Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Piata Teatrului - Teatrul cel Mare

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Strategii aplicate in predarea orelor de istoria artelor
COMUNITATEA MAYA,CADRUL SAU GEOGRAFIC SI ISTORIC
CERAMICA LOCALA
Regatul Celor Doua Sicilii(CAPETIENI/ BOURBON-SICILIA)
Gravura in coaja de ou
Metode semiotice in studiul culturii
CONCURS NATIONAL DE TEATRU SCOLAR „ ATENTIE, SE JOACA TEATRU!”
Filozofia si arta in Grecia
ELEMENTE DE CULTURA SI CIVILIZATIE ARABA
BACALAUREAT - ARTE PLASTICE SI DECORATIVE

TERMENI importanti pentru acest document



Piata Teatrului (1). Teatrul cel Mare

Mai stie cineva unde era Piata Teatrului ? … Poate vis-a-vis de Universitate, in parcul din fata Teatrului National, sau alaturi, langa gura metroului, unde se intalnesc baietii cu role si mountain-bikes ?




Nu intrebati trecatorii, caci putini vor sti sa va indrume corect spre locul unde era Teatrul cel Mare – fostul Teatru National – adica pe Calea Victoriei, acolo unde azi este Hotelul Novotel.

0.Hotelul Novotel & Blocul Adriatica-Socomet

In configuratia de azi, Piata Teatrului era cuprinsa intre Novotel (a carui intrare aminteste in mod fericit de cea a vechiului teatru), blocul cu turn si ceas din coltul Str Campineanu cu Calea Victoriei, Hotelul Continental impreuna cu cladirile alaturate si Palatul Telefoanelor.

0a.Vechiul Teatru

Povestea acestei Piete incepe in 1852, cand a fost inaugurat Teatrul cel Mare, care din 1877 se va numi oficial Teatrul National.

= Teatrul cel Mare =

Prima initiativa a infiintarii unui teatru national apartine Societatii Filarmonice, ce fusese fondata de Ion Heliade Radulescu, Ion Campineanu si Costake Aristia si dateaza din 1836. Cu banii unor binefacatori particulari (boierii Cornescu, Filipescu si Manu), Societatea cumpara de la dragomanul Serafim, Hanul Campineanu [care se gasea vizavi de actualul sediu al Politiei Capitalei ; azi aici se afla Pasajul Macca-Villacrosse]. Vechea cladire urma sa fie daramata si pe locul ei urma sa fie construit Palatul Societatii Filarmonice, care sa aiba o mare sala de teatru.

2.Pasajul Macca-Villacrosse, pe locul Hanului Campineanu

In 1840 insa, Consulatul Rus se muta peste drum de han, in casele principelui sarb Milos Obrenovici [fosta proprietate a baronului Gheorghe Sakelarie], iar agentul consular se opune construirii teatrului in vecinatatea legatiei. Proiectul este abandonat.

In acelasi an Adunarea Obsteasca propune construirea pe bani publici a teatrului, iar domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica aproba initiativa. Noua locatie aleasa este Hanul Filaret situat tot pe Podul Mogosaoiei, ce apartinuse Mitropoliei, iar apoi devenise pe timpul “ciumei lui Caragea” [1813] spital pentru ciumati. Hanul se gasea aproximativ pe spatiul ocupat azi de Novotel. Distrus de cutremurul din 1838, hanul a fost demolat in 1846 si a inceput constructia teatrului in stilul barocului tarziu dupa proiectul arhitectului vienez Anton Hefft.

In decembrie 1852 cladirea este terminata si este inaugurata in prezenta noului domn, Barbu Voda Stirbei [in acelasi an, Anton Hefft incepe si modernizarea Palatului de la Cotroceni].

Cezar Bolliac scria in ziarul sau “Trompeta Carpatilor” :  “… afluenta publicului fu atat de mare, incat pretul unui bilet de intrare se urca pana la un galben pentru un loc la parter. Lojile scanteiau de luxul poleielilor si de toaletele elegante ale doamnelor, ale caror parure pretioase reflectau razele nenumaratelor lumini si semanau cu niste fluturi intr-un stup de albine …”.

3.Sala de spectacole a Teatrului National

Dupa construirea teatrului, zona din preajma sa devine timp de noua decenii inima orasului, cel mai important loc public ; odata aflat aici, bucurestean sau oaspete al capitalei, erai la doi pasi de toate salile de spectacol, de cele mai faimoase gradini, cafenele si restaurante. Iar daca voiai sa ajungi la Sosea sau la Gara, aici era cea mai mare statie de trasuri, si mai apoi, una din statiile importante de tramvai.

