaos. Interiorul bisericilor pastreaza picturi murale si icoane, precum si piese de mobilier si tiparituri vechi .

Fig.2 Biserica "Sfantul Ilie" Popesti

Dintotdeauna locuitorii s-au preocupat de crearea unei culturi proprii care sa fie in deplin acord cu modul de viata specific locului. In acest sens putem vorbi de existenta unor obiceiuri stravechi care s-au pastrat de la o generatie la alta si care continua sa se manifeste si in zilele noastre. Dintre aceste obiceiuri, cel mai frumoase si mai variate sunt cele de dinaintea Anului Nou, cand se desfasoara datini precum "capra"- o formatie folclorica alcatuita din capra propriu-zisa, un cioban, un fluierar,arnauti, patru- cinci irozi si caldarari. "Ursul" este o alta formatie folclorica formata din urs, baba si caldarar. Acest ansamblu de masti este completat si de lautari sau fluierasi care au stabilita cate o melodie pentru fiecare reprezentatie, iar ursarul si ciobanul au tobe pe care le manuiesc cu o foarte mare dibacie. Cei mai impresionanti din punct de vedere al costumatiilor sunt asa zisii mosnegi care au cele mai pitoresti dar si cele mai complicate masti. Mosneagul poarta de obicei o sabie sau un toiag, au obrazul acoperit cu masca, iar talia este stransa cu ajutorul unui brau inalt, iar ceilalti poarta pe diagonala curele late sau lanturi de care sunt prinse cele mai mari talangi si clopote. Aceste grupuri se aduna fie in fata primariei, fie in fata casei de joc unde sunt prezentate satenilor o parte din aceste traditii, pentru ca mai apoi la lasarea serii sa mearga la fiecare gospodarie in parte . De asemenea foarte multe din traditiile care existau in trecut, precum claca, sezatoarea sau ceata, s-au pierdut odata cu noile schimbari care s-au produs in ultimii ani in viata lumii satului.

In cele cateva pagini ale prezentarii am incercat sa surprind elementele cele mai importante care sunt specifice comunei Popesti, o localitate care a reusit intr-o oarecare masura sa isi pastreze traditiile care au consacrat-o, iar datorita cadrului natural pitoresc reuseste sa impresioneze, inspirand bogatie spirituala intr-un echilibru perfect cu simtul realitatii.

Bibliografie:

◦ "Documenta Romania Historica", A, Vol. I.

◦ "Monografia Municipiului, Iasi, Editura Sport- Turism, Iasi, 1980.

◦ Mihalache Vasile, Comuna Popesti- judetul Iasi, schita monografica,Editura Sylvi, Bucuresti, 2000