Cultura Gumelnita - reconstituire monografica

Cultura Gumelnita - reconstituire monografica

Situl -eponim al culturii Gumelnita este situate pe valea Ialomitei , la 5 km de Oltenita , pe malul stang al Dunarii ,si a fost mentionat pentru prima data in 1922 de Vasile Pirovan.

Cultura Gumelnita -face parte din culturile neolitice ale celei de-a doua jumatate a sec V i.n.Reprezinta inceputurile calcoliticul mileniului V i.n si este contemporana cu cultura Precucuteni III si cu sfarsitul calcoliticului Anatolian.Unii cercetori arheologici au numit-o si zona enteculturalaa eneoliticului tracic sau complexul ceramicii grafiate.Aceasta cultura a fost identificata ,cu mai bine de 1 secol in urma sapaturilor de la Oltenita si Glima.Eneoliticul dezvoltat se caracterizeaza prin arii culturale stabile ,cu caractere distincte ,care isi continua evolutia din eneoliticul timpuriu.

Cultura Gumelnita apartine in realitate unui important complex cultural :Gumelnita -Kooja - dermen -Karanovo VI , din mil. V i.n fiind prima unificare culturala intre Balcanii de S si Carpati ,in interiorul caruia se manifestau numeroase particularitati locale ,dificil de decalat.

Cultura Gumelnita ia nastere din evolutia locala a culturilor BOian , Marita si Karanovo V putandu-se vorbi la inceput de o cultura unica cu aspecte regionale:

-aspectul nord -dunarean

-aspectul dobrogean

-aspectul sud-balcanic

-aspectul din N-E Munteniei

-aspectul din S-E Moldovei numit si aspectul Aldeni -Stoicani-Bolgrad

Sa format pe fondul eneoliticuluidin spatial carpato -balcanic la nivelul eneoliticului dezvoltat,dupa o perioada de ample tranformari materiale si spirituale .Formarea acestui mare complex Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo V , Save IV ,Poljanica IV , Hamangia III , cand s-a constatat o intensificare a schimbarilor la distante mari.

Cultura Gumelnitaa avut loc evolutia canontrica si gradate intensificata impulsurilor culturale scazand dinspre centru spre periferie .Urmand in detaliu zona de geneza a elementelor de cultura materiala si spirituala eneolitice ,se observa existenta unui centru de iradiere nord tracic, si se presupune ca tehnicile noi ,s-au datorat impusurilor modei culturale din S Peninsulei Balcanice ,care au avut o directie de penetrare ,chiar din eneoliticul dezvoltat ,la nivelul teritoriului sud -Dunarean .Schimburile cu Tracia Septentrianala nu s-au redus la importarea unor piese cu ceramica grafiata ,plastica sau de lut si os demonstrand existenta unor interpatrunderi la nivelul unor forme de suprastructura .Astfel se poate vorbi de existenta unor veritabile circuite de schimb ,care au vehiculat bunuri ,in amnele sensuri :S-N;E-V.

Cultura Gumelnita ocupa un teritoriu destul de vast:Muntenia intre Olt ,Valea Dunarii ,regiunile colinare din N ,iar spre S-depaseste linia Dunarii, trecand in n Bulgariei spre E si in N-E ocupand teritoriul Dobrogeisi zona de S-E a Moldovei >In Muntenia a ocupat aria de raspanire a culturii Boian ,iar in Dobrogea s-a dezvoltat pe fondul culturii Hatmangia.A ajuns in S Basarabiei ,in jumatatea de S a Bulgariei orientale ,ajungand pana la Marea Egeea.

Cultura Gumelnita

Pentru a putea stabili o periodizare cat mai exacta ,s-a operat la sistemele de periodizare separate ,create in functie de situatia stratigrafica dintr-o afisare.In urma descoperirilor de la Gumelnita s-au definit fazele A si B ,iar mai tarziu s-a definit o faza mai veche concluzionandu-se ,ca exista fazele A1 si A2 ,respective B1,B2 ,deci a cuprins doua faze principale ,impartite :A1-A2;B1-B2.

In perioada 1956-1957,in urma raspandirilor de la Tangaru ,se pun bazele stratigrafice ,astfel cultura este impartita in Gumelnita I, II,III,IV,insa utilizata cel mai frecvent este varianta elaborate de Vladimir Dumitrescu :Gumelnita A1-A2.