4.Teatrul National la 1900

5.Teatrul National & Piata Teatrului ~1900

6.Teatrul National & Piata Teatrului 1911

Intrarea oficiala spre Loja Regala se gasea spre Str Ion Campineanu :

6a.Teatrul National la 1900 & intrarea oficiala

In anii Razboiului Crimeii [1853-1856] tanarul ofiter in armata tarista Lev Tolstoi, viitorul mare romancier rus, s-a aflat in Bucuresti si a vazut cateva din spectacolele de la noul teatru, care i-au lasat o amintire placuta.

7.Lev Tolstoi, tanar ofiter 1853

In aceeasi perioada de ocupatie straina, ofiterul austriac S. Dietrich scrie superiorilor sai despre frumusetea si acustica deosebita a salii de spectacole, aratand ca Teatrul del Mare din Bucuresti poate sa stea alaturi de orice teatru din Viena.

Trebuie spus ca in primii ani de activitate, teatrul, desi construit cu bani publici, nu a fost administrat de stat : era dat in concesiune celor care erau numiti directori. Cheltuielile cu costumele, decorurile, iluminarea, cu salariile si cu dotarile erau mari, asa incat, fara ajutorul unor binefacatori institutia nu si-ar fi putut continua activitatea.

In  1877  Teatrul trece in administrarea statului si primeste denumirea oficiala de Teatru National.

In  1882  sistemul de iluminare cu lumanari este inlocuit cu cel electric, iar peste doi ani va fi primul teatru din lume cu centrala electrica proprie.

In anul 1894 langa Teatrul National se construiesc cateva cladiri anexe proiectate de arhitectul Ion N. Socolescu.

Primul director al teatrului a fost actorul si dramaturgul Costache Caragiale [1815-1877] :

8.Costache Caragiale

Primul spectacol a fost un succes si s-a jucat cu sala plina. Apoi, alte mari personaliati ale timpului au condus institutia : Matei Millo, C.A. Rosetti, Mihai Pascaly, Alexandru Odobescu, Ion Ghica, I.L. Caragiale, Alexandru Davilla, Ion Minulescu, Liviu Rebreanu s.a

Printre marii actori care au jucat pe scena Nationalului amintim pe : Matei Millo, Mihail Pascaly,

9.Matei Millo & Mihai Pascaly

faimoasa Sarah Bernardt,

10.Sarah Bernardt (1844-1923)

Aristizza Romanescu, Tony si Lucia Sturdza Bulandra, Aristide Demetriad, Constantin Nottara, Iancu Brezeanu, Elvira Popescu, Maria Filotti, George Calboreanu, Elvira Godeanu, Ion Fintesteanu s.a

Pe sceana Teatrului National s-au jucat multe din premierele dramaturgilor romani dar si piese din dramaturgia universala : “Coana Chirita” de Vasile Alecsandri (1853), “Tunsu haiducul” de S.Mihailescu (1858) si pe muzica compusa de cel mai mare lautar al Bucurestilor de atunci, cobzarul Dumitrache Ochi-Albi,

11.Ochi-Albi si taraful sau_1860 Szathmari

“Hamlet” de W.Shakespeare (1861), “Curcanii” de Gr. Ventura (1878) in care se evoca vitejia ostasilor romani in Razboiul de Independenta, “O noapte furtunoasa” de Caragiale (1879), “Othello” de Shakespeare (1884), “D’ale carnavalului” de Caragiale (1885), “Visul unei nopti de vara” de Shakespeare (1892), “Ruy Blas” de Victor Hugo, “O scrisoare pierduta” de Caragiale (1898), “Regele Lear” de Shakespeare s.a. :

12.Regele Lear, pe scena Nationalului

Din cauza numarului mic de sali de spectacol din Bucuresti, la Teatrul cel Mare au avut loc si concerte simfonice – Eduard Wachmann a a dirijat aici piese din creatia lui Beethoven, Haydn si Mozart (1866), spectacole de opera – “Linda de Chamonix” de Gaetano Donizetti in adaptarea lui G.Stephanescu (1885), in 1898 aici a avut loc o premiera cinematografica, iar in 1920 pe aceasta scena s-au prezentat primele spectacole de opera in limba romana : “Aida”,  “Madame Butterfly”,  “Carmen”.

Pe scena Teatrului s-au dat si spectacole de binefacere : pentru adunarea de fonduri destinate construirii Azilului “Elena Doamna” din Cotroceni (1863), pentru ajutorarea sinistratilor inundatiilor catastrofale din 1864, pentru strangerea de fonduri necesare dotarii armatei si ingrijirii ranitilor de razboi (1877-1878).

In 1884 printul si arhiducele Rudolf de Habsburg, mostenitorul coroanei Imperiului Austro-Ungar viziteaza Romania si in onoarea sa Familia Regala organizeaza un bal la Teatru :

12a.Bal in cinstea arh.Rudolf de Habsburg_desen Szathmari

Banchete de sarbatorire a unor oameni politici au fost organizate tot aici : in 1880 comerciantii bucuresteni il sarbatoresc pe Ion C. Bratianu si se solidarizeaza cu acesta, dupa ce atentatul impotriva sa  esuase.

