Plaut

Plaut

Plaut a fost considerat parintele teatrului roman preclasic sic cel mai semnifacativ autor al inceputurilor literaturii latine. S-a nascut probabil in jurul anului 250 a.c.HR. si a murit in anul probabil 184 a.CHR. Provenea dintr-o familie saraca,a avut o copilarie aspra si a plecat de timpuriu spre capitala unde invata greceste si cunoaste literatura greaca.

Este atras in comert unde devine si mai sarac.Se angajeaza apoi la un morar unde munceste din greu.In perioada cat lucra la moara a scris trei comedii ,noua pastranduni-se doar titlurile a doua. Opera sa numara 21 de comedii incluse in "Corpus Plautinum".Cele mai cunoscute comedii ale lui Plaut sunt: "Amphitrio","Aulularia","Pseudolus","Miles gloriosus","Rudens".

In "Amphitrio" Plaut prelucreaza cateva piese grecesti.Jupiter profita de plecarea la razboi a regelui teban,Amphitrio si,in lipsa acestuia,o seduce pe sotia lasata acasa,Alcmena,luand infatisarea sotului,astfel se naste Hercule.Aceasta piesa creeaza in final o serie de confuzii care se topesc intr-un happy-end prin impacarea celor doi.

"Pseudolus", in traducere, mincinosul sau inselatorul este o comedie savuroasa in care un sclav reuseste sa-i insele sip e batranul sau stapan sip e fiul acestuia, Ballio, un negustor de curtezane.El promite celor doi ca ii va insela si se tine de cuvant.O rapeste pe o sclava foarte frumoasa,iubita tanarului sau stapan.

"Rudens" prezinta aventurile a doua tinere sclave care supravietuiesc unui naufragiu.Ele au fugit de la stapanul lor si dupa mai multe peripetii,una dintre ele,cea mai frumoasa se casatoreste cu tanarul pe care il iubea.

Temele comediilor

1.imoralitatea vietii de familie;

2.negustorul de femei-leno(in Latina);

3.modul de viata grecesc;

4.curtezanele in societatea romana;

5.sacrificiul sclavilor pentru stapani;

6.trufia,incultura,laudarosenia,prostia,imoralitatea;

7.probleme de ordin religios cu substrat politic;

8.femeia romana de inalta tinuta morala.

Toate comediile plautine au trasaturi commune: -intriga asemanatoare; -tatii sunt rivalii fiilor; -sclavii sunt sireti.

Toate redau fragmente de viata,mereu altele.

Personajele plautine:

sclavii domestici. Acestia sunt alaturati stapanilor tineri pe care ii inteleg si ii ajuta.Le procura bani pentru petreceri si rascumpararea curtezanelor de care sunt indragostiti. Petrec laolalta cu tinerii,ruinand averea parinteasca a acestora.Ii imping pe tineri la desfrau.Vicleni,sireti actioneaza uneori in locul stapanului.Apar si sclavi care tin la stapanul casei,sclavi de la tara.

.oamenii liberi sunt de o mizerie cumplita.

.femeia:

-nu se bucura de simpatie -este lacoma,lipsita de scrupule -se apropie de hetairele grecilor:cochete,fine,perfide,petrecarete,asculta muzica, inghit avutul parintilor ademenind la ele pe tineri si pe batrani. -sunt dusmanite de matroane care vedeau in ele distrugerea caminului. -femeia libera este mandra, cicalitoare,rea,vorbeste mult,cleveteste. -se bucurau de inegalitate fata de sot. -atunci cand femeia se bucura de independenta materiala aceasta devine imorala. -femeile maritate sunt fidele,exemple in societatea romana.

In comedii mai apar:

-leno-tip hidos de personaj,negustorul de femei.Este un personaj ticalos care ne atrage ura si dispretul.Nu se teme nici de zei,nici de oameni,nici de lege,nu are nici o rusine. Cei care practica aceasta indeletnicire sunt adevaratii corupatori ai tineretului:ii invata sa fure,sa jefuiasca pe parinti,sa imprumute.Ei speculeaza femeia pentru a se imbogati.Toti sfarsesc prin a fi pacaliti de catre sclavi.

-tinerii-fii de oameni avuti(majoritatea)sunt indragostiti si au nevoie de bani,ii inseala pe tata sip e patronul curtezanelor.Asistam astfel la dezagregarea familiei romane.Tinerii,din lipsa de ocupatie,devin imorali,caracteristicile lor principale fiind trandavia si dragostea pentru curtezane.

-parintii-sunt vinovati pentru felu de a fi al tinerilor.Educatia si exemplul lor lipsesc,ei petrec si iubesc la un loc cu fii lor.Suntem martorii conflictului dintre educatia noua si cea veche,dintre tata si fiu,dintre tineri si batrani.

Limba si stilul comediilor plautine.

Plaut este un neintrecut creator in materie de limba care este unul dintre principalele elemente comice cu care contureaza caracterul diferitelor personaje.El a creat o limba inteleasa de toti,limbajul familiar.El utilizeaza procedee expressive:propozitia nominala,procedeul de formare a gradelor de comparatie,superlative si pentru participii:"ocussimus sum"(sunt cel mort),sau chiar pentru substantive si chiar pronume "ipsissimus".

Vocabularul este foarte bogat: -formule scurte din limbajul familiar:"audin tu?"

-cuvinte din limbajul popular,expressive.jocuri de cuvinte,metafore,epitete.

Comicul:

Este dat de glume,ironie,zeflemea,situatii ridicole,aluzii,jocuri de cuvinte etc.

Cele mai raspandite sunt comical de situatii,de gesturi ,substituirile de persoane,comical de character,dialogul de spirit ,jocul de cuvinte,parodia,elemente de farsa. In comediile plautine apare o lume foarte variata dintr-o epoca si o societate in care au loc multe prefaceri:sclavii,oameni liberi,tineri,batrani,negustori bogati si oameni saraci,senatori si simpli targoveti,bancheri,brutari,carciumari,cunoscatori de legi si martori de ocazie,moase etc.