Cultura Gumelnita se incadreaza in ultima treime a mileniului V ,in eneoliticul timpului reprezentand inceputul caleoliticului in Romania.

Cultura Gumelnita-arii de raspandire

In prima etapa s-a raspandit pe teritoriul dintre Muntenia si Olt ,raul Buzau si N-e Bulgariei, iar cea de a II-a perioada ,comunitatile patrund de la V de Olt ,producand incheierea culturii Vadastra .Patrund spre S ,prin trecatorile Balcanilor ,ocupand valea Mantei ,impunandu -le si cultura materiala si spiritulala ,iar din simbioza celor doua elemente se formeaza varianta regionala si culturala Gumel. Lunca ,Saruiesti ,Semoiu.Locuinte construite din chirpic ars si lemn ,cu 1 sau 2 camere ,cu vatra sau cuptor .Locuitorii cresteau animale si practicau agricultura incipienta .La Bosneagu ,Dorobantu si Faureni s-au descoperit niveluri de locuire A2 .Faza B1 este prezentata de asezarile de la Manuta ,Sultana ,Ghetaru ,Ulmu ,La larmanu ,Vladiceasca.Ceramica de lut ars si framantat ,predomina strachina cu margina indoita in interior sau ingrosata ,castroanele cu umar ,chipuri ,pahare ,vase poliforme.Decorul este valizat din barbate ,organizat in nirci ,paharele ,oblice si orizontale ,verticale ,incizii,excizii,laneluri proeminente ,simple sau duble.s-au descoperit peste vreo 900 de unelte din silex gratare ,42 de rasnite ,7 herminete .Reprezentative pentru plastica sunt cele 7 statuete din lut si os.

Aria de raspandire se extinde de la litoralul Marii Negre in est ,pana in centrul Bulgariei in V ,de la Delta Dunarii in N ,pana in Tracia greceasca de S.,aceasta cultura avand o mare putere de expansiune.

Marile arii de raspandire

1.N-E Campiei Romane

Locuintele cercetate aveau un singur nivel de locuire (Ciresu ,Spinu,Maret ,Ramnicelu ).S-au descoperit 28 de asezari de tip Gumelnita A1 ,dar sub impulsurile venite din partea N pontica ale triburilor ce dezvoltau cultura Cernavoda I ,populatia se retrage .Unele asezari descoperite aici ,se suprapun divert , pe asezarile BOian Giulesti.

2.Valea Mostistei

Comunitatile erau bine organizate ,singura asezare descoperita ,data dupa faza A1-la Sultana -Malul Rosu ,Vasele erau lucrate dintr-o pasta de cioburi bine pisate si nisip,acoperite cu slip negru lustruit:BItroconice ,castron ,vas cu corp rotunjit; ornamentate cu barbotina si pictate cu pasta alba .Cele mai bine reprezentate au fost comunitatile din nivelul de locuire A2.Ceramica era ornamentata cu excizii ,incizii ,barbotina ,mar rar grafit.In faza A2 se mareste aria de raspandire ,fapt dovedit de descoperirile de la Chirnogi.

3.Nordul Dobrogei

Aria de raspandire saraca in informatii.Locuintele de tip tell.Lucovita,Cetatuia.La Niculitel s-a descoperit un ciocan de piatra bine lustruit si gaurit.Informatii bogate despre cronologia absoluta , primim in urma descoperiri asezarii de la Carcaliu.

4.N Centrul si S Dobrogei

De-a lungul timpului ,in zona centrala si Nordica s-a manifestat varianta dobrogeana ,care va pastra vechile traditii Mangalia,lucru vizibil in productia ceramicii.

5. Vestul Munteniei

Aria vestica a civilizatiei a fost intens locuita,s-au descoperit numeroase locuinte de tip tell.Alexandria , Magura ,Bran, Turesti , Vitanesti ,Plosca.Nivelul de locuire apartine fazei A1 timpuriu ,A2 si B1 tarziu .