13.Ion C. Bratianu_1821-1891

In 1902, Academia Romana, cu sprijinul Casei Capsa, il sarbatoreste la Teatrul National pe academicianul si omul politic Dimitrie A. Sturdza la implinirea varstei de 70 de ani :

14.Dimitrie Alex.Sturdza

In 1921 aici are loc un spectacol de gala cu prilejul casatoriei principesei Elisabeta a Romaniei cu principele George al Greciei :

15.Printul George al Greciei & Principesa Elisaabeta

In 1940, la Teatrul National se organizeaza o expozitie a pictorului Alexandru Ciucurencu :

16.Alexandru Ciucurencu_Flori, pipa si pere

In 1933 au avut loc proteste de strada legate de construirea primului  “zgarie-nori”  bucurestean, Palatul Societatii de Telefoane, in vecinatatea Teatrului National :

17.Palatul Telefoanelor in constructie

La cutremurul din 1940  Teatrul National scapa cu pagube minime, dar bombardamentele din august 1944 au produs distrugerea edificiului :

18.Teatrul National bombardat

In anul 1945, batranul teatru caruia ii mai lipseau doar cativa ani ca sa celebreze un veac de activitate, a fost demolat. Aproape 50 de ani locul a ramas viran.

Dupa pierderea sediului, trupa Teatrului National si-a continual spectacolele in spatii mai mult sau mai putin improvizate : la Liceul Sf sava, la Liceul Matei Basarab, la Sala ARO [Cinema Patria], dar mai ales la Sala Comedia [azi Teatrul Odeon]

19.Teatrul Odeon

si la Sala Studio [din Piata Amzei] :

20.Sala Studio

Noul local al Teatrului National de vizavi de Universitate va fi inaugurat abia in decembrie 1973.

In anul 2004, cu ocazia sapaturilor pentru fundatia si subsolul Hotelului Novotel, au iesit la iveala fundatiile vechiului teatru, dar si vestigii ramase de la Hanul Filaret :

21.Vestigii ale edificiilor anterioare 2004

… fantoma Teatrului cel Mare continua sa vegheze Calea Victoriei :

Bucurestii Vechi

locuri si istorie

calea victoriei

imagini vechi

Piata Teatrului (1). Teatrul cel Mare

Piata Teatrului (3). Casa Vanic

Piata Teatrului (2). Casa Torok – Fialkowsky

In configuratia de azi, Piata Teatrului era cuprinsa intre Novotel  (al carui portic de intrare aminteste in mod fericit de intrarea vechiului Teatru), blocul cu turn si ceas din coltul Str Campineanu cu Calea Victoriei, Hotelul Continental impreuna cu cladirile alaturate si Palatul Telefoanelor.

1.Piata Teatrului si cladirile din jur, pe la 1860-

Pe locul unde azi este Blocul Adriatica,

2.Imobilul Adriatica

Iancu Ghica a construit inainte de 1850 un imobil cu doua etaje. In 1853 croitorul Torok cumpara cladirea si inchiriaza parterul, la inceput birtasului Grebert, apoi aici va fi birtul lui Ostwald.

[In spatele casei, spre nord, pe un teren cumparat de la Pericle Ghica, Frederic Bossel a construit in anii 1855-1859 ceea ce pentru 100 de ani va fi 'Pasajul Roman'].

O veche imagine [1862] il infatiseaza pe Voda Cuza trecand in caleasca prin fata Teatrului cel Mare ; in fundal se vede Casa Torok :

3.Teatrul cel Mare & Domnitorul Cuza trecand pe Podul Mogosoaiei, 1862

Intr-o alta litografie [1866] observam alaturi de Teatru, Casa Torok :

4.Teatrul cel Mare & Casa Torok in 1866_ J.R. Huber

In 1854 cofetarul Fialkowsky deschide la parterul imobilului o cafenea si o cofetarie, care vor fi foarte apreciate in epoca. [ Istet si intreprinzator, Fialkowsky a stiut sa exploateze dorinta de distractie si soldele consistente ale ofiterilor din trupele de ocupatie, in anii Razboiului Crimeii. Astfel, in vara lui 1853 a inchiriat Gradina Warenberg de pe malul Dambovitei, in care a deschis un restaurant foarte gustat de militarii rusi, dar si de bucuresteni. Consumatorii se delectau cu trupa de varieteu care venea de la Gradina cu Cai si cu orchestra faimosului Ludovic Wiest. Despre ambele localuri vorbeste cu placere tanarul locotenent Lev Tolstoi].

Cafeneaua lui Fialkowsky avea mese de biliard, dar clientii jucau si table si domino. “… multi ani a fost o cafenea literara … Scriitori, ziaristi si actori de la Teatrul National erau oaspetii constanti ai localului : Macedonski, Caragiale, Constantin Nottara, Matei Millo, Constantin Bacalbasa …”. Aici se aflau vesti si se scriau articole pentru gazete, se recitau poezii si se facea critica literara. Toata lumea vorbea tare. Aici se facea marea politica, liberalii aflati in opozitie veneau in cafenea sa puna tara la cale.

La etaj si-a desfasurat activitatea inca din 1855  “Clubul Roman”, primul club deschis in Bucuresti. Societatea fusese infiintata de printul Dimitrie Ghica, cel supranumit “Beizadea Mitica”.

Dar cafeul Fialkowsky era si locul glumelor si farselor in spiritul timpului.

Intr-o vreme  ” … La Fialkowsky isi avea cartierul general Ionel Isvoranu, fost ofiter de cavalerie, unchiul lui Alexandru Marghiloman, care era … el si cu banda lui, un fel de teroare a Bucurestilor…. Cateodata, el si ceata lui luau scaunele de la Fialkowsky, le duceau pe trotuar, chemau cativa vanzatori de ziare … si le dadea ordin sa ridice poalele femeilor care treceau. Si cum pe vremea aceea cocote erau putine, cele mai multe victime … erau femei maritate … care de multe ori erau la bratul barbatilor. Dar cine indraznea sa se opuna lui Ionel Isvoranu ? …”.

5.Ionel Isvoranu-

La Fialkowsky, in prezenta a numerosi chibiti, isi facea partida de table profesorul Alecu Boranescu, profesor de matematici la Liceul Sf Sava [in acei ani, liceul se gasea in capatul Caii Victorii, pe locul unde este noul magazin Ferrari]. Conul Alecu iubea glumele triviale si de multe ori, intrebat pe ce miza vor juca partida, raspundea in doi peri : ” … jucam pe un c … t”. Intr-o zi, cu sprijinul cofetarului sef care se oferi sa prepare ceva “special” pentru conul Boranescu, cativa colegi de cafenea i-au facut o farsa de care s-a vorbit apoi multi ani.

Inainte sa inceapa jocul de table, ca de obicei profesorul propuse : “Sa jucam pe un c … t”.

“- Bine, coane Alecule, dar cine castiga sa-l manance chiar aici.

- Sa-l manance, ma” , se invoi conul Alecu, partida incepu si profesorul castiga.

“- Sa vie c … tul conului Alecu”, comanda invinsul. Atunci, chelnerul aduse pe farfurie o prajitura care imita perfect miza invocata mereu de conul Alecu, dar acesta se supara si o arunca pe jos crezand ca e ceva veritabil :

“- Sunteti niste mitocani si am facut rau ca v-am dat nas !” striga profesorul si pleca furios.

Intr-o zi, in cafenea aparu Cilibi Moise, un evreu analfabet, vanzator ambulant de maruntisuri, tata a numerosi copii, dar vestit pentru glumele sale pline de miez si pentru aforismele sale care faceau inconjurul capitalei [ 'un Anton Pann evreu', asa il califica George Calinescu]. Ca niciodata, negustorul purta niste ghete noi si frumoase despre care fu intrebat de unde le-a luat. Moise statea la o masa si isi admira ghetele, apoi ridica un picior si raspunse :

“- De la  <Steaua Albastra>, in Ulita Frantuzeasca.

- Si cat ai platit ?

- Sase lei.

- Sase lei ?!?

- Ma, nu minti ?

- Sa n-am parte de copii …”.

Toti fugira pe data sa-si cumpere ghete de calitate la pret de chilipir, apoi revenira dezamagiti si furiosi :

“- Magarule ! Ai ras de noi si te-ai jurat si pe copii …

- Stati, domnilor, raspunse evreul, eu nu v-am mintit. E adevarat ca o pereche costa 12 lei, dar eu va aratasem doar gheata dreapta care costa 6 lei”.

6.Cilibi Moise 1812-1870

O fotografie facuta in 1880 dinspre sud, infatiseaza masiva Casa Fialkowsky si Teatrul National :

6a.Fialkowsky.Teatrul National

In 1898 proprietarul Fialkowsky moare iar cafeneaua, cofetaria si clubul de la etaj se inchid.

In 1901, doar pentru cateva luni Caragiale deschide la parterul cladirii “Beraria Cooperativa”, iar in toamna aceluiasi an ia in locatie Beraria Gambrinus aflata doar la doi pasi, pe Str Campineanu (***).

Apoi, pana la Primul Razboi, in Casa Fialkowsky a fost deschisa “Beraria Teatrului”, apreciata si ea de actori si scriitori.