Cultura Gumelnita

In cadrul culturii Gumelnita ,evolutia metalurgiei se vedeste si apar primele podoabe de aur ,fapt care releva un inceput de realizare sociala.Primele informatii despre trasaturile vietii materiale,le aflam din geneza acestei culture ,nascuta prin transformarea vechiului fond cultural BOian,care va asimila noi procedee tehnice de decorare si coramici pictate cu o picture cruda rosie sau grafit si prin noi forme de vase .

Locuintele sunt tell-uri, insa sau descoperit si locuinte atelier .sunt inconjurate de santuri de aparare ,se construiau de regula in preajma unor sisteme naturale de aparare : ape , lacuri ,mlastini.Podelele erau valizate in straturi nisipoase , utilizau platforme massive de lut de tip megaron . Unele locuinte aveau forma rectanpulara si corridor.Acoperisul era in 2 ape ,rar exista si cate un froton ornamental.

Alte obiecte - Cuprul ciocanit sau turnat este in mod current utilizat pentru podoabe ,unelte mici ,sau topoare.Apar obiecte realizate din aur.S-au descoperit topoare massive ,lame lungi din silix ,varfuri din sageti ,lanci de silix.Utilajul din os sau corn este abundant:sageti ,varfuri ,lamele,topoare.

Mormintele -Viata spirituala

Predominant este cultul inhumatiei.Forma funerara caracteristica este necropola .Reprezentativa este cea de la Varsati ,unde s-au descoperit 118 morminte .Bogatia de morminte de aia a pus in relief ,puternica organizare sociala bazata pe o riguroasa ierarhie sociala.

Tot aici s-a descoperit si un idol de aur.Gropile aveau forma ovala sau neregulata.

Mortii erau ingropati in pozitie :inclinati pe partea stanga,cu mainile indoite si asezate sub cap.Cultul isi are originea in Orientul Apropiat si in S-E Europei.

Harsova "La Releu "

-cercetari la suprafata - 1992 ,1993 , 1994 de Catalin Bem ,Carmen Bem , Costin Tudor , material ceramic 6 A2

Harsova "Ladoc"

-in arfele centrale

-1994-1995 Dragomir Popovici - Catalin ,Florin Vlad

-material ceramic din 6 A2

-Cheia "Pesterea de la Casian"(Pestera cu cristal)

Casmicea 1993 ,1994 ,1995 ,1996 - cercetatorii de suprafata : Catalin Bem ,Carmen Bem .

Material-ceramica 6 A1

Fantana mare - Puiu Hassotti 6 fara F

Eschiochi - Movila Mos Nanea -Petre Diaconu

Tigrusor - Gradina -Alex Paunescu -uneltare de suprafata

Tigrusor -Cheia Siliste - Cercetatori de suprafata -Nicolae Martuche

Cheia - Pestera "La Izvor "-cercetatorii interprinse de c.s Nicolaescu ,Plosor si Alx Paunescu 6A 1

Cheia -Pestera "La Baba"- 1957-cercetata systematic de C.S Nicolaescu

Cheia -Pestera "La soci " - 1956 realizata in sondaj snatigrafic de catre C.S Nicolescu , Plopusor , Alex Paunescu , Alex Bandra.

Gura Dobrogei -Pestera Gura Dobrogei - 1912 Vasile Pinvan ,cercetata de Radu Vulpu

Alexandria

Tiganesti - Legatura Bran

Balaci - ziduri -Mozaceni

Odolearca -Dragjeni -Voievoda

Zimbreasca -sondaj efectuat de Dumitrescu.

Legaturile cu alte culturi

Sfarsitul culturii Gumelnita

In zona dintre Carpati si Balcani s-au format pe fonul culturii Boian .In zona de S-E a Moldovei formeaza aspectul cultural al Aldeni -Stoicani -Bolgrad.

Cu extinderea spre litoralul Marii Negre intra in contact cu cultura Hanangia .Jandul acestei culturi reflectandu-se in ceramica.

N-E Campiei Romane sub jocul reprezentat de triburile N-pontice , Cernavoda I si sub presinea triburilor Cucuteni isi gaseste sfarsitul violent.Reprezentantii acestor triburi au fost considerati primii protoeuropeni cu toate ca isi termina brusc evolutia in zona Dunarii isi continuie timp de 1 secol evolutia in alte regiuni cu faza B C 6.