7.Beraria Teatrului in Casa Torok 1915

O parte a spatiosului parter al cladirii a fost inchiriat unor magazine ; cel mai cunoscut este cel de “Mode” al Eugeniei Pantazi – palarii de dama :

8.Magazinul Eugeniei Pantazi & Hotelul Continental~1905

In anii interbelici in Casa Fialkowsky a functionat restaurantul de lux “Elysee”.

9.Restaurantul Elysee la parterul casei Torok

La etaj a si-a avut sediul Clubul Partidului Poporului [partidul fusese infiintat in 1918 de generalul Alexandru Averescu] :

10.Clubul Partidului Poporului

Intr-o fotografie a anilor  ‘30  vedem arcadele Teatrului National si fatada Casei Fialkowsky seara ; deja reclamele cu neon incep sa inlocuiasca pe cele clasice :

10a.Teatrul National & Casa Fialkowsky seara

In 1938 imobilul Fialkowsky a fost demolat si in locul sau Societatea de Asigurari Adriatica a construit un bloc de birouri dupa proiectul arhitectului Rudolf Fraenkel [acelasi arhitect a mai proiectat si Blocul Cinema Scala] :

11.Blocul Adriatica in constructie

Dupa darea in folosinta, la etaje erau birourile de comenzi ale Uzinelor Resita [ SOCOMET ], iar la parter – o agentie CFR. In perioada comunista birourile au fost sediul institutului IPROMET, iar la parter era un magazin de electronice.

Bucurestii Vechi

locuri si istorie

calea victoriei

imagini vechi

Piata Teatrului (2). Casa Torok – Fialkowsky

Piata Teatrului (4). Hotelul Brofft

Piata Teatrului (3). Casa Vanic

Pe locul blocului numit “Romarta”, dupa numele magazinului care a fost multi ani la parter, a fost o veche casa mentionata inca inainte de 1850.

10.Blocul construit in locul Casei Vanic

Casa era asezata pe coltul Caii Victorii cu Str Regala (azi Str Ion Campineanu), vizavi de Fialkowski, situata “a l’angle de la Place du Theatre” (Ulysse de Marsillac). Revenim cu schema Pietei, asa cum arata acum 150 de ani – casa este dreptunghiul verde :

11.Piata Teatrului si cladirile din jur, pe la 1860-

Pe planul din 1871  al maiorului Papazoglu, vedem aceasta casa sub numele de Hotelul Lazar, impreuna cu Casa Torok-Fialkowsky si Teatrul National (XXX) strajuind Podul Mogosoaiei (puncte albe) si Piata :

15a.Zona Teatrului cel Mare 1871

Primul proprietar pe nume Peretz vinde casa lui Iorgu Perdicari, iar acesta, dupa o vreme,  – lui Anton Vanic, politician si membru in Consiliul Municipal. Vanic va inchiria casa.

O fotografie facuta in 1869 de la etajul Pasajului Roman [Baer] ne arata, in stanga, casa cu fatada bogat ornamentata :

16.Vedere spre Piata Teatrului 1869_M.B.Baer

Casa Vanic, fotografiata dupa 50 de ani din acelasi unghi – deja se vede silueta Hotelului Continental :

16a.Casa Vanic~1919

Printre primii chiriasi ai Casei Vanic este mentionata Libraria si Editura E.Graeve. Apoi, la parter a functionat un birt, iar la etaj, Hotelul Lazar.

In 1871  in Hotelul Lazar a avut loc primul Congres al Presei romanesti. A fost de fapt un congres al presei liberale radicale, avand ca platforma rasturnarea guvernarii conservatoare, opozitia fata de principele Carol si de apropierea tarii de Imperiul German, independenta nationala, crearea unui sistem bancar national :

17.Trompeta Carpatilor

Peste putin timp, in locul Hotelului Lazar gasim Hotelul Englitera.

In anii 1880-1881, la etajul Casei Vanic se muta Clubul Partidului Conservator si redactia ziarului conservator “Timpul” condus de Grigore Paucescu, la care au lucrat Eminescu, Caragiale si Slavici [anterior redactia ziarului fusese in Palatul Dacia-Romania, care exista si azi pe Calea Victoriei, colt cu Str Lipscani]. Aici, la Clubul Conservator, aveau loc sedintele partidului, in care s-au luat decizii de cea mai mare importanta pentru dezvoltarea socio-economica a Romaniei independente.

Inainte de 1900, la parterul cladirii se infiinteaza pravalia lui Dragomir Niculescu, bacanie de lux cu preturi pe masura, care timp de 50 de ani va fi vestita si cautata pentru  delicatesele ei.

18.Bacania Dragomir Niculescu

19.Casa Vanic si Casa Torok-Fialkowsky

Dragomir Niculescu fusese ucenic al faimosului bacan Coltescu, care avea pravalia vizavi de Casa Golescu [Palatul Domnesc, apoi Palatul Regal], in casa Cretzianu. [Bacania lui Coltescu era atat de vestita si de apreciata pentru bunatatile pe care le oferea, incat, odata la Palat s-a primit o scrisoare adresata astfel : 'M.S. Regelui, la Palatul Regal, in fata bacaniei lui Coltescu'  !!!].

Printre atatea delicatese, la Dragomir Niculescu se puteau servi pe loc  “vestitele pateuri cu ciuperci si berea Loewenbrau”.

Doctorul Constantin Balaceanu Stolnici isi aminteste : “…in jur de ora pranzului, multi – mai ales domni – se inghesuiau la bacania-bodega a lui Dragomir Niculescu, la incrucisarea Caii Victoria cu Str Regala, peste drum de Hotelul Continental … Aici gaseai toate bunatatile culinare, de la icre negre si languste, la stridii, pateu de ficat de gasca, cega, morun etc. si toate bauturile, inclusiv vinurile frantuzesti si sampaniile cele mai prestigioase. Puteai sa le cumperi sau sa-ti oferi o gustare ca la Maxim’s [celebru restaurant parizian] … De altfel, multe din delicatesele de la Dragomir Niculescu erau aduse direct de la Paris cu Orient Expresul …” :

19a.C.Balacenu-Stolnici

In 1915 Vanic, proprietarul casei moare, iar mostenitorii vand casa Bancii Sindicatului Agricol Ilfov :

20.Banca Sindicatului Agricol Ilfov



Dragomir Niculescu ramane chirias al noilor proprietari.

In  1935-1936  Casa Vanic impreuna cu toate cladirile alaturate ei, pana la Piata Palatului, sunt daramate.

21.Casa Vanic in demolare si Blocul Generala in constructie

In zilele demolarii Casei Vanic, ziaristul Constantin Ioannescu a scris : ” … a fost o casa … in care s-au hotarat acte mari in viata partidului conservator, unde s-au petrecut fapte istorice, unde a gandit o lume de valori politice ale tarii. De casa aceasta e legata atata risipa de infaptuire, cata ar ajunge sa umple volume intregi de istorie politica … veneau fruntasii partidului la Casa Vanic [Clubul Conservator]  care avea intrarea principala prin Calea Victoriei, cu o scara necajita, intunecoasa. Am vazut acolo pe Lascar Catargiu, pe Gheorghe Cantacuzino “Nababul”, pe Take Ionescu, pe generalul Manu …”.

21a.Lascar Catargiu 1823-99

Pe locul Casei Vanic si al Restaurantului Epurescu ce era in spate, pe Str Regala, s-a construit un bloc dupa proiectul si sub antrepriza L. & K. Schindl, la parterul caruia Dragomir Niculescu isi redeschide bacania intr-un spatiu extins :

22.Blocul Dragomir Niculescu & Blocul Adriatica

Piata Teatrului incadrata de noile imobile, la sfarsitul anilor ‘30 :

23.Piata Teatrului, sfarsitul anilor '30

Nu numai pe Calea Victoriei au avut loc prefaceri in anii ‘30 ; pe Str Regala, in locul Hotelului Regal se construise Hotelul Stanescu [numit apoi Hotel Negoiu], iar pe locul vechiului Hotel Union de la 1860, se ridicase altul modern – ambele au fost construite inainte de Blocul Dragomir Niculescu ; in fundal vedem Blocul Carlton dominand bulevardul :

24.Strada Regala, cu noile hoteluri

Octombrie-noiembrie 1940, filtru organizat de Politia Legionara pe Calea Victoriei, in fata la Dragomir Niculescu :

25.Politia Legionara

OBSERVATIE :

Comparand doua imagini, pe cea din 1869 cu cea din 1919, sesizam ca in decursul celor 50 de ani fatada casei fusese modificata (simplificata) :

26.1869

27.1919

Episoadele cu imobilele care margineau Piata Teatrului National vor continua.

9 Comments

#1 by nadia on 23/01/2010 - 1:46 am

Imi place ca dai viata cladirilor pe care le descrii, stiam de pravalia Niculescu dar descrierea facuta si pozele puse sunt exceptionale

#2 by dan on 23/01/2010 - 6:58 am

@nadia_
Multumesc pt comentariul favorabil ; chiar asta incerc sa fac – sa dau viata locurilor. Nu putem vorbi de strazile si cladirile de odinioara fara sa pomenim si de oamenii de atunci.

#3 by tequila_cu_varza on 23/01/2010 - 12:45 pm

In cautare de material pentru un articol (alt articol!), am dat peste acesta, care imi pare foarte reusit, felicitari sincere!

Am o intrebare, daca poti/doresti sa imi raspunzi: de unde ai facut rost de materiale pentru articol? – am mai cauta pe internet si nu am gasit cine-stie-ce ; sa nu mai vorbim ca acum cateva zile nu am gasit mai nimic despre casa Vanicu si hotelul Lazar/Engliterra.
Eventual poti posta si un link-doua?
Iti multumesc mult.
Inca o data, felicitari. :)

#4 by dan on 23/01/2010 - 1:42 pm

@tequila_
Pentru articolele mele ma folosesc de carti scrise de istorici si foarte rar iau informatii de pe net (doar daca sunt articole scrise tot de istorici sau de specialisti in arhitectura). Ca sa scrii un articol serios si corect documentat, la fel iti recomand si tie sa faci.
Exista deja zeci de bloguri despre Bucuresti, dar cele valoroase se pot numara pe degete. Majoritatea blogurilor iau informatii unele de la altele, uneori copiaza mot-a mot paragrafe intregi unii de la altii, desi articolele contin erori din start (ca si cum ai copia la teza de la cineva mai nepregatit ca tine).
Informatia de baza trebuie luata din carti. Daca ai nevoie, pot sa-ti recomand o lista minima de carti.
Daca doresti linkuri catre cateva bloguri serioase, le gasesti la sfarsitul articolului meu “Bucurestii acum o suta de ani : Anul 1910″.

#5 by tequila_cu_varza on 23/01/2010 - 8:22 pm

Multumesc mult pentru raspuns.

Insa ….La asta ma refeream, credeam ca “detii” tu niste linkuri mai “ascunse” ale unor carti… :))

Eu am cartea lui C. Bacalbasa “Bucurestii de altadata” si cateva articole din niste reviste – ma refer material, nu virtual.
Virtual, pe internet, pe anumite site-uri mai serioase am mai gasit informatii foarte interesante – si ele preluate din carile unor autori pe care din pacate nu ii am. Dar am mai “sapat” si vad ca informatiile se confirma, iar uneori autorii sunt citati – cum ar fi Gheorghe Crutzescu -Podul Mogosoaiei
Lelia Zamani – Oameni si locuri din vechiul Bucuresti

Bine, eu acum nu fac lucrare de licenta ori de doctorat ;), scriu doar un articol despre cum ar fi o plimbare prin centrul Bucurestiului pe Podul Mogosoaiei pe la 1875, pe vremea asta (ianuarie) – ce cladiri existau, ce localuri erau frecventate, cum erau bucurestenii acelor timpuri. Cam asta. Si mi-ar fi placut intr-adevar sa am mai multe carti despre Bucurestiul vechi – deci mai vechi de 1900… De-asta ziceam, credeam ca ai vreun link catre o carte ( eu am gasit-o pe a lui C-tin Bacalbasa scanata si postata pe un blog, insa din fericire o am si acasa, citita de muuult ;))

Ca sa iti faci o idee, am sa iti pun un link catre cel pe care il scriu eu – sper sa nu te deranjeze:

http://verze.ro/index.php/Calatorii/Romania-pitoreasca/candva-in-bucuresti.html

sau, daca da, il poti sterge dupa ce il citesti.

Multumesc inca o data, si de-acum inainte te vizitez, caci imi place blogul tau, ce mai!!

#6 by monica on 25/01/2010 - 7:27 pm

Foarte frumos prezentat.Bravo,Dan!

#7 by dan on 26/01/2010 - 6:37 am

@monica, tomescu si ceilalti cititori_
Sunt bucuros ca va place cate ceva din articolele mele. Vom parcurge mai departe impreuna Piata Teatrului, asa cum am inceput, in sensul acelor de ceasornic.

#8 by Alex Molnar on 11/03/2010 - 1:32 pm

Felicitari pentru initiativa!!! :)

De unde reusesti sa afli astfel de detalii?

#9 by dan on 11/03/2010 - 1:42 pm

@Alex Molnar
Cartile despre trecutul Bucurestilor, dar si cele de amintiri ale personalitatilor de altadata contin multe informatii interesante.
Nu fac altceva dacat sa-mi aleg un subiect despre care stiu ca am deja destula documentare, sa pun laolalta informatiile si sa ilustrez articolul cu imagini din colectia mea de fotografii.
Iti multumesc pt comentariu.

Comments are closed.

Limba veche

1817
Regulamentul Spitalului Filantropia.
.
2. In acest spital sǎ se primeascǎ bolnavi fǎrǎ distinctiune de nationalitate, clasǎ, religiune sau patimǎ.
5. Bolnavul este dator sǎ se supunǎ ordinelor si mǎsurilor luate de spital, cǎci altfel este indepǎrtat din spital.
6. Bolnavul n-are voie sǎ cearǎ elmoisinǎ de la vizitatorii spitalului si, chiar dacǎ vreunul din acestia i-ar oferi ceva, nu trebuie sǎ primeascǎ, fiindcǎ de la spital are tot ce-i trebuieste.
7. Nici un bolnav sǎ nu indrǎzneascǎ sǎ dǎriuascǎ cu ceva pe vreunul din servitorii spitalului, cǎci, dacǎ se vor descoperi, vor fi pedepsiti amandoi.
63. Hainele spitalului, pe care le imbracǎ orice bolnav, consistǎ dintr-un halat lung, cǎmasǎ, ciorapi, papuci si o scufie.
67. Toti bolnavii vor avea dimineata, la dejun, bulion, adicǎ supǎ.
71. Acei care primesc vin vor avea 100 dramuri de vin si 10 rachiu si chiar mai mult dacǎ va fi trebuintǎ.

(Dr.Constantin Caracas)

dan

Am 56 de ani, sunt bucurestean, de profesie inginer, sunt pasionat de istoria Bucurestilor, de literatura clasica, de stiinta, de fotografie, de muzica_____Blogurile pe care le urmaresc : Art Historia, Rezistenta Urbana, Bucurestii vechi si noi, Muzeul de Fotografie, Locuri in Bucuresti, Analiza istorico-arhitecturala, Bucurestii noi si vechi, Unknown Bucharest, dar si altele

Archives

o                   June 2010 (3)

o                   May 2010 (5)

o                   April 2010 (4)

o                   March 2010 (4)

o                   February 2010 (4)

o                   January 2010 (6)

o                   December 2009 (4)

Prieteni

o                   Analiza istorico-arhitecturala

o                   Art Historia

o                   Bucurestii noi si vechi

o                   Bucurestii vechi si noi

o                   Emanuel Badescu – articole in Ziarul financiar

o                   Locuri in Bucuresti …

o                   Muzeul de Fotografie

o                   Rezistenta Urbana

o                   Unknown Bucharest

Tags

Alexandru Averescu Alexandru Davila Apcar Baltazar Automobil Clubul Roman Bariera Mosilor Bariera Vergului Biserica Studentilor calea victoriei Caragiale Casa Capsa Fundatia Carol I Gradina Otetelesanu Grigoras Dinicu Grigore Capsa Hagi Moscu Hotel Athenee Palace Hotel Negoiu hotelul continental Hotelul Novotel Ienachita Vacarescu Ion I.C.Bratianu Louis Bleriot Mita Biciclista Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida Palatul Cantacuzino Palatul CEC Palatul Romanit Palatul Sturdza Palatul Victoria Papazoglu Piata Palatului Podul Mogosoaiei Primaria Capitalei Principesa Ileana Principesa Maria Mignon Razboaiele Balcanice Restaurantul Cina Spiru Haret Statiunea Costinesti STB Strada Franceza teatrul national Universitatea Valentin Bibescu Vintila Bratianu

Recent Posts

o                   Piata Postei (8). O clǎdire dispǎrutǎ & finalul serialului

o                   Piata Postei (7). Imobilul Prager

o                   Piata Postei (6). Palatul Socec (continuare)

o                   Piata Postei (6). Palatul Socec

o                   Piata Postei (5). Palatul Dacia

Recent Comments

o                    dan on Piata Postei (8). O clǎdire dispǎrutǎ & finalul serialului

o                    Johann nunweiller on Piata Postei (8). O clǎdire dispǎrutǎ & finalul serialului

o                    dan on Piata Postei (8). O clǎdire dispǎrutǎ & finalul serialului

o                    alex on Piata Postei (8). O clǎdire dispǎrutǎ & finalul serialului

o                    dan on Piata Postei (8). O clǎdire dispǎrutǎ & finalul serialului

o                    adrian on Piata Postei (8). O clǎdire dispǎrutǎ & finalul serialului

o                    nadia on Piata Postei (8). O clǎdire dispǎrutǎ & finalul serialului

o                    dan on Piata Postei (8). O clǎdire dispǎrutǎ & finalul serialului

o                    Raiden on Piata Postei (8). O clǎdire dispǎrutǎ & finalul serialului

o                    dan on Piata Postei (7). Imobilul Prager

o                    Johann nunweiller on Piata Postei (7). Imobilul Prager

o                    dan on Piata Postei (7). Imobilul Prager

o                    mihaela on Piata Postei (7). Imobilul Prager

o                    dan on Piata Postei (6). Palatul Socec

o                    Dan Ghelase on Piata Postei (6). Palatul Socec

adresa e-mail : dan.bucurestiivechi@gmail.com

Arclite theme by digitalnature | powered by WordPress

Entries (RSS) and Comments (RSS) TOP

12.Blocul Adriatica

Episoadele despre Piata Teatrului, acest loc odinioara plin de viata, vor continua.

13.Pta Teatrului

*** Despre Beraria Gambrinus, cea in care I.L. Caragiale isi plasa deseori personajele schitelor, puteti citi in articolele lui Radu Oltean :







Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 874
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site